Connect with us

Actualitate

„Bărăganul Moldovei” renaște din propria cenușă. Botoșaniul, „Țara paielor”, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este pe drumul de a redeveni un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Județul, preponderent agricol, cunoaște în acest domeniu o dezvoltare extraordinară în ultimul deceniu, cu o tehnologizare de ultimă generație și investiții în rase și soiuri performante.

În anul 1968, județul Botoșani era considerat un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Motivele erau simple, în solurile fertile din nordul extrem al României se obțineau producții record, mai ales de grâu și, în plus, exista o tradiție agricolă deosebită în această zonă.

Botoșaniul a avut performanțe și în timpul perioadei antebelice, la începutul secolului XX, fiind exportat renumitul grâu roșu, de pe moșiile de la Rânghilești, tocmai în Germania și mai apoi în Anglia.

După o perioadă de adâncă decădere, în anii 90, mai ales, în ultimul deceniu, agricultura botoșăneană renaște și încet-încet, județul nord-moldav se apropie din nou de statutul din epoca comunistă, acela de „Bărăgan al Moldovei”, atât din punct de vedere al culturilor vegetale cât și al zootehniei.

Botoșaniul, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Botoșaniul a fost mereu un județ agricol. Cu un sol deosebit de fertil, remarcându-se mai ales solurile cambice și cernoziomurile din zona Mileanca-Codreni, dar și cu suprafețe agricole întinse, această zonă a fost preferată de marii moșieri.

După colectivizare, Botoșaniul a fost o adevărată minune pentru comuniști. În anii 70, în județul Botoșani, se aflau în exploatare peste 300.000 de hectare, cu producții record, mai ales la porumb și grâu. Planurile erau de multe ori depășite iar garnituri întregi de tren, plecau din gara comercială a Botoșaniului încărcate cu grâu, porumb și sfeclă.

Publicitate

„Nici nu sunt cunoscute cazuri de măsluiri ale producţiei. Nu era nevoie. Toţi erau fericiţi că la Botoşani se făcea planul şi se scotea uneori şi în plus. Prin specificul său judeţul, este unul agrar”, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median.

Tocmai de aceea la finele anilor 60, Botoșaniul avea reputația de „Bărăganul Moldovei”. Era renumit și pentru sfecla de zahăr și pentru porumb, dar și pentru grâu. Nu în ultimul rând, era renumit pentru abatoarele sale, inclusiv pentru crescătoria de porci de la Leorda sau livezile de meri de la Curtești.

De la „Țara paielor” la o renaștere incredibilă

După 1990, agricultura botoșăneană s-a prăbușit. „Bărăganul Moldovei” sucombase în tranziție. Pe de o parte retrocedările terenurilor agricole, cu problemele sale bine cunoscute au fărâmițat puternic exploatațiile agricole. Atât în perioada ante și interbelică dar și în perioada comunistă se exploatau suprafețe mari de teren, compacte.

După 1990, s-a trecut la agricultura de subzistență, pe suprafețe mici. Fără tehnologie agricolă, mulți nici măcar nu au putut lucra pământul, lăsând suprafețe mari nelucrate. Din cauza lipsei de perspectivă satele au început să se depopuleze, populația tânără preferând străinătatea sau orașele mai mari, unde puteau găsi locuri de muncă.

Agricultura se făcea cu utilajele rămase de pe vremea lui Ceaușescu sau ca în evul mediu cu calul, plugul și căruța. De la „Bărăganul Moldovei”, Botoșaniul ajunsese „Țara paielor”, o zonă săracă cu o agricultură total neperformantă.

În ultimii 10 ani, însă agricultura botoșăneană a renăscut din propria cenușă. Odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, a unor programe guvernamentale dar și a posibilităților de creditare în agricultură, au început să apară din nou marii exploatații, plus investiții în tehnologie performantă sau rase selecționate în domeniul zootehnic.

Așa s-a ajuns ca în anul 2021, pe teritoriul județului Botoșani să fie înregistrate peste 95.000 de exploatații agricole, unele dintre acestea reunind sute de hectare. De altfel, în același an, județul Botoșani reușea o producție record la grâu, situată peste media națională de 5.346 de kilograme la hectar.

„Agricultura este ramura economică de bază a judeţului și beneficiem de soluri performante dar şi de posibilităţi de finanţare. În acest moment putem spune că la nivelul judeţului Botoşani se practică cu adevărat o agricultură performantă, mai ales în rândul fermierilor de elită, cu suprafeţe şi producţii mari”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.

Tehnologie de vârf în agricultura botoșăneană

Specialiștii în agricultură spun că acest progres deosebit a fost posibil datorită investițiilor masivă în tehnologie agricolă realizate de fermierii botoșăneni. Fie că au accesat fonduri europene sau guvernamentale au fost făcute investiții uriașe atât în echipamente agricole dar și în hibrizi selecționați pentru producții mai bune.

„În Botoşani se poate face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. Este o realitate. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a  randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, adaugă Cristian Delibaș.

Sunt fermieri, în special pe malurile Prutului, care dispun de tehnologie avansată, cu utilaje în valoare de peste 3 milioane de euro. Pe lângă culturile tradiționale au început să apară numeroși fermieri care investesc în culturi de cătină, de exemplu.

Totodată în ultimul deceniu, la nivelul județului Botoșani, cultura de cânepă a cunoscut un reviriment extraordinar cu rezultate deosebite. La acestea se adaugă conturare mai multor bazine legumicole care pot concura oricând zonele tradiționale cunoscute pentru creșterea legumelor. La Flămânzi sau Dorobanți solariile au devenit deja o tradiție, cu producții deosebite la roșii, ardei sau castraveți.

Nu în ultimul rând, Botoșaniul a ajuns și în topul național al produselor tradiționale, cu lactatele sale faimoase, în special cașcavalul de Săveni, recunoscut la nivel european, cu produse de panificație, dar și culturi de trandafir. În momentul de față, la Botoșani sunt înregistrate peste 30 de produse tradiționale.

O treime din carnea din magazine este din Botoșani

Nu numai pe zona vegetală sau a produselor tradiționale, Botoșaniul înregistrează performanțe în ultimii 10 ani. În domeniul zootehnic se observă același progres. Numeroși fermieri au investit în ferme după model vestic, cu rase performante atât la nivelul creșterii bovinelor sau ovinelor.

Botoșănenii sunt renumiți pentru creșterea oilor karakul de Botoșani, o rasă deosebită pentru pielicele. Specialiștii spun că Botoșaniul asigură o o bună parte din carnea regăsită în magazine. Mai precis, în jur de 30% din carnea care se află în magazinele din România, fie că este vorba de retaileri, supermarketuri, hipermarketuri este din Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lecție de viață după gratii: Elevii din Trușești, față în față cu realitatea detenției

Publicat

Publicitate

Porți deschise, dar nu spre libertate, ci spre conștientizare. Peste 30 de elevi de la Liceul „Demostene Botez” din Trușești au pășit, vineri, în interiorul Penitenciarului Botoșani, în cadrul unei activități educative menite să le ofere o lecție de viață directă și profundă.

Tinerii au avut ocazia să discute cu angajații unității de detenție, dar și cu persoane aflate în executarea pedepselor privative de libertate. Dialogurile au fost sincere, uneori dure, dar revelatoare. Elevii au aflat nu doar cum funcționează sistemul penitenciar, ci mai ales ce înseamnă cu adevărat pierderea libertății.

Fiecare cuvânt rostit, fiecare poveste de viață, fiecare ușă încuiată a transmis un mesaj clar: orice faptă are consecințe, iar respectarea legii nu este o alegere, ci o necesitate.

Astfel de activități contribuie la formarea caracterului tinerilor dincolo de ceea ce pot oferi manualele. Ele aduc în fața elevilor realitatea crudă a unor decizii greșite și au menirea de a preveni, prin conștientizare, comportamentele antisociale.

Inițiativa este parte a eforturilor continue de educație civică și prevenție, iar experiența trăită de acești tineri ar putea fi, pentru mulți dintre ei, un reper pe termen lung în alegerile de zi cu zi, a transmis Penitenciarul Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (350)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG ( IV )

În primele trei seriale (vezi  „Moment de cultură” nr. 347, 348, 349), am prezentat  ideile teoretice de natură pedagogică cu care a intrat Eminescu în iulie 1875,  la propunerea lui Maiorescu,  în calitatea de revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui.  Toma Chiricuță , apelând la „Opere complecte” (Editura „D. Ionescu –Iași, Iași, 1914), studiază atent însemnările, articolele publicate în „Curierul de Iași”, notițele critice privitoare la oameni și manualele școlare, toate provenind din perioada 1875 – 1876. Ele au, notează Toma Chiricuță,  „… o legătură organică cu cugetarea pedagogică provenită din acest timp, dat fiind caracterul cu totul practic, local și întemeiat pe o reală experiență școlară, pe care îl au toate aceste documente”.  În concepția lui Toma Chiricuță, documentele ne relevă, cu referire la tema aleasă, patru Eminescu: 1) pedagogul social; 2) pedagogul propriu-zis; 3) didacticianul; 4) revizorul.

Privind pe Eminescu – pedagogul social, îl descoperim din studiile teoretice  unde, spune Toma Chiricuță, descoperim un Eminescu hegelian cu privire la rolul statului și deci și la educație: „Cultura, știința și educația stau într-o strânsă atârnare teoretică de realitatea socială a nației, care caută să se personalizeze în statul constituțional.”. Toma Chiricuță  îl descoperă și în scrierile sale literare, cum ar fi „Geniu Pustiu” și „Sărmanul Dionis”. Eminescu nu rămâne la stadiul teoretic privind pedagogia socială,  el coboară în mijlocul realității sociale a nației românești, prezentând adevărate tablouri sociale. Un astfel de tablou este reluat și de Toma Chiricuță în studiul său: „Starea economică a populațiunii noastre rurale e supt orice critică și cauzele sunt: dările peste măsură de grele aruncate atât de comună cât și de4 stat asupra acestor nefericite populații. Pentru a plăti aceste  contribuții, oamenii își vând munca lor ș-a copiilor lor pe ani întregi, devenind astfel mult mai rău  decât dacă ar fi rămas iobagi. Cu sărăcia crește mortalitatea copiilor, așa că în această cătună de 70 contribuabili (Mânjeștii, jud. Vaslui) sunt numai trei copii, care ar putea fi obligați după lege ca să viziteze școala. Vărsatul negru, contra căruia există mijloc neaplicat însă în conștiință și anghina difterică, al cărei contagiu nu este pus la nici o pază administrativă, au pustiit acest sat”.

Toma Chiricuță constată că Eminescu nu este numai  un „zugrăvitor critic” al unor stări concrete ci și un „propunător temperat de formule de înlăturare pozitivă a relelor constatate”.  Scrie Eminescu  prefectului de Vaslui, document prin care dă dovadă de un înalt spirit social: „Școala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni ca să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, Statul Stat, și omul om – adică ca la nimeni, unde găsești în cercurile cele mai înalte oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie cu gramatica, necum cu alte cunoștințe sau cu dreapta judecată”.

Autorul studiului sistematizează: „Nu într-o școală abstractă, izolată, artificială, făurită de oameni de birou, crede Eminescu.  Ci într-o școală concretă, vie, născută în chip organic din raportul de continuă și adâncă interdependență a tuturor factorilor sociali, pe aceasta o afirmă Eminescu.  Iar pe acești factori sociali el nu îi vede sub forma unor simple înjghebări de hârtie, regulamente, legiuiri  sau simple ordine date, de la centru spre periferie, ci sub forma unor personalități concrete, definite, militante: popa, subprefecții, învățătorii”.

Publicitate

Celor trei factori, Eminescu le cere: 1) preotul să fie un adevărat răscolitor de suflete și clăditor în spiritul Bisericii; 2) subprefectul un om care să știe administrație, finanțe și economie politică; 3) învățătorul să fie pedagog în sensul cel mai înalt și mai adevărat al acestui cuvânt.

Toma Chiricuță descoperă în scrierile lui Eminescu și marea calitate a acestuia  de a fi pedolog.  Pedologia, ca disciplină care studiază psihologic copilul ca ființă al cărei univers diferă calitativ de lumea adultului și care parcurge un proces de socializare, nu i-a fost străină.

Eminescu constată că există două iluzii în sistemul școlar: 1) să te bazezi pe lipsa de naivitate a copilului; 2) să te bazezi doar pe o simplă memorare de reguli abstracte și cuvinte. Scrierile lui Eminescu, cu precădere cele politice, sunt pline de idei ce vin dinspre tripla sa personalitate de sociolog, pedagog și pedolog.

În rapoartele sale, Eminescu recomandă către minister ”Abecedarul” lui  Ion Creangă și Gh. Ienăchescu  a cărui titlu adevărat era „Povățuitor la citire prin scriere la metoda practică” și care are ca izvor însăși natura inteligenței și procesul ei de dezvoltare. Toma Chiricuță reține din acest raport: 1) „Deosebirea dintre metoda propusă de această broșură și învățătura rutinară și mecaanică, precum se profesează ea în școlile noastre, este deosebirea dintre învățământul viu și intuitiv și mecanismul mort al memorării de lucruri neînțelese de copil”; 2) „Este deosebirea dintre pedagogie și dresură”; 3) „Copiii, după sistema veche, învaață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie”; 4. „Învățătorul să aibă suflet uman, care se pogoară la treptele sufletelor copilărești și le disciplinează, nu le siluiește; 5) „Prin jocuri copiii învață a iubi orânduiala”; 6) „Metoda e bună fiindcă ea corespunde naturii copilului”.

Toma Chiricuță concluzionează la nivelul anului 1926: „Eminescu este la noi unul din primii pedagogi – dacă nu chiar primul – care aduce în judecățile sale, privitoare la școală, vederi pedologice”. (VA URMA)

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu într-o gospodărie din Pădureni: Bucătărie cuprinsă de flăcări, pompierii au evitat o tragedie

Publicat

Publicitate

O gospodărie din localitatea Pădureni, comuna Șendriceni, a fost cuprinsă de flăcări în această după-amiază, după ce un incendiu a izbucnit la bucătăria unei locuințe. Din fericire, intervenția rapidă a pompierilor a împiedicat extinderea focului la întreaga casă.

Proprietarii erau plecați la cumpărături în momentul izbucnirii incendiului. Când s-au întors, au observat fumul care ieșea din interiorul imobilului și au apelat imediat 112 pentru a cere ajutor. În câteva minute, la fața locului au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă.

Flăcările riscau să se extindă rapid, însă salvatorii au reușit să le localizeze și să le stingă înainte ca întreaga construcție să fie afectată. De asemenea, a fost înlăturat un pericol major: o butelie aflată în interiorul bucătăriei a fost scoasă la timp, evitându-se astfel o posibilă explozie.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului a fost un scurtcircuit electric. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă evenimentul readuce în atenție riscurile legate de instalațiile electrice improvizate sau defecte.

Pentru a preveni astfel de evenimente ISU Botoșani recomandă:

– efectuaţi verificarea periodică a instalaţiei electrice;

Publicitate

– nu folosiţi instalaţii electrice improvizate;

– la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

– verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

– nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite;

– nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent.

Citeste mai mult

Eveniment

Avarie la rețeaua de apă în Botoșani: Locatarii de pe strada Independenței rămân fără apă potabilă până luni

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Botoșani, ca urmare a unei avarii apărute pe o conductă de oțel, cu diametrul de 133 mm, aflată la intersecția străzilor Independenței și Săvenilor.

Defecțiunea a generat deja o scădere semnificativă a presiunii în zonă, iar începând de astăzi, 11 mai 2025, ora 16:00, alimentarea cu apă va fi sistată complet pentru lucrări de reparație. Reluarea serviciului este estimată pentru mâine, 12 mai, ora 13:00.

Fără apă vor rămâne locatarii imobilului de pe strada Independenței nr. 11, scările A, B, C și D. Operatorul de apă își cere scuze pentru disconfortul creat și transmite că echipele de intervenție lucrează în regim de urgență pentru remedierea avariei în cel mai scurt timp posibil.

Nova Apaserv dă asigurări că va informa populația în cazul în care apar modificări în graficul intervenției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending