Un proiect de lege prevede introducerea cazierului auto, odată cu modificarea reglementărilor RCA. Măsura se adresează șoferilor implicați în incidente rutiere, relatează alba24.ro.

La baza de date RCA administrată de Biroul Asigurătorilor de Vehicule, va avea acces Poliția Rutieră, Registrul Auto Român și societățile de asigurare. Aici vor putea fi identificați proprietarii de vehicule implicate în accidente rutiere.

Istoricul mașinii va putea fi urmărit și se va putea obține acces la un tip de ”cazier” sau ”certificat de daunalitate”.

Se va putea verifica dacă vehiculele implicate în accidente rutiere au fost reparate în service-uri autorizate și RAR va putea monitoriza situația printr-o nouă inspecție tehnică periodică.

Odată cu implementarea cazierului auto, istoricul mașinii va fi mult mai precis. Astfel, şoferii care au cauzat multe accidente vor plăti asigurări mult mai mari, potrivit antena3.ro.

Plata RCA în rate

Propunerile privind modificările legislației RCA aparțin ASF și sunt la un proiect de lege aflat la Camera Deputaților

Odată cu interconectarea bazei de date RCA, vor putea fi identificate în trafic vehiculele care circulă fără asigurare obligatorie, pe lângă rovinietă.

Vicepreședintele ASF, Adrian Mititelu, a precizat pentru profit.ro că una dintre propuneri ca plata RCA în rate să devină obligatorie, nu doar opțională și să se facă prin decontare directă (direct debit).

Circulația rutieră va fi restricționată pe o porțiune de drum din strada Bucovina, în vederea finalizării lucrărilor de asfaltare.
În cursul zilei de vineri, 2 mai 2025, în intervalul orar 08:00 – 22.00, porțiunea de drum cuprinsă între intersecțiile cu străzile Viilor și Nicolae Iorga până la intrarea în comuna Curtești va fi închisă traficului rutier, pentru ca utilajele să toarne stratul de uzură.
Intervențiile programate vor completa lucrările efectuate la partea de reabilitare trotuare, amenajare sistem colectare ape pluviale și strat de binder, turnat înainte de Sărbătorile Pascale.
Constructorul susține că circulația va putea fi reluată mai devreme, în funcție de cum vor decurge lucrările.

Se apropie Ziua de 1 Mai, zi în care românii obișnuiesc să sărbătorească această zi cu un grătar tradițional. ”Vedetele” unei mese la grătar de 1 Mai vor fi mici, pâine și muștar. Totuși, o astfel de masă poate conține până la 9 aditivi alimentari (E-uri), 46,2 grame de zahăr și 11,1 grame de sare.

InfoCons a realizat un studiu privind ingredientele și valorile nutriționale ale produselor specifice acestei zile: micii, muștarul și pâinea. În urma centralizării și analizării datelor, au rezultat următoarele informații:

Aditivi alimentari (E-uri), pe categorii de produse:

• Mici: între 0 și 5 E-uri
• Muștar: între 0 și 6 E-uri
• Pâine: între 0 și 8 E-uri

Conținutul de zaharuri (la 100g de produs):

• Mici: între 0 g și 3,2g zahăr
• Muștar: între 0,9g și 34g zahăr
• Pâine: între 0,18g și 9g zahăr

Conținutul de sare (la 100g de produs):

• Mici: între 1,07g și 2,6g sare
• Muștar: între 0,82g și 6,5g sare
• Pâine: între 0,003g și 2g sa

Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse, începând de miercuri și până pe 8 mai, în pelerinaj din Veneția la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman, pentru câteva ore acestea urmând să fie așezate spre închinare în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale.

‘Este un an semnificativ pentru Biserica Ortodoxă Română – avem 140 de ani de la Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat și 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea Pantocrator se va continua tradiția pelerinajului în Duminica Mironosițelor. Pentru că noi, aici, în Mănăstirea Pantocrator, avem o tradiție a Pelerinajului la Duminica Mironosițelor. De ce aceasta? Pentru că principala ocrotitoare a mănăstirii este Sfânta Mironosiță, și-ntocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. (…) Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin’, declara, pentru AGERPRES, recent, vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, Serafim Baciu.

Deși Sfânta a fost inițial înmormântată la Roma, sfintele ei moaște au fost mutate la Constantinopol, iar în anul 1211 au fost duse la Veneția de către cavalerii cruciați, abia în 2017, acestea fiind scoase pentru prima dată în pelerinaj, în Grecia, informează, marți, Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

România devine, astfel, a doua țară ortodoxă care găzduiește moaștele Sfintei Împărătese Elena de la mutarea lor în Apus. Evenimentul are loc în contextul pelerinajului anual organizat la Mănăstirea Pantocrator cu prilejul Duminicii Femeilor Mironosițe.

Potrivit sursei citate, programul evenimentului liturgic desfășurat, miercuri, la Catedrala Patriarhală este următorul:

* 14:00 – sosirea delegației ce va aduce în România racla ce adăpostește Cinstitul Trup al Sfintei Împărătese Elena;

*14:30 – 15:00 – deplasare către Catedrala Patriarhală din București;

* 15:00 – sosirea delegației și a Sfintelor Moaște la Catedrala Patriarhală;

* 15:10 -15:30 – săvârșirea unei slujbe specifice în Catedrala Patriarhală;

* 15:30 -18:00 – așezarea Sfintelor moaște, spre închinare, în Baldachinul Sfinților din proximitatea Catedralei Patriarhale;

* 18:00 – plecarea Sfintelor Moaște de la Catedrala Patriarhală către Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca;

La Mănăstirea Pantocrator, delegația Patriarhiei de Veneția și cinstitele moaște ale Sfintei Împărătese Elena vor fi întâmpinate de către Episcopul Alexandriei și Teleormanului, Preasfințitul Părinte Galaction.

Potrivit Biroului de Presă al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, începând de miercuri și până pe 8 mai, Mănăstirea Pantocrator va fi deschisă în permanență pentru pelerini.

***
Mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfânta Elena, atașată mult de valorile religiei creștine, a trăit acum aproape două milenii, între anii 250 – 330 d.Hr. Prin râvna ei a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.

Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat lăcașuri de închinare pentru creștini atât la Ierusalim, cât și la alte locuri sfinte, mai întâi dorind însă a se zidi, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuție la răspândirea și înflorirea creștinismului, Constantin și mama sa, Elena, au fost trecuți de Biserica Ortodoxă în rândul sfinților și sunt socotiți ‘întocmai cu apostolii’.

Veneția găzduiește Moaștele Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Când a murit, Împărăteasa a fost îngropată la Roma, apoi corpul său a fost transferat la Constantinopol. În 1211 Moaștele Sfintei Elena au fost furate de venețieni, în timpul uneia dintre cruciade. De atunci, Moaștele au rămas în Veneția.

Sfânta Împărăteasă Elena este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română și în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la data de 21 mai, împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare. În Biserica Romano-Catolică este sărbătorită la 18 august. AGERPRES