Mutarea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae la Bari – 9 mai

Sfântul Nicolae s-a arătat într-o noapte unui preot care locuia în cetatea Bari şi i-a zis: „Mergi şi spune poporului acestuia şi la tot soborul bisericesc ca, ducându-se în Mira, cetatea Lichiei, să ia de acolo moaştele mele şi, aducându-le aici, să le pună în această cetate a Varului, pentru că nu pot să fiu în acel loc pustiu, aşa voind Domnul Dumnezeul meu“. Preotul a mers în biserică şi a povestit vedenia pe care o avusese. Cei din cetatea Var au luat trei corăbii şi, îmbrăcându-se în haine de negustori, pentru a nu întâmpina probleme pe drum, au mers în Lichia, în cetatea Mirelor. Ajungând acolo şi intrând în biserică, au întrebat de moaştele sfântului, spunând că vor să se închine la ele. Atunci li s-a arătat mormântul, în biserică, unde, sub, pardoseală, în pământ, erau adăpostite moaştele Sfântului Nicolae. Dând la o parte pardoseala bisericii şi săpând pământul, au găsit racla sfântului, iar când au descoperit-o, au văzut-o plină de mir binemirositor, care izvorâse din cinstitele sale moaşte. Strângând mirul în vase şi luând moaştele sfântului, preoţii le-au dus la corăbiile lor şi au plecat spre Italia, ajungând la Bari într-o zi de duminică. Poporul din Bari, înştiinţat fiind de venirea cinstitelor moaşte ale sfântului, a ieşit în întâmpinarea lor. Moaştele au fost aşezate în biserica Sfântul Ioan Botezătorul, care era lângă mare. Oamenii care au adus preţiosul odor au făcut legământ să construiască o catedrală în care acestea să-şi găsească odihna veşnică. Cripta a fost finalizată în octombrie 1089 de papa Urban al II-lea. Apoi au mutat cinstitele moaşte ale făcătorului de minuni Nicolae din Biserica Sf. Ioan Botezătorul în biserica cea nouă. De atunci, s-a consemnat în calendarul creştin-ortodox sărbătoarea aducerii cinstitelor moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae în ziua a noua a lunii mai, cinstindu-se prin acestă sărbătoare ambele aduceri: cea din Mira la Bari, şi cea din Biserica Sfântului Ioan Botezătorul în biserica cea nouă.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista „Ramuri” nr. 4 din 2024.  Gabriel Coşoveanu dedică editorialul „Atât de realistul literat a plecat puţin”  lui Nicolae Manolescu.  Reţin citatele din distinsul critic, alese de editorialist: 1. „Dar eu sunt un cititor care continuă a crede, în pofida agresiunilor din toate părţile, în ideea naivă că operele artistice se cuvin citite (şi recitite) înainte de orice pentru arta lor şi că,  vorba lui Gadamer, ele conţin expresia unui adevăr inaccesibil pe orice altă cale;  şi că o istorie nu poate fi, în definitiv, altceva decât  expresia îndelungată şi meticuloasă a unui gust”; 2. „Din fire sunt leneş, lăsător, indecis, aton, însă scrisul meu a putut da unora impresia de hărnicie, tenacitate, energie şi decizie”; 3. „Iubesc precizia (în idei, în expresie), dar, din păcate, îi observ mai prompt lipsa la alţii decât la mine însumi. Mă ataşez de oameni mult mai uşor decât mă despart”; 4. „Nu-mi place să fiu contrazis decât de mine însumi. Accept repede ideile altora, dar renunţ cu dificultate la ale mele”; 5. „Nu-i invidiez cu adevărat decât pe cei care fac altceva decât mine. În adolescenţă mă visam matematician”;  6. „Ar fi o suferinţă comparabilă cu aceea pe care aş simţi-o dacă mi s-ar tăia o mână.  Cărţile mele sunt trupul meu. Şi ce ipocrizie să refuzi, ca periculoasă în toate cazurile, ataşarea de obiecte. Aş zice, din contra,  că oamenii incapabili să se lege de obiecte sunt uneori tocmai aceia care nu se leagă nici de oameni: disponibilitatea îi conduce la fanatism”; 7. „Gândesc aşa: or fi având romanele, să zicem, rostul lor, dar viaţa de roman nu poate egala viaţa reală, adevărata bogăţie nu e în cărţi, ci în realitate. Din această cauză este  livrescul condamnat de atâţia.  Nu ignoranţii îl resping, dar chiar unii intelectuali subţiri, care proclamă superioritatea vieţii faţă de literatură. Eroarea principală provine din aceea că un fapt de viaţă sau unul de ficţiune  artistică nu sunt valori în sine. Valoarea le-o dă perspectiva în care sunt aşezate. Aşa cum sunt inşi care nu ştiu să citească, există inşi care nu ştiu să trăiască”;  8. „Nu literatura a dat naştere criticii şi istoriei literare, ci istoria şi critica literară a dat naştere literaturii”; 9. „Nu trebuie să ne atribuim rolul, rustic în aparenţă şi regal în secret, de păstori ai rostirii”; 10. „Spaţiul vieţii reale este unul al necesităţii. Spaţiul ficţiunii este unul al libertăţii. Niciodată omul nu e mai liber ca atunci când citeşte”.

Publicitate

Din editorialul lui Gabriel Coşoveanu se pot extrage următoarele  elemente ce-l caracterizează pe Nicolae Manolescu: spiritul severităţii logice moştenite de la Titu Maiorescu; a văzut mai bine ce se petrece în jurul nostru decât politicienii de meserie; a combătut superstiţia „purităţii”  hermeneutice; are un profil complex, construit aproape de figurativul baroc;  nu a aplicat principiul „mângâierii ego-ului”; un rigorist;  temut pentru rolul său din jocul omologărilor literare; ilustrează o religie a textului;  intransigent; teoretic; exclusivist; mai mult decât un cartezian, un fel de pascalian;  logica raţiunii sale a presupus şi o logică a inimii; luciditatea funciară a exegetului; conştient de  puterea sa intelectuală şi de propria charismă; preocuparea permanentă de a desparte valoarea de ersatz-ul ei;  n-a ezitat în luarea unei poziţii; nu s-a dat în lături de la acţiunea de cernere axiologică; permanenta preocupare de a explica etc.

Revista „Ramuri” nr. 4 din 2024. Gabriela Gheorghişor dedică eseul „Din lecţiile magistrului Nicolae Manolescu”  distinsului critic. Reţin citatele din Nicolae Manolescu alese de autoarea eseului: 1. „Sunt convins, apoi, că există valori absolute, printre ele numărând-o şi pe aceea estetică”; 2. Interdisciplinaritatea reprezintă un progres, dar eu rămân cu nostalgia esteticului”; 3. „Trebuie să înfruntăm deschis riscul de subiectivitate a aprecierii pe care îl implică obligaţia istoricului literar de a fi şi critic. Obiectivitatea deplină este o utopie”; 4. „Istoria judecăţilor de gust garantează judecata de gust în istoria literară”; 5. „Toată critica e o lectură, o descoperire, o bucurie, un viciu, o boală incurabilă”; 6. „Fără o relectură critică, nu există o viaţă de apoi a operelor”; 7. „Să nu-şi închipuie cineva că mă cred infailibil. Am greşit nu o dată. M-am contrazis de multe ori. Dar socotesc că am fost de fiecare dată în acord cu sensibilitatea şi cultura mea literară”;   8. „Critica e, aşadar,  o lectură permanentă, care implică toate lecturile noastre anterioare, reflecţiile, confruntările, generalizările, o idee despre literatură – personalitatea noastră întreagă”; 9. „Dar critica presupune în egală măsură infidelitate faţă de lecturile anterioare. Nu poţi iubi cu adevărat o femeie dacă n-ai uitat imaginile celorlalte: nemaifiind niciodată la prima iubire, eşti de fiecare dată ca la ce dintâi. Critica e condiţionată de infidelitatea lecturii, este, cu alte cuvinte, o lectură infidelă”; 10. „Borges este cel mai mare eseist şi critic literar din lume în această a doua parte a secolului XX. Nu vă amăgiţi: ficţiunile lui, povestirile lui nu sunt decât eseuri, comentarii. Nu e Dumnezeu, e un umil filolog, care descifrează cartea de nisip a vieţii”; 11. „Ce sete criticul în faţa operelor impenetrabile, dacă nu un alt Borges”; 12. „Opera nu există decât dacă criticul se proiectează în ea şi, în acelaşi timp,  ca să fie critic, trebuie să fie o operă în care să se poată proiecta”; 13. „Trebuie să ştii să visezi pe marginea  foii albe, nu numai s-o îndeşi de semne corecte şi care decurg fatal unele din altele, trebuie să ai curajul să te încredinţezi, măcar din când în când, inspiraţiei de moment, chiar dacă ea pare să-ţi conducă paşii într-o direcţie primejdioasă”;14. „Ajunge să gândeşti limpede ca să te exprimi la fel”; 15. „Am visat, în secret, la competenţa aproape universală a unui Leonardo”;

Publicitate

Din perspectiva Gabrielei Gheorghişor, Nicolae Manolescu este: inteligenţă vie şi sclipitoare; tenace şi disciplinat;  originalitate şi curaj în verdicte; se declară un absolutist; este un maximalist al esteticului; elimină biografiile scriitorilor şi descrierea amplă a contextului; pentru el dincolo de literatură e tot literatură; verdicte critice ascuţite; foloseşte mai mult bisturiul în eliminarea părţilor ridate ale operelor; caută oaze de frumuseţe în locuri mai puţin frecventate; încurajează urcarea în canon a unor scriitori; taxează prejudecăţi literare; ironizează cultul statuilor; în critică nu-l încântă atât erudiţia, cât originalitatea interpretării, a ideilor; profesor remarcabil; textele au rigoarea unor demonstraţii matematice; personalitate vibrantă; un bon viveur; spirit hâtru,  povestaş captivant,  din cărţile sale se reţine „lecţia umanismului” clasic; din întâlnirile cu omul concret se reţine „lecţia de umanitate” luminoasă etc.

Concursul este organizat de Asociația „Scut botoșănean” în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și Seminarul Teologic Liceal Ortodox Botoșani.

Scopul proiectului: Concursul își propune să scoată în evidență, prin valorificarea viziunii tinerilor elevi, rolul și importanța jertfei pătimitorilor din închisorile comuniste; transformările profunde pe care instaurarea brutală a comunismului le-a produs în societatea românească;  mărturisirea de credință ca atitudine ziditoare și mântuitoare a sufletului românesc; portrete ale martirilor din închisorile comuniste.

Descrierea grupului ţintă: Concursul se adresează elevilor din clasele V-XII din Județul Botoșani.

Publicitate

Criterii de eligibilitate:

• Vor fi luate în considerare numai lucrările care au ca subiect dimensiunea mântuitoare a sacrificiului românilor prigoniți în temnițele comuniste.
• Vor fi luate în considerare numai lucrări originale, care nu au mai fost publicate sau prezentate în cadrul altor proiecte, conferinţe sau concursuri.
• Vor fi luate în considerare numai lucările cu autor unic, fiecare participant putând concura cu un singur eseu/o singură poezie.
• Nu vor fi luate în considerare lucrările bazate pe plagiat sau copy-paste.
• Nu vor fi luate în considerare lucrările care nu au cel puțin 2 (două) cărți în bibliografie (categoria eseuri).
• Pentru secțiunea de poezie, vor intra în concurs pentru premiere doar concurenții care vor participa cu un grupaj de poezii alcătuit din minimum cinci poezii.
• Bibliografia on-line a concursului:
• http://ciprianvoicila.blogspot.com/2013/11/carti-fundamentale-despre-sfintii.html?fbclid=IwAR0qjiyE7TKtYZiFINugtU2b1_1CVmUXrphxcxyQl0yFE-omENsHvbxKYKg
• Nu vor fi luate în considerare lucrările care vor avea mai mult de 25% citate din cărți. (categoria eseuri)

Condiţii de redactare:

• Eseurile și poeziile vor fi redactate în limba română
• Eseurile și poeziile vor fi acceptate numai în format Word sau PDF
• Eseurile trebuie să conțină maximum 3000 de cuvinte
• Paginația folosită va fi cea implicită a programului Microsoft Word
• Pentru textul folosit în compunerea eseului se va folosi Times New Roman 12, iar spațierea între rânduri va fi de 1,5 linii
• Pentru eventualele note de subsol se va folosi Times New Roman 10
• Notele de subsol pot fi trecute atît în partea de jos a paginii, cît și la finalul lucrării.

Publicitate

Criterii de evaluare

• Raportarea la tema aleasă

Corespondenţa dintre titlul temei şi conţinutul eseului.

Publicitate

• Claritatea

Mesajul eseului este bine conturat, formularea sa nu este ambiguă, lucrarea este organizată în jurul unei idei; formularea de comparaţii între caracteristici ale unor fenomene, activităţi, evenimente, procese.

Publicitate

• Argumentare

Ideile, teoriile prezentate sunt susţinute de argumente din bibliografie.

• Coerenţa logică

Eseul are o structură logică bine conturată; ideile exprimate au fluenţă şi sunt în legătură unele cu altele.

• Utilizarea materialului bibliografic

Sursele bibliografice sunt citate corespunzător, argumentele aduse sunt susţinute prin prezentarea diferitelor cercetări.

• Originalitate, creativitate, inovaţie

Modul deosebit prin care se abordează tema, prezentarea opiniilor personale bazate pe analiza diferitelor surse bibliografice.

• Aspectul general al eseului

Respectarea criteriilor de: gramatică, ortografie; aspectul estetic.

Data limită de trimitere a lucrărilor este 7 iunie 2024.

Eseurile vor fi trimise la adresa de email scutbotosanean@yahoo.com.

Pentru ca evaluarea să fie cît mai obiectivă, vă rugăm să vă semnați cu un nume asociat cu adresa de e-mail  nou creată de la care va fi trimis eseul. Este obligatoriu ca numele autorilor să nu fie specificat. În acest sens, textele vor fi trimise de pe o adresă de e-mail care să nu fie asociată cu numele acestora (pentru contul de e-mail se poate folosi, de exemplu, titlul eseului propus).

Fiecărui autor i se va confirma primirea eseului.

Juriul va fi format din:

• Corina Țifrea – profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani
• Coca Dorica – profesor la Colegiul Național „A.T Laurian” Botoșani
• Alina Purice – profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani
• Florentina Toniță – jurnalist
• Profesor desemnat din partea Inspectoratului Școlar Județean Botoșani
• Marius Rîznic – profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani.

 Premii acordate:

• Premiul I – 250 RON
• Premiul II – 150 RON
• Premiul III – 100 RON
• Mențiuni – 50 RON

Termene limită şi etapele concursului

• 15 aprilie 2024: lansarea concursului
• 7 iunie 2024: termenul limită pentru trimiterea eseurilor
• 10 iunie – 12 iunie 2024: juriul desemnat va anunţa câştigătorii
• 13 iunie 2024: Gala de premiere a câștigătorilor

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani, organizează în perioada 10-12 mai 2024, Târgul Meșterilor Populari, ediția a XVII-a. În acest an sunt așteptați la Botoșani 84 de meșteri populari din județele: Botoșani, Suceava, Iași, Vaslui, Neamț, Argeș, Mureș, Prahova, Covasna, Maramureș, Harghita și Republica Moldova.

Târgul Meșterilor Populari se va desfășura pe Pietonalul Unirii din Botoșani, iar deschiderea oficială va avea loc în ziua de 10 mai, începând cu ora 12:00. Botoșănenii și oamenii iubitori de cultură și de frumos, se pot bucura în aceste zile de diferite expoziții de meșteșuguri tradiționale, ateliere demonstrative, expoziții de icoane pe lemn, expoziții de sculptură în lemn, expoziții de artă plastică – univers patriarhal.

Tot în ziua de 10 mai, începând cu ora 13:00, în incinta Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, sala Bibliotecii de Limbi Străine, va avea loc lansarea cărții „Ramuri de salcie”, editura Doxologia, autor Dr. în Filologie, Lucia OLARU NENATI. Cartea va fi prezentată de părintele Partenie APOSTOAIE, jurnalistul Traian APETREI și regizorul Constantin ADAM.

Publicitate

În cadrul acestei lansări de carte, artista doamna Mariana ICHIM HODAN, va interpreta două melodii.

Holul Casei Văsescu, care găzduiește mai multe instituții de cultură, va găzdui, din ziua de 10 mai, timp de câteva săptămâni, și expoziția pictorului Marcel ALEXA. În perioada 10-12 mai, pe Pietonalul Unirii, vă invităm și la momentele artistice susținute de:

10 mai – ora 16:00

Publicitate

Iustina Lipovanu, Gabriela Asimionesei, Denisia Sănduleac, Didi Cojocaru, Delia Ciubotariu, Mihai Asăvoaie;

11 mai – ora 15:00

Gabriela Dumitriu, Alessia Maxim, Denisa Măntăluță, Cosmina Lupu, Sorina Avasiloaie, Ionela Prîsniac;

Publicitate

12 mai – ora 15:00

Andreea Târnaucă, Sara-Antonia Gavril, Șerban Ilaș, Anda Hîrjoi, Anastasia Ailoaie, , Maria Dandea Frunică și Iulian Vasilache.

Publicitate