Connect with us

Actualitate

„Bărăganul Moldovei” renaște din propria cenușă. Botoșaniul, „Țara paielor”, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este pe drumul de a redeveni un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Județul, preponderent agricol, cunoaște în acest domeniu o dezvoltare extraordinară în ultimul deceniu, cu o tehnologizare de ultimă generație și investiții în rase și soiuri performante.

În anul 1968, județul Botoșani era considerat un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Motivele erau simple, în solurile fertile din nordul extrem al României se obțineau producții record, mai ales de grâu și, în plus, exista o tradiție agricolă deosebită în această zonă.

Botoșaniul a avut performanțe și în timpul perioadei antebelice, la începutul secolului XX, fiind exportat renumitul grâu roșu, de pe moșiile de la Rânghilești, tocmai în Germania și mai apoi în Anglia.

După o perioadă de adâncă decădere, în anii 90, mai ales, în ultimul deceniu, agricultura botoșăneană renaște și încet-încet, județul nord-moldav se apropie din nou de statutul din epoca comunistă, acela de „Bărăgan al Moldovei”, atât din punct de vedere al culturilor vegetale cât și al zootehniei.

Botoșaniul, mândria „tovarășilor” din epoca comunistă

Botoșaniul a fost mereu un județ agricol. Cu un sol deosebit de fertil, remarcându-se mai ales solurile cambice și cernoziomurile din zona Mileanca-Codreni, dar și cu suprafețe agricole întinse, această zonă a fost preferată de marii moșieri.

După colectivizare, Botoșaniul a fost o adevărată minune pentru comuniști. În anii 70, în județul Botoșani, se aflau în exploatare peste 300.000 de hectare, cu producții record, mai ales la porumb și grâu. Planurile erau de multe ori depășite iar garnituri întregi de tren, plecau din gara comercială a Botoșaniului încărcate cu grâu, porumb și sfeclă.

Publicitate

„Nici nu sunt cunoscute cazuri de măsluiri ale producţiei. Nu era nevoie. Toţi erau fericiţi că la Botoşani se făcea planul şi se scotea uneori şi în plus. Prin specificul său judeţul, este unul agrar”, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median.

Tocmai de aceea la finele anilor 60, Botoșaniul avea reputația de „Bărăganul Moldovei”. Era renumit și pentru sfecla de zahăr și pentru porumb, dar și pentru grâu. Nu în ultimul rând, era renumit pentru abatoarele sale, inclusiv pentru crescătoria de porci de la Leorda sau livezile de meri de la Curtești.

De la „Țara paielor” la o renaștere incredibilă

După 1990, agricultura botoșăneană s-a prăbușit. „Bărăganul Moldovei” sucombase în tranziție. Pe de o parte retrocedările terenurilor agricole, cu problemele sale bine cunoscute au fărâmițat puternic exploatațiile agricole. Atât în perioada ante și interbelică dar și în perioada comunistă se exploatau suprafețe mari de teren, compacte.

După 1990, s-a trecut la agricultura de subzistență, pe suprafețe mici. Fără tehnologie agricolă, mulți nici măcar nu au putut lucra pământul, lăsând suprafețe mari nelucrate. Din cauza lipsei de perspectivă satele au început să se depopuleze, populația tânără preferând străinătatea sau orașele mai mari, unde puteau găsi locuri de muncă.

Agricultura se făcea cu utilajele rămase de pe vremea lui Ceaușescu sau ca în evul mediu cu calul, plugul și căruța. De la „Bărăganul Moldovei”, Botoșaniul ajunsese „Țara paielor”, o zonă săracă cu o agricultură total neperformantă.

În ultimii 10 ani, însă agricultura botoșăneană a renăscut din propria cenușă. Odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, a unor programe guvernamentale dar și a posibilităților de creditare în agricultură, au început să apară din nou marii exploatații, plus investiții în tehnologie performantă sau rase selecționate în domeniul zootehnic.

Așa s-a ajuns ca în anul 2021, pe teritoriul județului Botoșani să fie înregistrate peste 95.000 de exploatații agricole, unele dintre acestea reunind sute de hectare. De altfel, în același an, județul Botoșani reușea o producție record la grâu, situată peste media națională de 5.346 de kilograme la hectar.

„Agricultura este ramura economică de bază a judeţului și beneficiem de soluri performante dar şi de posibilităţi de finanţare. În acest moment putem spune că la nivelul judeţului Botoşani se practică cu adevărat o agricultură performantă, mai ales în rândul fermierilor de elită, cu suprafeţe şi producţii mari”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.

Tehnologie de vârf în agricultura botoșăneană

Specialiștii în agricultură spun că acest progres deosebit a fost posibil datorită investițiilor masivă în tehnologie agricolă realizate de fermierii botoșăneni. Fie că au accesat fonduri europene sau guvernamentale au fost făcute investiții uriașe atât în echipamente agricole dar și în hibrizi selecționați pentru producții mai bune.

„În Botoşani se poate face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. Este o realitate. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a  randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, adaugă Cristian Delibaș.

Sunt fermieri, în special pe malurile Prutului, care dispun de tehnologie avansată, cu utilaje în valoare de peste 3 milioane de euro. Pe lângă culturile tradiționale au început să apară numeroși fermieri care investesc în culturi de cătină, de exemplu.

Totodată în ultimul deceniu, la nivelul județului Botoșani, cultura de cânepă a cunoscut un reviriment extraordinar cu rezultate deosebite. La acestea se adaugă conturare mai multor bazine legumicole care pot concura oricând zonele tradiționale cunoscute pentru creșterea legumelor. La Flămânzi sau Dorobanți solariile au devenit deja o tradiție, cu producții deosebite la roșii, ardei sau castraveți.

Nu în ultimul rând, Botoșaniul a ajuns și în topul național al produselor tradiționale, cu lactatele sale faimoase, în special cașcavalul de Săveni, recunoscut la nivel european, cu produse de panificație, dar și culturi de trandafir. În momentul de față, la Botoșani sunt înregistrate peste 30 de produse tradiționale.

O treime din carnea din magazine este din Botoșani

Nu numai pe zona vegetală sau a produselor tradiționale, Botoșaniul înregistrează performanțe în ultimii 10 ani. În domeniul zootehnic se observă același progres. Numeroși fermieri au investit în ferme după model vestic, cu rase performante atât la nivelul creșterii bovinelor sau ovinelor.

Botoșănenii sunt renumiți pentru creșterea oilor karakul de Botoșani, o rasă deosebită pentru pielicele. Specialiștii spun că Botoșaniul asigură o o bună parte din carnea regăsită în magazine. Mai precis, în jur de 30% din carnea care se află în magazinele din România, fie că este vorba de retaileri, supermarketuri, hipermarketuri este din Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Zilele Eminescu: Recital de muzică clasică – Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania)

Publicat

Publicitate

În data de 13 ianuarie 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii ”Mihai Eminescu” organizează, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Gala Culturii Naționale.

Gala, care va începe la ora 18:00, va fi urmată de un recital de muzică clasică, susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

 

Andrei Ioniță este câștigătorul a numeroase premii internaționale. „The Times” din Londra îl numește „unul dintre cei mai fascinanți violonceliști care au apărut în ultimul deceniu”, iar „British Gramophone” consideră că este „un violoncelist cu o abilitate și o imaginație muzicală superbe, fiind devotat muzicii timpului nostru”. Andrei Ioniță a colaborat cu un număr extins de orchestre europene, printre care Filarmonica din München, Filarmonica din Dresda, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Simfonică Națională Radio din Polonia, Orchestra Filarmonică din Londra, Filarmonica de Stat din Nürnberg, Filarmonica Cehă, printre altele. Măiestria sa muzicală l-a condus în turnee prin SUA, unde concertează cu orchestrele simfonice din Chicago, Detroit, Milwaukee, San Diego și Grand Rapids. A colaborat cu dirijori renumiți precum Lawrence Foster, Herbert Blomstedt, Paavo Järvi, Cristian Măcelaru, Joana Mallwitz, Sylvain Cambreling, Kent Nagano, Michael Sanderling, Sascha Goetzel și Jonathan Bloxham. Talentul excepțional al lui Andrei Ioniță face din el un interpret versatil și căutat pentru muzica de cameră. În aparițiile sale, a interpretat alături de Martha Argerich, Christian Tetzlaff, Sergei Babayan, Steven Isserlis și mulți alții. Andrei Ioniţă interpretează pe violoncelul făcut de Giovanni Battista Rogeri din Brescia în 1671 (conform https://www.andreiionitacellist.com/portfolio/biography).

 

                Cătălin Șerban este un pianist a cărui interpretare captivează prin profunzimea excepțională a expresiei și frazarea muzicală clară. Limbajul său muzical combină subtilitatea emoțională cu strălucirea tehnică și un sunet transparent. Criticii i-au remarcat „fluiditatea respirabilă, asemănătoare cântecului” și „complexitatea expresiei sale”. Cătălin Șerban susține concerte, ca solist și muzician de cameră, la nivel internațional, inclusiv la Konzerthaus Berlin, Filarmonica din Berlin, Ateneul București, Bremen Glocke și Stadtcasino Basel. În ultimii ani, Cătălin Șerban și-a extins constant activitățile de muzică de cameră și curatorială. În urma invitațiilor la festivaluri precum Beethovenfest, Festivalul Brahms din Lübeck, Zilele Muzicii de Cameră Franconiene și Vara Muzicală Oberstdorf, a fondat proiectul de muzică de cameră Spielende Insel (Insula Jocului), al cărui director artistic este. În 2026, Cătălin Șerban va prelua conducerea artistică a noii serii de muzică de cameră organizate de Konzertleben e.V. la Institutul Max Planck din Berlin, care promovează întâlniri între artiști consacrați și tineri muzicieni remarcabili. Pe lângă cariera sa de concertist, Șerban se dedică cu pasiune predării la Academia de Muzică din Lübeck și la Școala de Muzică Hanns Eisler din Berlin (conform: https://catalinserban.com/biografie/).

Publicitate

                  Intrarea la Gala Premiilor Culturii Naționale se face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la agenția Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

 

Citeste mai mult

Eveniment

MAE/Atenționare de călătorie: Cod portocaliu de ninsori abundente și polei în Franța. Se preconizează perturbări importante în transporturi

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Franța că autoritățile locale au emis un cod portocaliu de ninsori abundente și polei pentru miercuri, 7 ianuarie.

Potrivit unui comunicat al MAE, transmis marți AGERPRES, vor fi afectate regiunile Hauts-de-France, Île-de-France, Centre-Val-de-Loire, Poitou-Charentes, Limousin, Vendee, Maine-et-Loire, Eure-et-Loir, Orne, Haute-Normandie, Allier, vestul Burgundiei și vestul regiunii Champagne-Ardennes.

‘Sunt preconizate perturbări importante ale transportului rutier urban și interurban, traficului feroviar și aerian. Pe acest fond, vor fi afectate aproximativ 40% din cursele aeriene prevăzute între orele 9:00 și 14:00 pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% din zborurile programate între orele 6:00 și 14:00 pe aeroportul Orly’, se precizează în comunicat.

Cetățenii români sunt sfătuiți să consulte site-ul aeroporturilor din Paris (Charles de Gaulle și Orly) și ale aeroporturilor din localitatea de destinație/plecare, pentru a urmări eventualele modificări apărute în orarul de zbor și pentru a verifica informațiile oferite de operatorii și companiile aeriene la care au fost planificate călătoriile.

Pentru informații actualizate, cetățenii români se pot informa în timp real în legătură cu situația meteorologică pe pagina de internet www.meteofrance.com.

MAE precizează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 și +33147052755.

Publicitate

De asemenea, cei care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință: Consulatul General al României la Paris: +33680713729; Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164; Consulatul General al României la Lyon: +33643627736; Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022. AGERPRES

Sursa foto: franceinfo.fr

Citeste mai mult

Eveniment

Copila de 13 ani din comuna Stăuceni, găsită în siguranță de polițiști

Publicat

Publicitate

Copila  Andreea Manuela Hoidrag, în vârstă de 13 ani, din comuna Stăuceni, județul Botoșani, a fost identificată de polițiști în cursul nopții, în localitatea de domiciliu.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, fata nu a fost victima vreunei infracțiuni pe perioada în care a lipsit de acasă. Starea acesteia este bună, iar cazul nu a necesitat alte intervenții de natură penală.

Reamintim că, în data de 6 ianuarie, în jurul orei 18:30, polițiștii din Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că minora a plecat voluntar de la domiciliu și nu a mai revenit. În urma sesizării, au fost demarate activități specifice pentru identificarea acesteia.

Cercetările au condus la găsirea fetei în cursul nopții, în aceeași localitate, fiind ulterior încredințată familiei.

Polițiștii continuă să recomande părinților și aparținătorilor să acorde o atenție sporită minorilor și să anunțe de îndată autoritățile în cazul dispariției acestora.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O mașină a intrat într-un un cap de pod. Patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au fost răniți

Publicat

Publicitate

Un accident rutier grav a avut loc miercuri dimineață, în jurul orei 4:00, pe raza localității Buda, comuna Zvoriștea.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Suceava, locotenent colonel Alin Găleată, pompierii militari suceveni au intervenit cu o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, sprijiniți de trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

În urma coliziunii unui autoturism cu un cap de pod, patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au fost răniți. Două dintre victime au rămas încarcerate în vehicul, fiind necesară intervenția pompierilor pentru extragerea lor în siguranță.

Toți cei patru răniți erau conștienți, dar prezentau diferite traumatisme. Ei au fost transportați la unități medicale pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending