Promisiunile electorale care nu sunt respectate ar putea deveni, în curând, motiv de sancțiune. Un proiect de lege depus în Parlament prevede ca primarii și președinții de consilii județene care nu își onorează angajamentele din campanie să fie amendați, iar în unele cazuri, să li se interzică dreptul de a mai candida pentru o nouă funcție publică, relatează alba24.ro.

Registru Național al Promisiunilor Electorale doar pentru aleși locali

Inițiativa aparține unui deputat (POT), și prevede înființarea unui Registru Național al Promisiunilor Electorale, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Legea propusă de parlamentarul partidului care l-a susținut pe Georgescu nu prevede însă sancțiuni și pentru candidații la prezidențiale și la parlament care mint sau fac promisiuni aberante.

În acest registru vor fi trecute toate promisiunile făcute de candidații aleși în funcțiile de primar și președinte al consiliului județean. Fiecare ales va fi obligat, în termen de 30 de zile de la preluarea mandatului, să depună un formular de angajament electoral, care să conțină principalele promisiuni din campanie.

Ulterior, anual, acesta va trebui să prezinte un raport privind stadiul îndeplinirii promisiunilor, care va fi publicat de AEP.

Amenzi și interdicții de candidatură pentru declarații false

Cei care nu respectă obligațiile de raportare sau depun declarații false ori incomplete riscă amenzi între 10.000 și 50.000 de lei.

Mai mult, AEP ar putea sesiza Agenția Națională de Integritate (ANI) sau instanțele de judecată, dacă se constată că un ales local nu și-a respectat promisiunile. În cazul în care se dovedește că acesta a mințit în campanie, ar putea pierde dreptul de a mai candida la viitoarele alegeri.

Potrivit ProTV, Deputatul Sergiu Matei spune că proiectul este menit să aducă mai multă responsabilitate în administrația locală:

„Odată la patru ani de zile vine câte un primar și spune: o să fac canalizarea, voi asfalta drumuri. Ajuns în funcție, uită ce a promis. Nu mai putem să acceptăm așa ceva. Dacă nu-și fac promisiunile, să plece, să lase pe altcineva care poate”, a declarat parlamentarul.

Candidații mincinoși pentru Parlament și Președinție excluși de la sancțiuni

Deși inițiativa vorbește despre „răspunderea candidaților pentru promisiunile electorale neonorate”, proiectul nu se aplică parlamentarilor.

Astfel, un deputat sau senator care face promisiuni nerealiste în campanie nu ar fi sancționat.

Exemplul cel mai evident este al liderului AUR, George Simion, care a promis în campania electorală că le va oferi românilor case la 35.000 de euro, dacă partidul său va ajunge la guvernare. Promisiunea, considerată de mulți imposibil de aplicat, nu ar fi sancționată dacă legea ar fi adoptată în forma actuală.

Această excludere a parlamentarilor din sfera de aplicare a legii a fost criticată de mai mulți comentatori, care susțin că proiectul „lovește doar în administrațiile locale”, fără să atingă clasa politică de la vârf.

Proiectul de lege, înregistrat la Senat sub numărul L255/2025, urmează să fie analizat în comisiile de specialitate. Inițiativa a stârnit deja reacții mixte, unii o consideră o măsură necesară pentru creșterea transparenței și responsabilității, alții o califică drept „populistă” și greu de aplicat în practică.

Polițiștii botoșăneni au reușit să dea de urma unui utilaj agricol furat, în valoare de aproximativ 35.000 de euro, după ce hoții au încercat să-l „mascheze” prin revopsire și ștergerea seriei de identificare.

La data de 11 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 5 Mihăileni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele a doi bărbați de 24 și 39 de ani, ambii din orașul Săveni, cercetați pentru furt calificat.

Ancheta a stabilit că, în perioada 3–6 octombrie, cei doi ar fi sustras de la o fermă din comuna Vârfu Câmpului un tractor și un plug, motivând că proprietarul fermei le-ar datora bani. După furt, aceștia ar fi revopsit utilajul în culoarea albastră și ar fi șters seria de identificare, încercând astfel să șteargă urmele faptei. Ulterior, l-ar fi vândut unei persoane din județul Botoșani.

În urma investigațiilor desfășurate, polițiștii au reușit să identifice utilajul într-o comună din județ și să îl recupereze integral, acesta fiind restituit persoanei păgubite.

Cei doi bărbați au fost reținuți pentru 24 de ore, iar ulterior instanța de judecată a dispus arestarea lor preventivă. În prezent, aceștia se află în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

Sfinții Mucenici Tarah, Prov și Andronic au viețuit în vremea împăratului Dioclețian (284-305) și au murit pentru că au refuzat închinarea în față idolilor.

Tarah s-a născut în Claudiopolisul Siriei, Prov a fost din Perga Pamfiliei, iar Andronic a fost fiul unui cetățean de mare vaza din Efes.

După ce au fost torturați în mai multe cetăți, au fost aruncați în față fiarelor împreună cu câțiva criminali. Fiarele i-au sfâșiat pe criminali, în vreme ce sfinții au ieșit nevătămați. În urmă acestei minuni, mulți cetățeni au primit credință în Hristos. Ei au fost uciși de soldați la porunca proconsulului Numerian Maximus.

Deși trupurile acestora au fost amestecate cu cele ale criminalilor, Dumnezeu le-a descoperit unor creștini în chip minunat care sunt trupurile martirilor – trei lumânări s-au arătat deasupra trupurilor acestora. Astfel, cei trei mucenici au fost îngropați cu cinste.

Menționăm că la Biserica Memorială Mihai Viteazul din Albă Iulia se află părticele din moaștele Sfinților Prov, Tarah și Andronic.

Tot astăzi, facem pomenirea:

– Sfântului Cuvios Cosma Aghiopolitul, episcopul Maiumei;

– Sfintei Mucenițe Domnina;

– Sfintei Mucenițe Anastasia, fecioara;

– A șaptezeci de sfinți mucenici;

– Sfântului Teodot, episcopul Efesului;

– Sfintei Mucenițe Malfeta;

– Sfintei Mucenițe Anthia;

– Sfinților Mucenici Iuventim și Maxim;

– Sfântului Iason, episcopul Damascului;

– Sfinților Andromah și Diodor.

Permis special pentru trotinete și biciclete electrice. Un nou proiect de lege, depus recent la Senat de Liviu Sorin Robe, parlamentar neafiliat, propune introducerea unui permis special de tip AM1 pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice, în contextul numărului tot mai mare de accidente în care sunt implicate aceste vehicule. Permisul obţinut ar urma să fie valabil 10 ani, scrie alba24.ro.

Expunerea de motive a proiectului atrage atenția că trotinetele și bicicletele electrice pot reprezenta un pericol atât pentru ceilalți participanți la trafic, cât și pentru conducătorii acestora, mai ales în condițiile în care polițiștii nu dispun de mijloace tehnice pentru identificarea celor care depășesc limitele legale de viteză.

„Situația este agravată de lipsa unor mijloace de control eficiente, dar și de faptul că utilizatorii acestor vehicule nu dețin nicio formă de asigurare obligatorie.

Astfel, victimele accidentelor rutiere nu pot recupera prejudiciile materiale și morale”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Inițiatorul subliniază că, în timp ce statele membre ale Uniunii Europene au fost obligate încă din 2021 să introducă asigurări obligatorii pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice, România nu are încă o legislație specifică în acest sens.

În prezent, pentru a circula cu o trotinetă sau o bicicletă electrică pe drumurile publice, nu este necesar un permis de conducere.

Singura condiție este ca utilizatorul să aibă cel puțin 14 ani, fără a fi obligat să dovedească faptul că cunoaște regulile de circulație.

Conform proiectului depus la Senat, noua categorie de permis AM1 ar urma să fie obținută în urma unui examen scris privind legislația rutieră și a unui traseu practic, desfășurat într-un poligon special amenajat.

Scopul acestei măsuri este creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente cauzate de necunoașterea regulilor de circulație.