Connect with us

Actualitate

„Bărăganul Moldovei” renaște din propria cenușă. Botoșaniul, „Țara paielor”, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este pe drumul de a redeveni un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Județul, preponderent agricol, cunoaște în acest domeniu o dezvoltare extraordinară în ultimul deceniu, cu o tehnologizare de ultimă generație și investiții în rase și soiuri performante.

În anul 1968, județul Botoșani era considerat un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Motivele erau simple, în solurile fertile din nordul extrem al României se obțineau producții record, mai ales de grâu și, în plus, exista o tradiție agricolă deosebită în această zonă.

Botoșaniul a avut performanțe și în timpul perioadei antebelice, la începutul secolului XX, fiind exportat renumitul grâu roșu, de pe moșiile de la Rânghilești, tocmai în Germania și mai apoi în Anglia.

După o perioadă de adâncă decădere, în anii 90, mai ales, în ultimul deceniu, agricultura botoșăneană renaște și încet-încet, județul nord-moldav se apropie din nou de statutul din epoca comunistă, acela de „Bărăgan al Moldovei”, atât din punct de vedere al culturilor vegetale cât și al zootehniei.

Botoșaniul, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Botoșaniul a fost mereu un județ agricol. Cu un sol deosebit de fertil, remarcându-se mai ales solurile cambice și cernoziomurile din zona Mileanca-Codreni, dar și cu suprafețe agricole întinse, această zonă a fost preferată de marii moșieri.

După colectivizare, Botoșaniul a fost o adevărată minune pentru comuniști. În anii 70, în județul Botoșani, se aflau în exploatare peste 300.000 de hectare, cu producții record, mai ales la porumb și grâu. Planurile erau de multe ori depășite iar garnituri întregi de tren, plecau din gara comercială a Botoșaniului încărcate cu grâu, porumb și sfeclă.

Publicitate

„Nici nu sunt cunoscute cazuri de măsluiri ale producţiei. Nu era nevoie. Toţi erau fericiţi că la Botoşani se făcea planul şi se scotea uneori şi în plus. Prin specificul său judeţul, este unul agrar”, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median.

Tocmai de aceea la finele anilor 60, Botoșaniul avea reputația de „Bărăganul Moldovei”. Era renumit și pentru sfecla de zahăr și pentru porumb, dar și pentru grâu. Nu în ultimul rând, era renumit pentru abatoarele sale, inclusiv pentru crescătoria de porci de la Leorda sau livezile de meri de la Curtești.

De la „Țara paielor” la o renaștere incredibilă

După 1990, agricultura botoșăneană s-a prăbușit. „Bărăganul Moldovei” sucombase în tranziție. Pe de o parte retrocedările terenurilor agricole, cu problemele sale bine cunoscute au fărâmițat puternic exploatațiile agricole. Atât în perioada ante și interbelică dar și în perioada comunistă se exploatau suprafețe mari de teren, compacte.

După 1990, s-a trecut la agricultura de subzistență, pe suprafețe mici. Fără tehnologie agricolă, mulți nici măcar nu au putut lucra pământul, lăsând suprafețe mari nelucrate. Din cauza lipsei de perspectivă satele au început să se depopuleze, populația tânără preferând străinătatea sau orașele mai mari, unde puteau găsi locuri de muncă.

Agricultura se făcea cu utilajele rămase de pe vremea lui Ceaușescu sau ca în evul mediu cu calul, plugul și căruța. De la „Bărăganul Moldovei”, Botoșaniul ajunsese „Țara paielor”, o zonă săracă cu o agricultură total neperformantă.

În ultimii 10 ani, însă agricultura botoșăneană a renăscut din propria cenușă. Odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, a unor programe guvernamentale dar și a posibilităților de creditare în agricultură, au început să apară din nou marii exploatații, plus investiții în tehnologie performantă sau rase selecționate în domeniul zootehnic.

Așa s-a ajuns ca în anul 2021, pe teritoriul județului Botoșani să fie înregistrate peste 95.000 de exploatații agricole, unele dintre acestea reunind sute de hectare. De altfel, în același an, județul Botoșani reușea o producție record la grâu, situată peste media națională de 5.346 de kilograme la hectar.

„Agricultura este ramura economică de bază a judeţului și beneficiem de soluri performante dar şi de posibilităţi de finanţare. În acest moment putem spune că la nivelul judeţului Botoşani se practică cu adevărat o agricultură performantă, mai ales în rândul fermierilor de elită, cu suprafeţe şi producţii mari”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.

Tehnologie de vârf în agricultura botoșăneană

Specialiștii în agricultură spun că acest progres deosebit a fost posibil datorită investițiilor masivă în tehnologie agricolă realizate de fermierii botoșăneni. Fie că au accesat fonduri europene sau guvernamentale au fost făcute investiții uriașe atât în echipamente agricole dar și în hibrizi selecționați pentru producții mai bune.

„În Botoşani se poate face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. Este o realitate. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a  randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, adaugă Cristian Delibaș.

Sunt fermieri, în special pe malurile Prutului, care dispun de tehnologie avansată, cu utilaje în valoare de peste 3 milioane de euro. Pe lângă culturile tradiționale au început să apară numeroși fermieri care investesc în culturi de cătină, de exemplu.

Totodată în ultimul deceniu, la nivelul județului Botoșani, cultura de cânepă a cunoscut un reviriment extraordinar cu rezultate deosebite. La acestea se adaugă conturare mai multor bazine legumicole care pot concura oricând zonele tradiționale cunoscute pentru creșterea legumelor. La Flămânzi sau Dorobanți solariile au devenit deja o tradiție, cu producții deosebite la roșii, ardei sau castraveți.

Nu în ultimul rând, Botoșaniul a ajuns și în topul național al produselor tradiționale, cu lactatele sale faimoase, în special cașcavalul de Săveni, recunoscut la nivel european, cu produse de panificație, dar și culturi de trandafir. În momentul de față, la Botoșani sunt înregistrate peste 30 de produse tradiționale.

O treime din carnea din magazine este din Botoșani

Nu numai pe zona vegetală sau a produselor tradiționale, Botoșaniul înregistrează performanțe în ultimii 10 ani. În domeniul zootehnic se observă același progres. Numeroși fermieri au investit în ferme după model vestic, cu rase performante atât la nivelul creșterii bovinelor sau ovinelor.

Botoșănenii sunt renumiți pentru creșterea oilor karakul de Botoșani, o rasă deosebită pentru pielicele. Specialiștii spun că Botoșaniul asigură o o bună parte din carnea regăsită în magazine. Mai precis, în jur de 30% din carnea care se află în magazinele din România, fie că este vorba de retaileri, supermarketuri, hipermarketuri este din Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending