Connect with us

Eveniment

Bani în plus pentru PENSIONARI din 2023. Cum se calculează valoarea ajutorului de la stat după creșterea punctului de pensie

Publicat

Publicitate

De la 1 ianuarie 2023 pensionarii primesc bani în plus după ce punctul de pensie a crescut cu 12,5%, față de anul trecut. De asemenea, valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din România se majorează de la 1.000 la 1.125 lei.

Așadar, punctul de pensie crește, începând cu 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, adică cu 12,5%, comparativ cu 2022, potrivit unei Ordonanțe guvernamentale. Tot de la 1 ianuarie 2023, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari se majorează și ea de la 1.000, la 1.125 lei.

Potrivit Ordonanței guvernamentale, pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare, în două tranșe, adică în luna ianuarie și octombrie. Ei vor primi:

– 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;

– 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;

– 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

Publicitate

Valoare ajutorului în luna ianuarie

Pentru că este vorba despre două tranșe, sumele de mai sus vor fi împărțite în două. Astfel, în ianuarie sumele vor fi:

– în cuantum de 500 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;

– în cuantum de 400 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;

– în cuantum de 300 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

Cealaltă jumătate o vor primi în octombrie.

De precizat că plafoanele sunt luate în calcul după majorarea punctului de pensie. Dacă sunt persoane care se încadrau (teoretic), în 2022 de exemplu, la plafonul de 2.000 lei, acum îl vor depăși, deci vor primi 300 lei în ianuarie și 300 lei în octombrie.

Dar ce înseamnă venituri lunare, în funcție de care se acordă ajutoarele? Ei bine, prin sintagma venituri lunare, conform Ordonanței trenuleț (OUG 168/2022), autoritățile se referă la:

– venituri din pensii acordate în sistemul public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

– venituri din pensii acordate în sistemele neintegrate sistemului public de pensii, plătite în luna ianuarie 2023, respectiv octombrie 2023;

– venituri din drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, cu excepția veniturilor din indemnizațiile acordate persoanelor prevăzute în Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 și a veniturilor din drepturile acordate invalizilor, veteranilor și văduvelor de război

– venituri din indemnizația socială pentru pensionari

– venituri din salarii și asimilate salariilor

Cum cresc pensiile militare de la 1 ianuarie 2023

Pentru pensiile militare de stat recalculate, precum și pentru cele stabilite până la data de 31 decembrie 2017, acestea se indexează suplimentar (pe lângă cei 5,1%), din oficiu, astfel:

– până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 7,4%, fără să depășească 3.154 lei;

– între 3.001 lei și 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 5,1%, fără să depășească 4.573 lei;

– între 4.401 lei și 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 3,9%, fără să depășească 5.981 lei;

– între 5.801 lei și 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 3,1%, fără să depășească 7.388 lei;

– între 7.201 lei și 8.600 lei, se indexează cu 2,6%, fără să depășească 8.782 lei;

– între 8.601 lei și 10.000 lei, se indexează cu 2,1%, fără să depășească 10.000 lei.

Pentru pensiile militare de stat stabilite începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumurile brute se indexează suplimentar, din oficiu, astfel:

– până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;

– între 3.001 lei și 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;

– între 4.401 lei și 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;

– între 5.801 lei și 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;

– între 7.201 lei și 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;

– între 8.601 lei și 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Impact.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Festivalul „Seri Eminesciene” de la Memorialul Ipotești și-a desemnat câștigătorii

Publicat

Publicitate

Trei zile de muzică, emoție și talent au transformat Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” într-un loc de întâlnire al celor mai promițătoare voci din folk-ul românesc.

Ediția din acest an a Festivalului-concurs de muzică folk pentru copii și tineret „Seri eminesciene” (8-10 august 2025) s-a încheiat în aplauzele publicului și cu un palmares impresionant.

Marele Trofeu al festivalului a fost câștigat de Andrei Arad, în timp ce Premiul de popularitate a revenit Elizei Vamanu, artista preferată de public.

La secțiunea individual, categoria 7-14 ani, podiumul a fost ocupat de:

  • Premiul I – Ștefania Bulache
  • Premiul II – Paraschiv Crețu
  • Premiul III – David Drăgan
  • Mențiune – Anastasia Crețu

Pentru categoria 15-30 de ani, juriul a decis:

  • Premiul I – Carina Borcea
  • Premiul II – George Gabriel Motișan
  • Mențiune – Bianca Dumitrescu

La secțiunea grupuri, categoria 7-14 ani, premiile au mers către:

Publicitate
  • Premiul I – Duo Crețu
  • Premiul II – Rubin
  • Premiul III – Lupii
  • Mențiune – Duo Dianas

La categoria 15-30 de ani, cei mai buni au fost:

  • Premiul I – Mixed Feelings
  • Premiul II – Dacii Liberi

Organizatorii au apreciat nivelul ridicat al concurenților, creativitatea interpretărilor și pasiunea pentru muzica folk, anunțând că ediția din 2026 va aduce noi provocări și surprize pentru participanți.

Citeste mai mult

Educație

Bacalaureat 2025: Sesiunea de toamnă la start. Probele scrise încep luni, cu Limba și literatura română

Publicat

Publicitate

Luni, 11 august, începe oficial sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2025, iar elevii din întreaga țară se pregătesc pentru provocările ce vor marca această etapă importantă din viața lor academică. Prima probă din cadrul acestei sesiuni este cea la Limba și literatura română, un test esențial care pune la încercare atât cunoștințele teoretice, cât și abilitatea de a argumenta și de a interpreta texte literare. De asemenea, această probă va reprezenta primul pas într-un examen care va determina parcursul profesional și educațional al absolvenților.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) cere ca toți candidații să fie în săli până la ora 08:30. Intrarea se face doar cu un act de identitate valabil.

Datele oficiale arată că s-au înscris peste 30.200 de absolvenți de liceu, cel mai mic număr din ultimii 21 de ani. Din acest total, peste 18.200 sunt din promoția curentă, iar aproape 12.000 din promoții anterioare, arată MEC.

Regulile sunt la fel ca în cadrul sesiunii de vară. Candidații trebuie să scrie cu pastă sau cerneală albastră. La Matematică și Geografie se pot folosi instrumente de desen și creion pentru elementele grafice.

Proba începe la ora 09:00. Fiecare candidat are trei ore la dispoziție după primirea subiectelor.

Este interzisă comunicarea între candidați sau cu persoane din afara sălii. Nu este permis schimbul de obiecte sau folosirea dispozitivelor electronice. Cei care încalcă regulile sunt eliminați. Ministerul spune că sălile sunt supravegheate audio-video.

Publicitate

Care sunt cele trei condiții pentru promovare

Pentru a obține statutul de promovat la examen, un candidat trebuie să respecte simultan toate condițiile stabilite de regulament. Acestea sunt:

  1. Susținerea tuturor probelor de competențe și a tuturor probelor scrise

  2. Obținerea notei de minimum 5 la fiecare probă scrisă

  3. Media finală minimum 6

Și în această sesiune de august a Bacalaureatului 2025, lucrările vor fi corectate digitalizat, printr-o platformă unde profesorii accesează lucrările scanate ale candidaților.

Scanarea se face în fața fiecărui candidat. Procedura este prezentată într-un material video realizat de Inspectoratul Școlar Covasna.

Programul examenului național de Bacalaureat, sesiunea august 2025

  • 11 august 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – scris

  • 12 august 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – scris

  • 13 august 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – scris

  • 14 august 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – scris

  • 18 august 2025: Afișarea primelor rezultate la probele scrise, acces la lucrările candidaților și depunerea contestațiilor

  • 19 – 20 august 2025: Continuarea accesului la lucrările scrise și depunerea contestațiilor

  • 26 august 2025: Publicarea rezultatelor finale

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (376)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU ȘI MUZICALITATE

Aflăm din „Doxologia” că Vasile Vasile a fost profesor la şcoli generale şi licee din Bacău şi Piatra Neamţ (1966-1989). Este cunoscut ca fondator şi director al Şcolii Populare de Arte din Piatra Neamţ (1972-1976). Calitatea de bizantolog l-a propulsat ca profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1990-1994). A continuat ca cercetător principal la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Este membru al UCMR, al International Phemenology Institute America şi al altor asociaţii şi fundaţii. A fost distins cu titlul de profesor emerit şi cu Medalia comemorativă Jan Amos Comenius.  L-a preocupat și muzicalitatea versurilor eminesciene în care a identificat „o muzică a firii, a  sferelor și sufletului”.  Din această perspectivă a scris  studiul „De la muzica firii și a sufletului la muzica sferelor” (Editura „Petrion”, București, 2000). Autorul crede că trei factori au contribuit la cultura muzicală a lui Eminescu: 1) lecția folclorului: „de care s-a apropiat cu o sensibilitate aparte  dar și cu o înțelegere profundă a melosului specific al acesteia”; 2) lecții de inițiere în muzica cultă: „acasă la conacul de la Ipotești, cu doamna Heller, soția administratorului moșiei Balș, care dădea lecții și surorii Aglae”; 3) calitatea de corist:pe care o avea în trupele de teatru cu care colinda țara”.

Studiul lui Vasile Vasile  pune în evidență  șapte factori care completează la Eminescu muzica firii, a sufletului și a sferelor: 1) „muzicalitatea poeziei”; 2)„muzicalitatea limbii”; 3) „structura simfonică a marilor creații”; 4) „este un mare maestru al orchestrației poetice”; 5) „timbrurile poetice sunt nerepetabile”; 6) „cine preia un timbru eminescian în poezia sa, se simte imediat imitația”, 7) „e un mare simfonist în sensul aplicării travaliului tematic”.

Spre exemplu, autorul vede în „Luceafărul” „o minunată construcție simfonică”, iar în „Scrisoare III” „un dublu tematism de sonată”.  Acest bitematism se caracterizează  atât prin „confruntări liniștite și senine”, cât și  prin confruntări „tumultoase și cosmice”.  Mai mult, „ambele forțe se prezintă într-un crescendo de tipul celor beethoveniene”.

În ceea ce privește instrumentele muzicale prezente în poezia lui Eminescu, Vasile Vasile  sesizează rolul  lor în susținerea  demersului poetic. Buciumul  este văzut ca „un mijloc de sporire a sacralității timpului și spațiului în care evoluează eroii săi”. Cornul este „legat de mitic și fantastic”, în timp ce lira este „simbolul orficului ca modalitate de restabilire a unei armonii cosmice pierdute și un însemn sacru al unui neam din sânul căruia au ieșit cântăreți și eroi”.

Publicitate

Concluzia mare a lui Vasile Vasile privind muzica/muzicalitatea  la Eminescu  este: „Creația sa este dominată de tendința spre o armonie senină prin contopirea celor mai variate sunete, tehnică pe care în muzică o găsim la Mozart și Schubert”.

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Dacă lucrările la A7 și A8 nu continuă, vom VOTA următoarea moțiune de cenzură la adresa Guvernului

Publicat

Publicitate

Fostul ministru al Muncii și deputat PSD de Botoșani, Marius Budăi, lansează un apel ferm către toți parlamentarii din Moldova pentru a susține public proiectele autostrăzilor A7 și A8, considerate vitale pentru dezvoltarea regiunii.

Budăi critică atitudinea unor aleși din opoziție, acuzându-i că preferă atacurile politice în locul sprijinirii proiectelor de infrastructură.

„Observ că, în loc să ne unim cu toții în jurul a două proiecte atât de importante pentru zona noastră, un domn parlamentar de la USR preferă atacul politic. Cred că ar trebui să pună umărul la sprijinirea acestor proiecte, nu să-i atace pe cei care le susțin”, a declarat acesta.

În urma discuțiilor din interiorul guvernului privind prioritizarea lucrărilor, Budăi propune trei pași concreți: Parlamentarii din Moldova să își exprime public sprijinul pentru A7 și A8, apoi să solicite clarificări oficiale privind continuarea lucrărilor, iar dacă răspunsurile nu vor fi satisfăcătoare, să voteze următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului.

„Moldova nu poate fi tratată ‘la și altele’. Domnule Bolojan, România trebuie să fie dezvoltată echilibrat în toate zonele, nu doar în vest, la dumneavoastră acasă”, a subliniat Marius Budăi.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending