Elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au demonstrat încă o dată că lectura este un univers magic, o punte între oameni și o adevărată hrană pentru suflet.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Cititului Împreună, aceștia au participat la activitatea „Cititul, hrană pentru suflet!”, desfășurată în cadrul Centrului de Documentare și Informare al liceului, sub coordonarea bibliotecarei Brîndușa Cărbunaru.

Evenimentul a fost un prilej deosebit pentru ca elevii să reflecteze asupra puterii cuvintelor, a emoțiilor transmise prin lectură și a modului în care poveștile pot apropia oamenii. Într-o atmosferă caldă și prietenoasă, aceștia au citit împreună pasaje din cărțile lor preferate, descoperind noi perspective asupra lumii și lăsându-se inspirați de personaje, întâmplări și mesaje profunde.

Un moment deosebit al activității a fost rescrierea unei noi povești, în care fiecare elev a contribuit cu propriile idei, dând viață unor personaje și întâmplări menite să evidențieze frumusețea imaginației. Astfel, cuvintele au prins viață într-un mod inedit, iar lectura s-a transformat într-un adevărat exercițiu de creativitate și conectare.

Ziua Internațională a Cititului Împreună este un moment de conștientizare a importanței lecturii în dezvoltarea personală și educațională. Prin această activitate, elevii au înțeles că fiecare carte deschide o lume nouă, o fereastră către cunoaștere și un spațiu al valorilor și al frumosului. Lectura nu este doar un act individual, ci și un liant care ne apropie, ne inspiră și ne ajută să creștem împreună.

Evenimentul de la Liceul „Demostene Botez” Trușești a reconfirmat faptul că lectura este o tradiție vie, ce trebuie cultivată și transmisă mai departe, ca parte esențială a dezvoltării intelectuale și sufletești.

Iată și câteva imagini:

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 6 februarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 6 februarie 2025:

Loto 6/49: 29, 35, 9, 4, 45, 40

Loto 5/40: 38, 21, 26, 22, 3, 39

Joker: 16, 45, 9, 6, 19 + 7

Noroc: 7 7 8 5 0 0 4

Noroc Plus: 0 0 0 6 4 3

Super Noroc: 1 3 4 7 7 3

FC Botoșani a anunțat astăzi plecarea a doi jucători importanți din lot. Mijlocașul Eduard Florescu a acceptat oferta clubului Yelimay Semey, echipă clasată pe locul 6 în prima ligă din Kazahstan.

La despărțire, jucătorul de 27 de ani a transmis un mesaj de mulțumire suporterilor și a vorbit cu respect despre perioada petrecută la echipa „roș-alb-albastră”.

Tot astăzi, clubul botoșănean a anunțat rezilierea contractului cu portarul Eduard Pap, de 30 de ani, în condiții amiabile.

Pap a ajuns la FC Botoșani în 2017, iar în actualul sezon a evoluat în 7 meciuri. Înainte de revenirea la Botoșani, goalkeeperul a jucat pentru ETO Győr (Ungaria) și Oțelul Galați.

FC Botoșani se află în plină reorganizare a lotului, iar aceste plecări marchează o nouă etapă pentru echipa din nordul Moldovei.

Luna ianuarie 2025 este cel mai cald început de an înregistrat vreodată, o lună în care au fost înregistrate noi recorduri de temperatură. Datele meteorologilor sunt îngrijorătoare, relatează alba24.ro.

Reprezentanții Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus spun că ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial, cu o medie de 13,23 grade Celsius, notează AFP.

Clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035.

Cel mai călduros an

2024 a fost confirmat şi de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) ca fiind cel mai cald an înregistrat la nivel global A fost primul an calendaristic în care temperatura medie globală a depăşit cu 1,5°C nivelul preindustrial.

„Aceste recorduri pe care le-au anunţat colegii mei de la ANM nu fac decât să ne îngrijoreze şi să sublinieze ceea ce ştiam: este o eră în care efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai periculoase. Asta pentru că aduc din ce în ce mai des fenomene meteo extreme: secete, inundaţii, furtuni puternice, incendii de vegetaţie şi aşa mai departe. Aşadar, trebuie să regândim cum abordăm lucrurile.

Este crucial să venim cu măsuri care combat aceste efecte ale schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să venim cu tehnologii inovatoare, să avem un management adaptat acestei situaţii în ceea ce priveşte apa, deşeurile, împăduririle. Să avem o altă abordare în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că schimbările climatice ne afectează pe fiecare dintre noi şi trebuie să acţionăm acum!”, a subliniat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet, potrivit Mediafax.

Cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi

Perioada 2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi în care abaterile termice anuale sunt pozitive, primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

Anul 2024 a înregistrat, în 10 luni, abateri termice lunare pozitive, cele mai mari, în ordine descrescătoare fiind luna februarie, urmată de iunie, iulie, martie şi august. De asemenea, februarie 2024 a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară. În ceea ce priveşte recordurile termice ale anului 2024 în România, iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 3.66 grade Celsius, iar abaterea de +3.85 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991-2020.

Totodată, vara 2024 a fost cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, temperatura medie anotimpuală fiind de 22.80 grade Celsius, iar abaterea de +3.50 grade Celsius comparativ cu media intervalului 1991- 2020, lunile iunie, iulie şi august fiind cele mai călduroase luni de vară din istorie şi cu abateri termice de +3.20 grade Celsius în august 2024, +3.50 grade Celsius în iulie 2024 şi 3.70 grade Celsius în iunie 2024, faţă de normalul termic al acestor luni.

În 2024, în întreaga lume au fost observate fenomene meteorologice extreme, de la furtuni şi inundaţii grave la valuri de căldură, secetă şi incendii de vegetaţie. Frecvenţa şi intensitatea crescute ale acestor fenomene reprezintă un risc semnificativ pentru mijloacele de subzistenţă ale oamenilor din întreaga lume.