Inspectoratul de Poliție atrage atenția cetățenilor să fie vigilenți în fața tentativelor de fraudă informatică, care s-au diversificat considerabil în ultima perioadă. Infractorii folosesc metode tot mai ingenioase pentru a obține date personale, informații bancare sau sume de bani sub pretexte false, prin mesaje, e-mailuri, apeluri telefonice sau site-uri clonă, scrie alba24.ro.
Subcomisarul Aurelian Bărbat, șeful Biroului pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimonului și Grupări Infracționale din cadrul IPJ Alba, a vorbit despre mai multe tipuri de metode pe care le folosesc infractorii.
”Se observă o creștere consistentă a valorii prejudiciilor suferite de către victime. Acest aspect se datorează în mod special perfecționării și utilizării de către infractori a unor moduri de operare mult mai elaborate, care au la bază inducerea în eroare a victimelor inclusiv că sunt contactați de reprezentanții unor institutii” a spus Aurelian Bărbat.
El a vorbit despre trei metode: creditul, dividentele și investițiile. Toate aceste metode sunt ilegale și pot constitui infracțiuni precum înșelăciunea, falsul în înscrisuri, spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional organizat, în funcție de legislația aplicabilă.
Precizările IPJ Alba. Modurile de operare:
1. Investițiile – victima intră în contact cu autorii prin accesarea unor reclame plasate de aceștia în mediul on line, prin care li se promit câștiguri mari bazate pe investiții minime.
Pentru aceasta, persoanele sunt fie induse în eroare să efectueze plăți din conturile proprii, fie li se cere să ofere controlul asupra telefoanelor mobile sau a altor dispozitive, prin instalarea unor programe dedicate, astfel încât autorii să aibă acces la aplicațiile bancare și să efectueze chiar ei aceste transferuri.
Aceștia vor încerca în permanență să țină victima într-o stare de eroare pentru a putea obține cât mai mulți bani.
În cazul în care persoana realizează că a fost înșelată, o vor contacta sub o altă identitate, sub pretextul că o vor ajuta să recupereze suma de bani.
Astfel îi vor cere să accepte anumite tranzacții în conturile proprii, apoi să ridice sumele de bani și să le schimbe în cryptomonede, oferindu-i victimei o mică sumă de bani ca și recompensă, făcând-o astfel complice la fapta lor.
2. Creditul – victima este contactată de persoane care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții bancare sau ai poliției și este convinsă că pe numele său a fost obținut un credit bancar bazat pe documente falsificate.
Apoi aceștia sunt convinși să transfere toți banii pe care îi dețin într-un cont de cryptomonede pus la dispoziție de către autori.
Mai mult sunt îndemnați să acceseze și un credit bancar a cărui valoare să o transfere în același cont despre care autori spun că este un cont securizat.
3. Dividendele – la fel ca și în cazul modului de operare creditul, victima este abordată de presupuși reprezentanți ai unor instituții financiare (ex: Bursa de Valori București) și sub pretextul că trebuie să încaseze dividendele unor acțiuni achiziționate în anii 90 și că vor fi sprijiniți de către aceștia în întreg procesul, îi conving să își instaleze programe dedicate pe dispozitive.
Astfel autorii au acces la aplicațiile bancare și efectuează tranzacții fără autorizarea titularului.
Semnale de alarmă:
– Autorii insistă ca întreaga comunicare să se efectueze prin anumite aplicații de telefonie,
– Țin în permanență legătura cu victima, prin apeluri telefonice, asigurându-se astfel că aceasta nu poate contacta o altă persoană de încredere;
– Cer instalarea unor programe/aplicații prin intermediul cărora să obțină accesul la dispozitivele victimei,
– Induc o stare de alertă, făcând victima să creadă că totul trebuie rezolvat cât mai repede și astfel dictându-i acțiunile următoare;
– Promit câștiguri foarte mari raportat la suma investită;
Recomandări:
– Nu oferiți acces la telefonul mobil sau alte dispozitive,
– Nu dați curs solicitărilor și promisiunilor unor persoane pe care le-ați cunoscut doar prin intermediul telefonului/rețelelor de socializare,
– Nu accesați link-uri necunoscute,
– Nu oferiți datele cardului bancar, parole sau coduri de acces,
– Folosiți mijloace de securitate suplimentare, cum ar fi autentificarea in 2 pași,
– Dacă ați fost victimă sau ceva vi se pare suspect, contactați de îndată organele de poliție.