Connect with us

Actualitate

„Bărăganul Moldovei” renaște din propria cenușă. Botoșaniul, „Țara paielor”, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este pe drumul de a redeveni un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Județul, preponderent agricol, cunoaște în acest domeniu o dezvoltare extraordinară în ultimul deceniu, cu o tehnologizare de ultimă generație și investiții în rase și soiuri performante.

În anul 1968, județul Botoșani era considerat un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Motivele erau simple, în solurile fertile din nordul extrem al României se obțineau producții record, mai ales de grâu și, în plus, exista o tradiție agricolă deosebită în această zonă.

Botoșaniul a avut performanțe și în timpul perioadei antebelice, la începutul secolului XX, fiind exportat renumitul grâu roșu, de pe moșiile de la Rânghilești, tocmai în Germania și mai apoi în Anglia.

După o perioadă de adâncă decădere, în anii 90, mai ales, în ultimul deceniu, agricultura botoșăneană renaște și încet-încet, județul nord-moldav se apropie din nou de statutul din epoca comunistă, acela de „Bărăgan al Moldovei”, atât din punct de vedere al culturilor vegetale cât și al zootehniei.

Botoșaniul, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Botoșaniul a fost mereu un județ agricol. Cu un sol deosebit de fertil, remarcându-se mai ales solurile cambice și cernoziomurile din zona Mileanca-Codreni, dar și cu suprafețe agricole întinse, această zonă a fost preferată de marii moșieri.

După colectivizare, Botoșaniul a fost o adevărată minune pentru comuniști. În anii 70, în județul Botoșani, se aflau în exploatare peste 300.000 de hectare, cu producții record, mai ales la porumb și grâu. Planurile erau de multe ori depășite iar garnituri întregi de tren, plecau din gara comercială a Botoșaniului încărcate cu grâu, porumb și sfeclă.

Publicitate

„Nici nu sunt cunoscute cazuri de măsluiri ale producţiei. Nu era nevoie. Toţi erau fericiţi că la Botoşani se făcea planul şi se scotea uneori şi în plus. Prin specificul său judeţul, este unul agrar”, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median.

Tocmai de aceea la finele anilor 60, Botoșaniul avea reputația de „Bărăganul Moldovei”. Era renumit și pentru sfecla de zahăr și pentru porumb, dar și pentru grâu. Nu în ultimul rând, era renumit pentru abatoarele sale, inclusiv pentru crescătoria de porci de la Leorda sau livezile de meri de la Curtești.

De la „Țara paielor” la o renaștere incredibilă

După 1990, agricultura botoșăneană s-a prăbușit. „Bărăganul Moldovei” sucombase în tranziție. Pe de o parte retrocedările terenurilor agricole, cu problemele sale bine cunoscute au fărâmițat puternic exploatațiile agricole. Atât în perioada ante și interbelică dar și în perioada comunistă se exploatau suprafețe mari de teren, compacte.

După 1990, s-a trecut la agricultura de subzistență, pe suprafețe mici. Fără tehnologie agricolă, mulți nici măcar nu au putut lucra pământul, lăsând suprafețe mari nelucrate. Din cauza lipsei de perspectivă satele au început să se depopuleze, populația tânără preferând străinătatea sau orașele mai mari, unde puteau găsi locuri de muncă.

Agricultura se făcea cu utilajele rămase de pe vremea lui Ceaușescu sau ca în evul mediu cu calul, plugul și căruța. De la „Bărăganul Moldovei”, Botoșaniul ajunsese „Țara paielor”, o zonă săracă cu o agricultură total neperformantă.

În ultimii 10 ani, însă agricultura botoșăneană a renăscut din propria cenușă. Odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, a unor programe guvernamentale dar și a posibilităților de creditare în agricultură, au început să apară din nou marii exploatații, plus investiții în tehnologie performantă sau rase selecționate în domeniul zootehnic.

Așa s-a ajuns ca în anul 2021, pe teritoriul județului Botoșani să fie înregistrate peste 95.000 de exploatații agricole, unele dintre acestea reunind sute de hectare. De altfel, în același an, județul Botoșani reușea o producție record la grâu, situată peste media națională de 5.346 de kilograme la hectar.

„Agricultura este ramura economică de bază a judeţului și beneficiem de soluri performante dar şi de posibilităţi de finanţare. În acest moment putem spune că la nivelul judeţului Botoşani se practică cu adevărat o agricultură performantă, mai ales în rândul fermierilor de elită, cu suprafeţe şi producţii mari”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.

Tehnologie de vârf în agricultura botoșăneană

Specialiștii în agricultură spun că acest progres deosebit a fost posibil datorită investițiilor masivă în tehnologie agricolă realizate de fermierii botoșăneni. Fie că au accesat fonduri europene sau guvernamentale au fost făcute investiții uriașe atât în echipamente agricole dar și în hibrizi selecționați pentru producții mai bune.

„În Botoşani se poate face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. Este o realitate. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a  randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, adaugă Cristian Delibaș.

Sunt fermieri, în special pe malurile Prutului, care dispun de tehnologie avansată, cu utilaje în valoare de peste 3 milioane de euro. Pe lângă culturile tradiționale au început să apară numeroși fermieri care investesc în culturi de cătină, de exemplu.

Totodată în ultimul deceniu, la nivelul județului Botoșani, cultura de cânepă a cunoscut un reviriment extraordinar cu rezultate deosebite. La acestea se adaugă conturare mai multor bazine legumicole care pot concura oricând zonele tradiționale cunoscute pentru creșterea legumelor. La Flămânzi sau Dorobanți solariile au devenit deja o tradiție, cu producții deosebite la roșii, ardei sau castraveți.

Nu în ultimul rând, Botoșaniul a ajuns și în topul național al produselor tradiționale, cu lactatele sale faimoase, în special cașcavalul de Săveni, recunoscut la nivel european, cu produse de panificație, dar și culturi de trandafir. În momentul de față, la Botoșani sunt înregistrate peste 30 de produse tradiționale.

O treime din carnea din magazine este din Botoșani

Nu numai pe zona vegetală sau a produselor tradiționale, Botoșaniul înregistrează performanțe în ultimii 10 ani. În domeniul zootehnic se observă același progres. Numeroși fermieri au investit în ferme după model vestic, cu rase performante atât la nivelul creșterii bovinelor sau ovinelor.

Botoșănenii sunt renumiți pentru creșterea oilor karakul de Botoșani, o rasă deosebită pentru pielicele. Specialiștii spun că Botoșaniul asigură o o bună parte din carnea regăsită în magazine. Mai precis, în jur de 30% din carnea care se află în magazinele din România, fie că este vorba de retaileri, supermarketuri, hipermarketuri este din Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

O femeie a cusut pe o pânză de cânepă poezia „Luceafărul”, de Mihai Eminescu. Cele 98 de strofe au fost „scrise” cu aţă roşie

Publicat

Publicitate

O femeie în vârstă din Cugir a realizat o performanţă demnă de Cartea Recordurilor. Maria Todor a reuşit ca într-o perioadă de trei ani, între 2014 – 2016, să coasă pe o pânză de cânepă poezia Luceafărul, de Mihai Eminescu. Cele 98 de strofe au fost ”scrise” cu aţă roşie, a relatat în urmă cuc eva vreme ziarul ADEVĂRUL.

Femeia a mai scris, pe aceeaşi pânză, versurile din Hora Unirii, Balada Mioriţa, proverbe, rugăciuni şi zicători. De asemenea, a realizat şi ilustraţii care reprezintă Coloana Infinitului şi Cuminţenia Pământului ale mareluui sculptor Constantin Brâncuşi, precum şi Vioara lui George Enescu. Maria Todor spune că a realizat toate acestea din dragoste pentru Mihai Eminescu şi ceilalţi mari scriitori sau artişti ai României şi că intenţionează să realizeze un mic muzeu într-o camera a locuinţei sale din Cugir.

Calcul matematic pentru fiecare strofă, rând şi literă

”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu ştiu a câta oară poezia Luceafărul. Atunci m-am hotărât să scriu cu acul şi cu aţa din arnica (fir de bumbac răsucit şi colorat – n.a ) de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci şi am hotărât să folosesc câţiva metri din acest material. Nu a fost deloc uşor pentru că a trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Mi-a luat aproape trei ani ca să termin tot ce am avut de scris”, spune Maria Todor.

femeie cugir luceafarul

Foto: Vasilica Todor

Femeia s-a născut în satul Ponor din Munţii Apuseni în 19 august 1946. În satul natal a urmat primii ani de şcoală şi a învăţat de la părinţi şi bunici să ţeasă la război, să croşeteze şi să coasă, dar şi multe alte treburi din gospodăriile ţărăneşti. În căutarea unui loc de muncă, s-a mutat în anul 1973 la Cugir unde a lucrat timp de 25 de ani la uzina Mecanică. După ce a ieşit la pensie şi-a reluat obiceiurile tradiţionale din tinereţe, respectiv ţesutul la război şi croşetatul. Are şi un costum popular confecţionat de ea în anul 1964, pe care îl îmbracă în zilele de sărbătoare şi atunci când merge la biserică.

A memorat Luceafărul în timp ce cosea versurile

Despre performanţa de a scrie Luceafărul pe pânza de cânepă de şapte metri, Maria Todor susţine că a ajutat-o şi să înveţe întreaga poezie. ”Singură am decis să fac acest lucru şi nu am avut linişte până nu l-am terminat. Mă trezeam noaptea din somn şi continuam să cos. De multe ori nu puteam dormi din această cauză pentru că vroiam să termin cât mai repede. Mai coseam şi în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodăreşti. Exista ceva care mă determina să mă apuc din nou de cusut şi să fac ceva unic, despre care nu am mai auzit. În timp ce coseam cuvintele şi versurile, am reuşit să şi memorez întreaga poezie”, afirmă femeia din Cugir, citată de ziarulunirea.ro.

Publicitate

 

femeie cugir luceafarul

Foto: Vasilica Todor

Spaţiul rămas gol pe pânză a fost chiar mai greu de acoperit decât poezia lui Eminescu. ”M-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creaţia românească. Aşa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artişti. Dacă în ceea ce priveşte Luceafărul, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai uşor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenţia şi efortul au fost cu mult mai mari”, spune Maria Todor. Aceasta vrea să lase moştenire realizările sale unei nepoate cu talent la desen şi pictură.

femeie cugir luceafarul

Foto: Vasilica Todor

FOTO: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Cultura

Proiect inedit pe locul unde Eminescu a văzut lumina zilei. Cum vrea o fundație culturală să readucă la viață atmosfera de pe vremea Eminovicilor

Publicat

Publicitate

O fundație culturală din Botoșani vrea să readucă la viață casa în care s-a născut poetul Mihai Eminescu. Imobilul a ars acum 138 de ani și pe locul a fost ridicată, aproape imediat o altă casă. De-a lungul timpului acest imobil a fost transformat în locuință socială, cazino și spațiu comercial, scrie ADEVĂRUL

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850. Mult timp, în rândul publicului larg, a fost menținută o confuzie privind locul nașterii sale. Mai precis, s-a crezut că poetul a văzut lumina zilei la Ipotești, un sat aflat la opt kilometri de municipiul Botoșani, acolo unde se află și casa memorială dedicată poetului, inclusă într-un Memorial, unic în România. În realitatea, Mihai Eminescu s-a născut în municipiul Botoșani, într-o casă din Centrul Istoric al orașului, astăzi pe strada Piața 1 Decembrie, lângă biserica Uspenia, o ctitorie medievală a Elenei Rareș. Casa originală a fost distrusă de un incendiu de la finele secolului al XIX lea. Pe locul ei a fost construită o alta, după zece ani. De-a lungul timpului locul, deși atât de important pentru cultura română a fost ignorat, fiind transformat în locuință socială, la etaj, dar și în spații comerciale la parter. O asociație culturală din Botoșani este hotărâtă să readucă la viață adevărata casă a lui Eminescu, după o schiță a locuinței originale.

Casa căminarului Eminovici, luată cu banii nevestei

Familia Eminovici, formată la început din Gheorghe Eminovici, căminar, adică un dregător care  strângea dările de pe cârciumărit și mai apoi un soi de administrator de moșie, și Raluca Iurașcu, fiica unui boier din Joldești, astăzi comuna Vorona, județul Botoșani. Înaintea lui Mihai Eminescu, familia Eminovicilor a mai avut încă șase copii. Mihai era penultimul născut dintre băieți. În perioada în care s-a născut Eminescu, adică în intervalul 1842-1855, Familia Eminovici trăia în târgul Botoșanilor, pe atunci o așezare urbană prosperă și cosmopolită, al treilea târg ca importanță din Principate. Așa cum arată eminescologul Nicolae Iosub, Raluca Eminovici este cea care a cumpărat casele în care trăiau Eminovici, situate lângă biserica Uspenia, o ctitorie a doamnei Elenei Rareș în secolul al XVI lea. Erau niște case scumpe, luate cu banii din zestre ai Ralucăi, locuințe cu potențial comercial, cu dugheană dar și locuință

„Familia Eminovici a locuit la Botoşani, cu intermitenţe, în perioada 1842-1855, în casele cumpărate de Raluca Eminovici, în Calea Naţională nr. 179, lângă biserica Uspenia. La 2 iunie 1842, Raluca Eminovici cumpără pe numele ei, de la Soltana Cheşcu, casele scoase la mezat, cu suma de 450 de galbeni. Această sumă, reprezentând o parte din banii de zestre ce i se cuveneau Ralucăi, este achitată de stolnicul Vasile Iuraşcu, care se ocupă şi de definitivarea actelor.Construite pe loc domnesc, casele erau situate pe Calea Naţională nr. 179, lângă biserica Uspenia, în plin centrul comercial al oraşului Botoşani. Din acest motiv, la fel ca şi cele mai multe dintre casele din zonă şi cea cumpărată de Raluca avea în partea dinspre stradă o dugheană, iar în spate, locuinţa proprietarului. Vasile Iuraşcu intuieşte valoarea caselor, datorat amplasamentului lor bun şi posibilităţii creşterii preţului lor, în viitor”, arată Nicolae Iosub în „Locuri ce amintesc de Eminescu la Botoșani”, apărută în revista „Luceafărul”.

Locul unde Mihail a văzut lumina zilei

Publicitate

În această casă cu cinci camere, sobe generoase și un interior de locuință de târgoveț cu ceva parale, a văzut lumina zilei, Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie 1850. Era o iarnă geroasă așa că botezul ar fi avut loc pe 21 ianuarie, la biserica Uspenia, aflată chiar lângă casa familiei. „Casa era în proximitatea bisericii Uspenia. Practic erau gard in gard.”, mărturisește și preotul Marius Babiuc, paroh la Uspenia. Botezat Mihail, era cel de-al șaptelea copil al familiei Eminovici, și este înregistrat în registrul pentru nașteri al bisericii, la poziția a treia pe anul 1850, de către preotul Ioan Iconomu. Nașul lui Mihai Eminescu, este chiar stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl mamei sale. Pe scurt, a fost botezat de bunicul său. În casa de lângă Uspenia, din târgul Botoșanilor, Mihai Eminescu a locuit, cu familia, până la vârsta de 5 ani. Casele au fost vândute iar familia s-a mutat la Ipotești, la opt kilometri de târgul Botoșaniului, pe moșia cumpărată de Gheorghe Eminovici. Aici, la Ipotești, Mihai Eminescu își va petrece copilăria idilică.

Casă distrusă de incendiu transformată în cazino, locuință cu chirie și magazin

Casa în care Mihai Eminescu a văzut lumina zilei a fost distrusă în vara lui 1887, în urma unui incendiu devastator care a distrus o parte a centrului târgului Botoșanilor. „ Pe 3 iunie 1887, focul cel mare care a cuprins o mare parte din centrul Botoşanilor, mistuind 310 case şi 200 de prăvălii, a cuprins şi casa în care s-a născut poetul  Mihai Eminescu, biserica Uspenia scăpând doar cu distrugerea acoperişului şi clopotniţei, aşa cum se vede şi în fotografia făcută de Jean Bielig. Nici casa familiei Eminovici nu a fost distrusă în întregime, ci numai acoperişul, fiind ulterior reparată.”, precizează Nicolae Iosub în același articol.

Casa, așa cum se precizează în articol a fost refăcută dar de-a lungul timpului a fost ignorată de autorități. Inclusiv de autoritățile comuniste. Imobilul s-a deteriorat și a servit, după 1990, la etaj, drept locuință dată în chirie, iar la parter ca spațiu comercial. A fost rând pe rând, consignație, cazinou cu păcănele și magazine cu specific diferit. Abia în anul 2000, Fundația Culturală Hyperion Caiete Botoșănene a luat inițiativa și a montat un bust din bronz al poetului, la respectiva casă, ca o aducere aminte. Anul 2000 a fost, de altfel, anul Eminescu. Astăzi fațada casei este reparată de administrația locală, dar imobilul încă nu are o destinație muzeală. Tot Primăria Botoșani a început, încă din 2023, o serie de demersuri pentru achiziționarea acestei case și valorificarea culturală a acesteia.

Planuri pentru casa unde s-a născut Eminescu

Fundația Culturală Hyperion spune că are planuri mari pentru casa în care s-a născut Eminescu. Mai precis, pe baza unor schițe păstrate, după incendiul din 1887, se dorește preluarea clădirilor și reamenajarea acestora în spiritul epocii lui Eminescu. Pe scurt, casa să arate exact la fel ca atunci când era locuită de Eminovici. „În intenția noastră este un proiect prin care pe acest loc să obținem câteva spații prin care să realizăm în interior, după grafici, după incendiu, realizate de un grafician, în care iese în evidență structura casei lui Eminescu. Și am dori să o realizăm în acest spațiu în măsura în care și autoritățile se implică și asigură fondurile necesare.”, precizează Gellu Dorian, scriitor și președinte al Fundației Culturale Hyperion.

Scrie ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Ce să faci și ce să nu faci dacă ai gripă sau viroză. Sfaturi pentru reducerea simptomelor

Publicat

Publicitate

Ce să faci și ce să nu faci dacă ai gripă sau viroză: este sezonul îmbolnăvirilor, arată datele DSP. Viroza sau gripa sunt infecții virale care necesită atenție și îngrijire adecvată pentru a reduce simptomele și a accelera recuperarea, informează alba24.ro.

Cu o combinație de odihnă, hidratare, îngrijire simptomatică și prevenție, te vei simți mai bine în câteva zile. Cu alte cuvinte, mergeți la medic, nu luați medicamente după ureche și izolați-vă pentru a nu-i îmbolnăvi și pe ceilalți.Dacă simptomele se agravează, este important să consulți un medic.

Iată câteva sfaturi utile din partea medicilor:

Odihnă suficientă

Odihnește-te cât mai mult posibil. Corpul are nevoie de energie pentru a combate infecția.
Evită activitățile fizice intense și, dacă este posibil, stai acasă pentru a preveni răspândirea virusului.

Hidratare adecvată

Publicitate

Consumă multe lichide: apă, ceaiuri calde (cu lămâie și miere), supe (mai ales supă de pui, care ajută la calmarea inflamației gâtului).

Evită alcoolul și cafeaua în exces, deoarece pot deshidrata organismul.

Controlul temperaturii

Dacă ai febră, poți utiliza antitermice precum paracetamolul sau ibuprofenul, conform indicațiilor medicului.

Aplică comprese reci pe frunte sau fă un duș călduț pentru a reduce temperatura.

Ameliorarea simptomelor

Pentru durerea în gât: Gargară cu apă sărată sau consumul de ceaiuri calde pot calma disconfortul.

Pentru congestia nazală: Utilizează un spray nazal cu soluție salină sau un umidificator pentru a hidrata aerul.

Pentru tuse: Poți folosi siropuri naturale pe bază de miere sau alte produse recomandate de medic.

Evitarea răspândirii virusului

Spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun.

Folosește șervețele atunci când tușești sau strănuți și aruncă-le imediat după utilizare.

Evită contactul apropiat cu alte persoane, mai ales cu cele vulnerabile (copii, vârstnici sau persoane cu imunitate scăzută).

Dieta echilibrată

Consumă alimente bogate în vitamine și minerale, precum fructele și legumele proaspete.

Alimentele bogate în vitamina C (portocale, lămâi, kiwi) și zinc (nuci, semințe, carne slabă) pot sprijini sistemul imunitar.

Când să consulți un medic

Dacă simptomele persistă mai mult de 7 zile sau se agravează.

Dacă ai dificultăți de respirație, febră foarte mare care nu scade sau dureri severe în piept.

Dacă apar complicații, precum otita sau bronșita, mai ales în cazul copiilor sau al vârstnicilor

 Ce să faci și ce să nu faci dacă ai gripă sau viroză: Evitarea automedicației excesive

Evită utilizarea antibioticelor, deoarece acestea nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale.
Ia medicamente doar conform recomandărilor medicului sau farmacistului

Prevenție pe termen lung

Vaccinarea antigripală anuală este cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei.

Menținerea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și un somn odihnitor, ajută la întărirea sistemului imunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Sofer de 44 de ani, fără permis, scos din trafic de polițiști

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Botoșani au oprit pentru control, pe raza municipiului Botoșani, un autoturism, condus de un bărbat de 44 de ani, din același municipiu.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta avea permisul de conducere retras. Totodată, în urma efectuării controlului autoturismului, au fost descoperite 320 de țigarete, nemarcate corespunzător cu timbru de acciză România.

A fost dispusă măsura confiscării țigaretelor și a aplicarea unei sancțiuni contravenționale de 20.000 de lei.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără permis de conducere.

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending