Actorul și regizorul Mihai Mălaimare este cunoscut îndeosebi de pe scena Teatrului Masca, al cărui director a fost.

S-a născut la 27 august 1950, la Botoșani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București – secția actorie (1973) și secția regie teatru (1984), studiind totodată și pantomima la Școala de teatru ”Jacques Lecoq” din Paris (1981). Este doctor în Istoria teatrului (1995), potrivit www.cinemagia.ro.

Mihai Mălaimare (stg) alături de actori ai Teatrului Masca, în cadrul unui spectacol in aer liber, Bucureşti, 23 iunie 1994.

Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU /Arhiva istorică AGERPRES

A jucat pe scena Teatrului Național din capitală, între anii 1973-1990, în piese precum: ”Richard al III-lea” de Shakespeare (regia Horea Popescu, 1975), ”Destine” de R. Waiker (regia Ion Cojar, 1976), ”Filumena Marturano” de Ed de Fillippo (regia Sanda Manu) , ”Cyrano de Bergerac” de E. Rostand (regia Al. Toscani, 1977), ”Fata din Andros” de Terentiu (regia Grigore Gonța, 1977), ”Romulus cel mare” de Dürenmatt (regia Sanda Manu,1977), ”Alexandru Lăpușneanu” de V. Stoenescu (regia Cristian Munteanu, 1978), ”A XII-a noapte” de Shakespeare (regia Anca Ovanez, 1984) ș.a. La același teatru semnează regia spectacolului ”Mantaua” de Gogol, precum și scenariul și regia spectacolelor ”Clovnii” și ”Actorul”.

În 1990 a întemeiat, alături de regizoarea Anca Florea, Teatrul Masca, singurul teatru de gest, pantomimă și expresie culturală din România, unde a jucat în spectacole precum: ”Medievale”, ”Clovnii”, ”Mantaua”, ”Cafeneaua”, ”Oina”, pentru care a semnat scenariul și regia. Totodată, a semnat regia spectacolelor: ”Concert de promenadă”, ”Cabaretul Națiunilor”, ”La Romani”, ”Gardienii veseli”, ”Domnul de Pourceaugnac”, ”Parada”, ”Cafeneaua”, ”Acul Cumetrei Gurton”, ”Cocktail”, ”Comedia erorilor”.

Mihai Mălaimare şi Ion Caramitru, la colocviul cu tema „Instituţiile de spectacol. Legislaţie şi reformă”. Bucureşti, 14 martie 2003.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI /Arhiva istorică AGERPRES

Artistul s-a remarcat, în paralel, prin rolurile interpretate în piese de teatru la radio și televiziune, precum și în numeroase filme. Astfel, în 1974 a debutat la Radio, invitat cu piesa ”Mușcata din fereastră” de V. Ion Popa. În anii următori avea să lucreze cu regizorii Grigore Gonța, Titel Constantinescu, Constantin Dinischiotu, Nicoleta Toia, Ion Vova, Val Moldoveanu, Manole Pavel Dan și Vasile Manta.

Pe marele ecran a debutat în anul 1976, în ”Doctor fără voie”, apoi a jucat în filme printre care amintim: ”Rețeaua S”, ”Nea Mărin miliardar”, ”Caruța cu mere”, ”Sosesc pasările calatoare”, ”Șobolanii roșii”.

(de la stg. la dr.) Cristian Poteraş, primarul sectorului 6, actorul Mihai Mălaimare, directorul Teatrului Masca şi Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, la ceremonia inaugurării sediului Teatrului Masca, Bucureşti, 3 noiembrie 2005.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Dintre spectacolele de teatru de televiziune sunt de amintit: ”Omul de catifea” (1973), ”Regele Ioan”, ”Evantaiul” (1974), ”Marii maeștri ai farselor” (1975), ”Omul cu umbrela” (1977), ”Castelul din Carpați” (1980).

În anul 2011 a scris scenariul și a regizat spectacolul pentru radio Ex libris al Teatrului Masca. De asemenea, a participat la numeroase emisiuni radio de varietăți și emisiuni dedicate copiilor.

A fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului (2008-2013) și membru al Consiliului de Administrație al TVR (1998-2000). Profesor la UNATC, secția actorie (1984-1989), a predat actorie la Universitatea Ecologică și pantomimă la Școala de Teatru ‘Pygmalion’ din Viena.

Este autorul mai multor volume: ”Maidane cu teatru” (1998), ”Demisia” (2004), ”Șansa” (2007), ‘Caleașca aurită’ (2021), ‘Statuia vivantă’ (2021), ‘Actorul, clovnul și bufonul’ (2021), ‘Moștenirea’ (2023), ‘Parada stradală’ (2024).

De-a lungul bogatei sale cariere artistice a fost recompensat cu mai multe premii titluri și distincții, printre care: Premiul UNITER, pentru teatru nonverbal (2008); Ordinul Național ”Serviciu credincios” în grad de Cavaler (2002); ”Ordinul Cultural în grad de Cavaler”, la categoria ”Arta spectacolului” (2010); Diploma de Excelență și Trofeul ‘România 2000’ în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Galei laureaților ‘România 2000’ (2013); titlul onorific de Doctor Honoris Causa, din partea Academiei de Teatru și Arte Plastice din Chișinău, în cadrul Festivalului Class Fest (2014).

În afara scenei, Mihai Mălaimare a fost membru al PDSR (1995-2001), al PSD (2001-2005), PNL (2005-2015) și UNPR (2015-2016); a fost deputat de Botoșani (2000-2004; 2004-2008) pe listele PDSR, respectiv PSD; președinte al Comisiei pentru Cultură a Camerei Deputaților (2000-2004) și președinte al Comisiei Parlamentare pentru UNESCO (2008), potrivit www.cdep.ro.

Este căsătorit cu regizoarea Anca Dana Florea și are patru copii. În 2023, după 33 de ani, cei doi artiști s-au retras din instituția căreia i-au trasat traseul artistic.

Mălaimare și-a luat rămas bun de la Teatrul Masca prin one man show-ul în aer liber, ‘Actorul’, în cadrul proiectului ‘Străzi deschise – București, Promenadă urbană 2023’, în august 2023, cu prilejul aniversării a 73 de ani de viață, 50 de ani de teatru și 33 de ani de ‘Masca’. AGERPRES

În perioada 25–26 august 2025, Departamentul Minorități al Arhiepiscopiei Iașilor, în colaborare cu Uniunea Ucrainenilor din România, a organizat în parohiile Rogojesti și Sinăuți prima ediție a „Taberei Bucuriei” în comunitatea etnică ucraineană, un eveniment menit să-i aducă împreună pe tinerii și copiii din cele două sate aflate în apropierea graniței țării.

Potrivit informațiilor oferite de protopopul de Dorohoi, părintele Ionuț Apetrei, deschiderea taberei a avut loc prin săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată de către preoții parohi ai celor două comunități, alături de voluntarii departamentului și de tinerii participanți. Atmosfera de rugăciune a așezat începutul taberei sub ocrotirea lui Dumnezeu, iar cuvântul de binecuvântare rostit de părintele protopop Ionuț Apetrei le-a oferit tinerilor un imbold spre redescoperirea de sine în aceste zile de activitate. Domnul Victor Semciuc, reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România, a întărit dorința de colaborare și sprijin reciproc între Biserică și comunitate.

Pe parcursul taberei, tinerii au fost implicați în ateliere de discuții și reflecție, dintre care unul dintre cele mai apreciate a fost dedicat temei „The Social Dilemma” – dependența digitală. Aici, participanții au avut ocazia să dialogheze, să pună întrebări și să problematizeze aspecte sociale actuale, învățând să privească realitatea prin prisma credinței și a responsabilității personale. Tabăra a devenit astfel un spațiu de formare și comunicare, în care tinerii au fost provocați să-și exprime ideile și să descopere soluții la problemele generației lor.

„Programul a fost îmbogățit cu numeroase ateliere de lucru manual, activități recreative, jocuri și momente de comuniune, care au adus multă veselie și apropiere între participanți. Între rugăciune, dialog și joc, copiii și tinerii au descoperit frumusețea de a fi împreună și de a crește în lumina credinței”, a precizat părintele protopop Ionuț Apetrei.

„Tabăra Bucuriei” s-a arătat a fi nu doar o simplă experiență de vacanță, ci un adevărat popas de formare duhovnicească, socială și culturală – un început cu bucurie pentru proiectele Departamentului Minorități în rândul comunității ucrainene.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) pregătește pachetul legislativ cu noi reguli privind rezerviștii voluntari. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spune că „în armată nu va fi luat nimeni cu forța”.

Ministrul a precizat că procesul presupune un exercițiu de evaluare. Voluntarii vor fi instruiți, vor participa la trageri și vor lucra alături de militarii de carieră pentru a putea fi integrați în rezerva operațională.

„Voluntarul în termen va trebui să treacă niște teste. Este o solicitare fizică, în primul rând, pe care orice activitate militară o impune”, a spus ministrul la Euronews, potrivit Mediafax.

Recrutarea în Armată. Baza de date, constant actualizată

Moșteanu a precizat că baza de date a armatei trebuie să fie actualizată constant. Instituția trebuie să știe unde își găsește această rezervă și la ce comisariat teritorial trebuie să se prezinte fiecare voluntar, în caz de nevoie.

El a subliniat că aceste proceduri sunt „lucruri absolut normale” într-o armată. Ministrul a reamintit că apartenența României la NATO asigură garanția că țara este protejată: „Avem privilegiul de a fi țară NATO, iar asta ne permite să stăm liniștiți, să fim în siguranță și să nu avem perspectiva unui război.”

Pachetul legislativ va fi transmis Parlamentului în această toamnă.

În timpul procedurii de adoptare ar putea apărea modificări. În final, armata română va stabili normele de instruire, numărul voluntarilor și planurile de pregătire, în funcție de nevoile proprii și de acordurile cu aliații.

Ce sunt rezerviștii voluntari

Potrivit MApN, rezerviștii voluntari reprezintă personalul selecționat pe bază de voluntariat, care consimte, pe bază de contract individual pe durată determinată, să încadreze funcții în statele de organizare ale structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani, iar următoarele pe o perioadă de maximum 3 ani.

Rezerviștii voluntari pot fi cadre militare rezerviști voluntari (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri) sau soldați și gradați rezerviști voluntari.

Rezervistul voluntar este încadrat pe funcția prevăzută în contract la semnarea acestuia.

Rezerviștii voluntari se pregătesc pentru a îndeplini orice misiune, la fel ca și militarii în activitate.

În timp ce militarii profesioniști sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați, rezerviștii voluntari trebuie să fie prezenți la unităţile lor lor doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor, atunci când sunt chemați, pentru anumite perioade, scurte și bine determinate.

În afara acestor obligații, rezerviștii voluntari care sunt angajați în mediul civil, își vor continua activitatea la locul lor de muncă.

În perioada în care sunt chemați la unitate, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă, la fel ca militarii în activitate care ocupă funcții similare.

În restul timpului, când își continuă activitățile obișnuite, ca civili, li se acordă 30% din salariul funcției militare pe care o au ca rezerviști.

Un tânăr de 21 de ani din județul Iași este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști conducând un scuter, deși nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Incidentul a avut loc pe 26 august 2025, în localitatea Cotu, când polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au oprit pentru control vehiculul condus de acesta.

În urma verificărilor, s-a stabilit că tânărul nu are drept de a conduce, motiv pentru care oamenii legii au întocmit dosar penal pentru infracțiunea de conducere fără permis.