Înalta Curte de Casație și Justiție a respins vineri definitiv acțiunea în justiție deschisă de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidențiale.

Georgescu primise o decizie nefavorabilă și la Curtea de Apel București, pe 31 decembrie 2024, după care el a făcut recurs, respins vineri de Curtea supremă.

‘Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva sentinței nr.139 din 31 decembrie 2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații Electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împotriva sentinței nr. 139 din 31 decembrie 2024, a încheierilor de ședință din 19 decembrie 2024, din 23 decembrie 2024, din 30 decembrie 2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din data de 30 decembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București – Contestații electorale în dosarul nr. 2.950/1/2024. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție accesorie în interesul recurentului-reclamant Georgescu Călin, formulată de Coaliția pentru Drepturi, Libertăți și Protecție, Nuț Gabriela Ștefania, Mocanu-Gollent Erich-Eduard, Ursu Constantin, Hera Natalica, Petringineru-Motu Runa. Definitivă’, este un extras din decizia Instanței supreme.

Completul care a luat această hotărâre a fost format din judecătorii Gabriela Elena Bogasiu (președinte), Liliana Vișan și Carmen Maria Ilie.

Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații), dar și pe președintele Klaus Iohannis și pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.

În timpul procesului, Călin Georgescu a susținut că autoritățile nu au avut nicio probă pentru a anula alegerile și a solicitat reluarea turului doi, în care el se calificase împreună cu Elena Lasconi.

Atât la Curtea de Apel București, cât și la Instanța supremă, Călin Georgescu a venit însoțit de un puternic dispozitiv de securitate, format din bodyguarzi cu un trecut controversat, fiind întâmpinat de sute de susținători.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condițiile în care SRI și MAI au indicat faptul că finanțarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peșchir și s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România ‘a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acțiuni se manifestă prin propagandă și dezinformare, sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin ‘implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică’, încurajarea nemulțumirilor/ provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina. AGERPRES

Poliția Română a adus în țară trei persoane, pe numele cărora au fost emise mandate de executare a unor pedepse privative de libertate.

Astfel, a fost adus în țară un bărbat, de 39 de ani, din Dolj, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor. Acesta a fost escortat din Marea Britanie, având emis de către Tribunalul Dolj, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 8 ani.

De asemenea, a fost adus în țară un bărbat, de 40 de ani, din Botoșani, urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori. Acesta a fost adus din Marea Britanie, având emis de către Tribunalul Suceava, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 5 ani și 6 luni.

La aceeași dată, a fost adus un bărbat, de 25 de ani, din Olt, urmărit internațional pentru săvârșirea de infracțiuni rutiere. Acesta a fost adus din Marea Britanie, având emis, pe numele său, de către Judecătoria Slatina, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de un an și 5 luni.

Cei în cauză au fost introduși în unități de detenție, în vederea executării mandatelor.

Cazurile de viroze respiratorii s-au dublat în ultima săptămână în România și au ajuns la aproape 90.000. Deşi cifrele rămân sub media ultimilor 5 ani şi sub cele 100.000 de cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea cazurilor de gripă de la 4.500 la peste 5.000 în această săptămână a determinat Ministerul Sănătăţii să acţioneze preventiv, relatează alba24.ro.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat un plan de acţiune pe trei direcţii principale, pentru a evita situaţii precum cea din Marea Britanie, unde spitalele sunt deja sufocate de pacienţi, scrie Mediafax.ro.

Prima măsură vizează reorganizarea spitalelor pentru a trata pacienţii cu viroze respiratorii în toate secţiile, nu doar în cele de boli infecţioase, asigurând totodată accesul la tratament şi pentru alte afecţiuni.

A doua măsură implică posibila reactivare a centrelor de evaluare create în timpul pandemiei Covid-19. Acestea vor oferi servicii ambulatorii, inclusiv investigaţii radiologice, permiţând pacienţilor trimişi de medicii de familie să evite aglomerarea unităţilor de primiri urgenţe.
În al treilea rând, autorităţile vor verifica funcţionarea centrelor de permanenţă din fiecare judeţ pentru a asigura accesul permanent al pacienţilor la servicii medicale, indiferent de oră.

Alexandru Rafila a făcut un apel special către medici şi populaţie privind utilizarea medicamentului antiviral Oseltamivir, subliniind că acesta trebuie administrat exclusiv în cazurile confirmate de gripă, nu pentru viroze obişnuite, din cauza potenţialelor efecte adverse.

În contextul reînceperii şcolilor, Rafila insistă asupra importanţei triajului epidemiologic şi recomandă părinţilor să ţină acasă copiii care prezintă simptome de viroză, pentru a preveni răspândirea infecţiilor în colectivităţi.

Ministrul a subliniat că se doreşte evitarea închiderii şcolilor, amintind experienţa traumatizantă din perioada pandemiei.

Românii din Diaspora nu vor mai putea vota după închiderea urnelor în România. Votul în străinătate se va desfășura pe o perioadă de trei zile.  Secţiile de vot se vor închide în 4 mai, la ora 21,00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum, scrie alba24.ro.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a spus că măsura a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente pentru a împiedica influențarea votului atunci când el s-a închis în România.

” Duminică, în 4 mai, atunci când se întâmplă votul şi în ţară a intervenit o modificare.

(…) Duminică, votul începe în secţiile de votare din străinătate la ora 7,00, ora locală, dar se încheie fie la ora 21,00, ora locală, dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de România, cum s-a întâmplat şi până acum, dar în zona ce înseamnă la vest de România, pe celelalte fusuri orare, votul se va închide la ora 21,00, ora României.

Asta înseamnă că, dacă mergem la o extremă în Statele Unite la o secţie de votare, duminică 4 mai, votul se va închide atunci când în România este ora 21,00.

Această măsură a fost adoptată la propunerea Autorităţii Electorale Permanente tocmai pentru a nu mai lăsa acel ecart de timp de influenţarea votului atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secţiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”, a explicat Constantin.

Potrivit lui Constantin, va exista din nou o prevedere valabilă şi în ţară şi în străinătate ca, în cazul în care, la ora 21,00, când se închid urnele, există oameni la coadă la secţia de votare, procesul de vot să fie prelungit cu trei ore cel mult, până la miezul nopţii în România.

El a mai spus că perioada electorală va începe pe 18 februarie 2025.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025 va avea loc în data de 4 mai, potrivit calendarului aprobat joi de Guvern.

Perioada electorală va începe în 18 februarie, potrivit Agerpres