Mai multe localități din țară, în special în zonele muntoase, sunt vizate de mai multe fenomene meteo, în următoarele zile. Este vorba despre intensificări ale vântului cu rafale puternice dar și formarea de polei, anunță meteorologii.

O primă avertizare meteo va fi în vigoare de duminică, 5 ianuarie de la ora 20.00, până marți 7 ianuarie, la ora 10.00.

Rafale puternice de vânt

În intervalul menționat vântul va avea intensificări în cea mai mare parte a zonei montane, cu rafale de 50-70 kilometri la oră, iar la altitudini de peste 1700 de metri, temporar și de 80-90 kilometri la oră, precum și în Banat și Crișana, unde vor fi viteze de 40-50kilometri la oră.

În cursul nopții de duminică spre luni (5/6 ianuarie) și în primele ore ale zilei de luni (6 ianuarie) în Maramureș, nordul Crișanei și al Transilvaniei și pe alocuri în Moldova vor fi precipitații slabe, la început ninsori, apoi lapoviță și ploi ce vor depune pe arii restrânse polei.

Intensificări puternice ale vântului în zona de munte

De asemenea o avertizare meteo va fi valabilă de duminică, 5 ianuarie, de la ora 23:00 și va rămâne în vigoare până marți, 7 ianuarie la ora 10:00.

Zone afectate: Munții Apuseni, Carpații Orientali și jumătatea de vest a Carpaților Meridionali.

În Munții Apuseni, Carpații Orientali și jumătatea de vest a Carpaților Meridionali, în special la altitudini de peste 1700 m, temporar, vântul va prezenta intensificări, cu rafale de 90-110 kilometri la oră.

Șoferii care folosesc telefonul mobil în timpul condusului riscă o amendă mai mare decât cea care a fost până la finele 2024. Practic aceasta ajunge până la 1.620 de lei. De asemenea, cei care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise pot primi sancțiuni de 4.000 de lei sau chiar mai mari.

În 2025, șoferii care încalcă regulile de circulație vor plăti mai mult, în urma majorării punctului de amendă și a creșterii salariului minim pe economie. Guvernul a renunțat la plafonarea punctului de amendă, care acum reprezintă 5% din salariul minim brut, stabilit la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025.

Astfel, punctul de amendă, care în 2024 era plafonat la 165 de lei, a crescut la 202,5 lei în 2025.

Amenzi pentru utilizarea telefonului mobil sau conducerea sub influența alcoolului sau drogurilor

Clasele de sancțiuni și valorile amenzilor în 2025

Clasa I: 2-3 puncte de amendă – între 405 lei și 607,5 lei

Clasa II: 4-5 puncte de amendă – între 810 lei și 1.012,5 lei

Clasa III: 6-8 puncte de amendă – între 1.215 lei și 1.620 lei

Clasa IV: 9-20 puncte de amendă – între 1.822,5 lei și 4.050 lei

Clasa V (pentru persoanele juridice): 21-100 puncte de amendă – între 4.252,5 lei și 20.250 lei

Majorarea punctului de amendă, corelată cu creșterea salariului minim, va avea un impact semnificativ asupra șoferilor care nu respectă regulile de circulație.

În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, preoții binecuvântează apele, iar tradiția spune că cei care se ating de apa sfințită sunt protejați de boli și necazuri. Cu toate acestea, superstițiile populare descurajează spălatul pe cap sau al hainelor în această zi, considerând că astfel „se spurcă apele”, scrie alba24.ro.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Boboteaza: Preoții sfințesc apele, oamenii stropesc cu apa sfințită casele și animalele

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

În Ajunul Bobotezei, preotul merge pe la casele credincioșilor, sfințind cu crucea și stropind cu agheasma dintr-un mănunchi de busuioc. Preotul este anunțat de „mergători”, care strigă „Chiralesaaa!”, însemnand „Kirie eleison”, adică „Doamne miluiește”, la origine având o formulă liturgică grecească.

Fuiorul (ața) care se pune în ajunul Bobotezei la crucea preotului, simbolizează cerul deschis prin arătarea Domnului la râul Iordan. Ca firele drepte ale fuiorului, este legătura dintre pământ și cer, naşterea din nou a omului „din apă şi din Duh”. Mântuitorul ne-a pregătit această legătură duhovnicească prin Botezul Său. La Botezul Domnului, „închinarea Treimii S-a arătat”.

Noi, creștinii ortodocși, ne botezăm în numele Sfintei Treimi, Botezul fiind o Taină a bisericii din cele șapte, prin care ne curăţim de păcatul strămoşesc. Moare omul vechi din noi şi se naşte omul cel nou, prin împărtăşirea din harul Sfântului Duh al Domnului. De aceea, nădăjduim că, prin credinţă şi fapte bune, vom ajunge să dobândim mântuirea. Este lucrarea văzută şi nevăzută a naşterii din nou a omului „din apă şi din Duh”.

Înainte de prăznuirea Botezului Domnului, este necesar să avem o pregătire mai profundă manifestată prin rugăciune și post aspru. Astfel, în Ajunul Bobotezei credincioșii „ajunează” adică țin post negru pentru ca a doua zi să poată primi un astfel de moment important al anului bisericesc cu inima smerită. Este necesar ca postul să fie nu doar trupesc ci și sufletesc, stând departe de a judeca, a cârti sau a face nedreptate cuiva chiar și cu gândul.

De altfel, postim în Ajun de Bobotează și pentru că atunci are loc sfințirea Aghiasmei Mari în biserică. Aceasta va putea fi consumata a doua zi de către credincioșii în casele cărora poposesc preoții pentru a le sfinți. Cu siguranță putem gusta din apa sfințită doar după o pregătire temeinică precum prin post și rugăciune. Totodată, Ajunul Botezului Domnului este și prima zi de post negru din an. Următoarele momente de peste an în care ținem un post atât de aspru de o zi în care nu se mănâncă și nu se bea este Vinerea Mare, Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită pe 14 septembrie precum și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de pe 29 August. Rânduiala de a posti înainte de Bobotează exista încă din secolul lV, când catehumenii erau botezați după ce posteau cu o zi înainte de acest moment important.

Abia după ce primeau Taina Sfântului Botez puteau participa la Sfânta Liturghie și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului Iisus Hristos.