Connect with us

Actualitate

„Bărăganul Moldovei” renaște din propria cenușă. Botoșaniul, „Țara paielor”, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este pe drumul de a redeveni un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Județul, preponderent agricol, cunoaște în acest domeniu o dezvoltare extraordinară în ultimul deceniu, cu o tehnologizare de ultimă generație și investiții în rase și soiuri performante.

În anul 1968, județul Botoșani era considerat un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Motivele erau simple, în solurile fertile din nordul extrem al României se obțineau producții record, mai ales de grâu și, în plus, exista o tradiție agricolă deosebită în această zonă.

Botoșaniul a avut performanțe și în timpul perioadei antebelice, la începutul secolului XX, fiind exportat renumitul grâu roșu, de pe moșiile de la Rânghilești, tocmai în Germania și mai apoi în Anglia.

După o perioadă de adâncă decădere, în anii 90, mai ales, în ultimul deceniu, agricultura botoșăneană renaște și încet-încet, județul nord-moldav se apropie din nou de statutul din epoca comunistă, acela de „Bărăgan al Moldovei”, atât din punct de vedere al culturilor vegetale cât și al zootehniei.

Botoșaniul, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Botoșaniul a fost mereu un județ agricol. Cu un sol deosebit de fertil, remarcându-se mai ales solurile cambice și cernoziomurile din zona Mileanca-Codreni, dar și cu suprafețe agricole întinse, această zonă a fost preferată de marii moșieri.

După colectivizare, Botoșaniul a fost o adevărată minune pentru comuniști. În anii 70, în județul Botoșani, se aflau în exploatare peste 300.000 de hectare, cu producții record, mai ales la porumb și grâu. Planurile erau de multe ori depășite iar garnituri întregi de tren, plecau din gara comercială a Botoșaniului încărcate cu grâu, porumb și sfeclă.

Publicitate

„Nici nu sunt cunoscute cazuri de măsluiri ale producţiei. Nu era nevoie. Toţi erau fericiţi că la Botoşani se făcea planul şi se scotea uneori şi în plus. Prin specificul său judeţul, este unul agrar”, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median.

Tocmai de aceea la finele anilor 60, Botoșaniul avea reputația de „Bărăganul Moldovei”. Era renumit și pentru sfecla de zahăr și pentru porumb, dar și pentru grâu. Nu în ultimul rând, era renumit pentru abatoarele sale, inclusiv pentru crescătoria de porci de la Leorda sau livezile de meri de la Curtești.

De la „Țara paielor” la o renaștere incredibilă

După 1990, agricultura botoșăneană s-a prăbușit. „Bărăganul Moldovei” sucombase în tranziție. Pe de o parte retrocedările terenurilor agricole, cu problemele sale bine cunoscute au fărâmițat puternic exploatațiile agricole. Atât în perioada ante și interbelică dar și în perioada comunistă se exploatau suprafețe mari de teren, compacte.

După 1990, s-a trecut la agricultura de subzistență, pe suprafețe mici. Fără tehnologie agricolă, mulți nici măcar nu au putut lucra pământul, lăsând suprafețe mari nelucrate. Din cauza lipsei de perspectivă satele au început să se depopuleze, populația tânără preferând străinătatea sau orașele mai mari, unde puteau găsi locuri de muncă.

Agricultura se făcea cu utilajele rămase de pe vremea lui Ceaușescu sau ca în evul mediu cu calul, plugul și căruța. De la „Bărăganul Moldovei”, Botoșaniul ajunsese „Țara paielor”, o zonă săracă cu o agricultură total neperformantă.

În ultimii 10 ani, însă agricultura botoșăneană a renăscut din propria cenușă. Odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, a unor programe guvernamentale dar și a posibilităților de creditare în agricultură, au început să apară din nou marii exploatații, plus investiții în tehnologie performantă sau rase selecționate în domeniul zootehnic.

Așa s-a ajuns ca în anul 2021, pe teritoriul județului Botoșani să fie înregistrate peste 95.000 de exploatații agricole, unele dintre acestea reunind sute de hectare. De altfel, în același an, județul Botoșani reușea o producție record la grâu, situată peste media națională de 5.346 de kilograme la hectar.

„Agricultura este ramura economică de bază a judeţului și beneficiem de soluri performante dar şi de posibilităţi de finanţare. În acest moment putem spune că la nivelul judeţului Botoşani se practică cu adevărat o agricultură performantă, mai ales în rândul fermierilor de elită, cu suprafeţe şi producţii mari”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.

Tehnologie de vârf în agricultura botoșăneană

Specialiștii în agricultură spun că acest progres deosebit a fost posibil datorită investițiilor masivă în tehnologie agricolă realizate de fermierii botoșăneni. Fie că au accesat fonduri europene sau guvernamentale au fost făcute investiții uriașe atât în echipamente agricole dar și în hibrizi selecționați pentru producții mai bune.

„În Botoşani se poate face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. Este o realitate. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a  randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, adaugă Cristian Delibaș.

Sunt fermieri, în special pe malurile Prutului, care dispun de tehnologie avansată, cu utilaje în valoare de peste 3 milioane de euro. Pe lângă culturile tradiționale au început să apară numeroși fermieri care investesc în culturi de cătină, de exemplu.

Totodată în ultimul deceniu, la nivelul județului Botoșani, cultura de cânepă a cunoscut un reviriment extraordinar cu rezultate deosebite. La acestea se adaugă conturare mai multor bazine legumicole care pot concura oricând zonele tradiționale cunoscute pentru creșterea legumelor. La Flămânzi sau Dorobanți solariile au devenit deja o tradiție, cu producții deosebite la roșii, ardei sau castraveți.

Nu în ultimul rând, Botoșaniul a ajuns și în topul național al produselor tradiționale, cu lactatele sale faimoase, în special cașcavalul de Săveni, recunoscut la nivel european, cu produse de panificație, dar și culturi de trandafir. În momentul de față, la Botoșani sunt înregistrate peste 30 de produse tradiționale.

O treime din carnea din magazine este din Botoșani

Nu numai pe zona vegetală sau a produselor tradiționale, Botoșaniul înregistrează performanțe în ultimii 10 ani. În domeniul zootehnic se observă același progres. Numeroși fermieri au investit în ferme după model vestic, cu rase performante atât la nivelul creșterii bovinelor sau ovinelor.

Botoșănenii sunt renumiți pentru creșterea oilor karakul de Botoșani, o rasă deosebită pentru pielicele. Specialiștii spun că Botoșaniul asigură o o bună parte din carnea regăsită în magazine. Mai precis, în jur de 30% din carnea care se află în magazinele din România, fie că este vorba de retaileri, supermarketuri, hipermarketuri este din Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

 

Publicitate

Duminică, 1 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (425)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CELE 28 DE INTEMPESTIVE ALE LUI TRAIAN CALANCIA

Toate cărțile au o poveste a lor pe care nu o cunosc decât autorii acestora. Numai ei știu ce impulsuri i-au determinat să concretizeze apariția unei cărți. Unii explică geneza lor în interviuri sau în jurnale care apar sau nu mai apar vreodată. Recentul volum semnat de Traian Calancia, („Finaluri neașteptate”, Editura „Cervantes”, București, 2024), este unul care a obținut Premiul al III-lea la concursul organizat de editură. Nu știu ce l-a determinat să-și trimită manuscrisul la acest concurs, însă eu consider că bine a făcut. Rețin câteva aspecte menționate de juriu și care l-au determinat să ia această hotărâre: 1) „un fel de Sorescu de stil Traian Calancia”; 2) „Traian Calancia vede ce alții nu văd, și aude ce nu auzim”; 3) „umorul e peste tot, râsul purificator”; 4) „se aseamănă cu maestrul Cornel Udrea”.

Citind cu atenție acest volum, eu l-aș asemăna cu „Ludice” al lui Gabriel Liiceanu. Spun aceasta fiindcă și textele lui Traian Calancia sunt „ocazionale, scrise pe un ton glumeț”. Dacă Liiceanu s-a urcat pe „acoperișul lumii” ca să râdă de el și de alții, Traian Calancia s-a urcat pe „Turnul Effel” al Săveniuluiu de unde a scanat cu cel de-al treilea ochi, cel al soacrei, întâmplări a căror „final neașteptat”, îți provoacă râsul. M-am oprit la Liiceanu fiindcă cele 28 de proze umoristice ale lui Traian Calancia sunt niște „intempestive”, un concept ludic creat ad-hoc de filozof și explicat astfel: „Pur și simplu autorul intempestivei nu se poate abține să nu dea curs inspirației care vine peste el”.

Din altă perspectivă, Borges ne explică în unul din excepționalele sale eseuri că există o carte semnată de contele Korzybsky cu titlul „Viața adultă a oamenilor”. Arhitectura cărții este explicată astfel: „Viața are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. Prima dimensiune corespunde vieții vegetale. Cea de-a doua dimensiune aparține vieții animale. Cea de-a treia dimensiune echivalează cu viața omenească. Viața plantelor este o viață în lungime. Viața animalelor este o viață în lățime. Viața oamenilor este o viață în profunzime”. Volumul lui Traian Calancia este rezultatul unor investigații în cea de-a treia dimensiune, cea a profunzimii. Un primar se retrage în întunericul camerei pentru a-și linge rănile produse de faptul că nu a mai fost ales a doua oară, sau mirarea babelor din satul Părpălacul din Vale când, mergând cu vacile la montă, veterinarul avea alte metode încât o babă a exclamat: „n-am văzut încă buhai pe motoretă și cu scula în servietă”. Un dialog spumos cu Dracu, Moartea care alunecând pe gheață își rupe un picior și apelează la serviciul de urgență, sau scandalul creat de doctorița Sucitu când constată că îi lipsește un cercel. Finalul e unul neașteptat, cercelul fiind găsit în patul directorului spitalului. Texte precum „Constatare” sau „E ziua mea” abundă în dialoguri cu replici scurte și absurde ce ne amintesc de Caragiale. Cineva, poreclit Bursucul, s-a făcut inginer agronom, constatând până la urmă că nu se putea îmbogăți de la pământ decât făcând o „învârteală”, o „șolticărie”. Personajele scanate de Traian Calancia sunt reale, pe unele le-am recunoscut și eu, mai ales pe cele din schița „Inventarul” a cărei acțiune se petrece la școala din saul Burăcești (în realitate Vlăsinești), sau cele din „Cămașa”, a cărei acțiune se petrece în comuna Coțofleanca (în realitate Coțușca).

Traian Calancia și-a pus personajele sub acoperire, numele lor având o corelare cu unele caracteristici reale: directorul Palici, inspectorul Cotnariu, secretara Dilaila, administratorul Fofârlici, concurentul Jamaican, un oarecare Smeurică, directorul economic Palinciuc, directorul spitalului Cruntu, doctorița Sucitu, inginerul agronom Bursucul, o damă cu numele de Calicia, viceprimarul Plesneală, parlamentarul Turbatu, un alt vice Apucatu, un președinte de partid Diliu, o prostituată Gina Ginuța etc. Și toponimica urmează aceleași căi: satul Coțofleanca, un alt sat Broscăreni, Fântănele, Învârtita etc.

Publicitate

Schițele lui Traian Calancia se citesc cu interes, nu sunt obositoare fiindcă faptele sunt luate dintr-o realitate care încă e prezentă. Lumile acestui autor nu sunt create plecând de la nimic. Cu toate acestea se observă preocupare ca fiecare text să conducă spre un final neașteptat și cu încărcătură umoristică. Mie mi-a plăcut în mod special schița „Nedumerire”. Chiar dacă personajele sunt diferite rase de câini, autorul nu face o analiză pe lăține, ci tot în profunzime, în fiecare câine cititorul recunoscând un politician. Și aceste proze, ca și cele din celelalte volume, ne relevează un autor adept al culturii statice, în sensul că pune accent pe prezent sau trecut, pentru avansare importante sunt relațiile și familia sau faptul că e vizibilă labilitatea codului etic. (VA URMA)

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Fetiță de nici doi ani și mama ei, salvate din foc la Cordăreni. Un bărbat a murit

Publicat

Publicitate

Pompierii din Dorohoi au intervenit astăzi, în jurul prânzului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Cordăreni.

La sosirea forțelor de intervenție, casa ardea generalizat. În momentul izbucnirii incendiului, în locuință se aflau o tânără de 22 de ani și copiii acesteia, în vârstă de 1 an și 11 luni, respectiv 5 ani, care au reușit să iasă din interior și s-au refugiat la vecini.

Proprietarul locuinței a fost găsit în curtea casei, fiind resuscitat de o asistenta comunitară. Ulterior, echipajul Serviciului de Ambulanță Județean sosit la fața locului a continuat manevrele de resuscitare, însă, în ciuda eforturilor depuse, bărbatul, în vârstă de 55 de ani, a fost declarat decedat. Potrivit medicilor, acesta prezenta un traumatism frontal.

Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la o altă locuință din aceeași gospodărie.

Spre finalul intervenției, tânăra și fetița de un an și 11 luni s-au prezentat la ambulanță, acuzând arsuri la picioare, fiind transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

La intervenție au participat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SAJ, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cordăreni.

Publicitate

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu lăsați ușa sobei deschisă;

– nu supraîncălziți soba;

-montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

– stingeți focul pe timpul nopții;

– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Citeste mai mult

Eveniment

Conduceți prudent! Până la ora 20:00, județul Botoșani se află sub incidența unui COD GALBEN de ceață

Publicat

Publicitate

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma polei.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending