Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 20 aprilie – 7 mai 2024, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian”  Botoșani,  expoziția „Salon de primăvară – Liviu Șoptelea și prietenii”.

Evenimentul este organizat de Societatea Culturală  ,,EXPO-ART” Botoșani și reunește pe simeze lucrări de pictură și tehnică mixtă, creații  ale unor artiști botoșăneni din diverse generații: Dănuț Aconstantinesei, Marcel Alexa, Aurel Azamfirei, Cristian  Bârzoieș, Genoveva Dolhescu, Lila Lungulescu, Ioana-Gina Poleac, Florin Prodan, Adina Strugariu, Carmen Ștefania Suceveanu și George Șpaiuc.

Libertatea alegerii temelor și a modului de rezolvare tehnică a acestora le-a permis artiștilor să-și poată exprima în maniere cât mai diferite pasiunea pentru artă.

Expoziția propusă este un prilej de întâlnire între artiști și admiratorii acestora, între idei și sentimente de la sacru la profan, de la lumea văzută la cea imaginată/imaginară, de la figurativ la abstract.

Vernisajul va avea loc duminică, 21 aprilie, ora 11.30.

Prezintă Ana Coșereanu, muzeograf.

Program de vizitare: gratuit, zilnic 9.00 – 16.30. Închis în zilele sărbătorilor pascale.

Sfântul Cuvios Ioan Paleolavritul a fost monah în Mănăstirea Peșteri cele Vechi, numită și Lavra cea Veche, unde Sfântul Hariton cel Mare, întemeietorul mănăstirii, a trăit o minune în viața lui, după cum vom putea vedea puțin mai departe. În această peșteră a viețuit și Sfântul Ioan, cel pomenit astăzi. Crescut de mic în dreapta credință și având mare și dumnezeiască dragoste față de Biserica lui Hristos, Sfântul Cuvios Ioan se străduia în fiecare zi să se lipească de Dumnezeu, după cuvântul cel scris în Psalmi: „Iar mie a mă lipi de Dumnezeu bine este, a pune în Domnul nădejdea mea” (Ps. 72, 27). Trecând cu vederea deșartele plăceri și mândria lumii, a părăsit patria sa și, plecând la Ierusalim, s-a închinat Cinstitei Cruci și la Sfântul Mormânt al Domnului Iisus Hristos, apoi a intrat în cinul monahal. Sfântul Cuvios Ioan s-a așezat în vestita lavră a Sfântului Hariton. În acest loc s-a dăruit deplin tuturor nevoințelor, ducând acolo o viață curată de muncă, de post, petrecând în rugăciune și priveghere, citind Sfintele Scripturi și cugetând pururea la ceasul morții. Pentru viața sa curată s-a învrednicit și de darul preoției. Și multă vreme a săvârșit sfintele slujbe în biserica mănăstirii. Deci, după o viață îndelungată și desăvârșită, plăcută lui Dumnezeu, fericitul Ioan s-a făcut ca un înger în trup și tuturor pildă de viață fără prihană. La adânci bătrâneți s-a mutat în pace la Domnul, în lăcașul cel ceresc, purtat fiind sufletul său de îngerii cei fără de trupuri. Sfântul Cuvios Ioan a trecut la cele veșnice în secolul al VIII-lea. Deoarece Cuviosul Ioan s-a nevoit cea mai mare parte a vieții sale în acea peștera veche, slujind în biserica, a fost numit și Paleolavritul sau „al peșterii celei vechi”. aleolavritul), deoarece lavra cea veche a Sfântului Cuvios Hariton a fost la început o peșteră tâlhărească, în care, Cuviosul Hariton fiind legat de niște tâlhari, a scăpat prin minune, fiindcă au murit deodată tălharii aceia, bând niște vin otrăvit de veninul unui șarpe. Iar după ce s-a dezlegat, a aflat în peșteră mult aur și a făcut mai întâi o biserica în aceeași peșteră și a adunat frații, iar după aceea a zidit mănăstire deasupra peșterii. Iar de vreme ce Cuviosul Ioan a viețuit în acea peșteră veche, slujind în biserică, de aceea a fost numit și „al peșterii celei vechi” sau „al lavrei celei vechi”.

Economia județului Botoșani începe să devanseze tot mai multe județe din România iar locul care până în anii 2010 era numit “polul sărăciei” din țara noastră începe să plătească pentru a-și păstra angajații salarii mai mari decât în multe alte județe.

Bătălia pentru salarii mai mari în județul Botoșani pare însă a fi doar la început, iar odată cu construcția Autostrăzii Moldovei A7, care va atrage investitori în jurul acesteia, la fel cum se întâmplă în toate țările Uniunii Europene, va avea ca prim efect detronarea afacerilor multor patroni ai zilelor noastre, patroni între care pare a fi o “înțelegere nescrisă” pentru plata salariilor mici s-au chiar a salariului minim pe economie.

București, Cluj și Timiș sunt zonele cu cele mai mari salarii medii din țară, conform statisticilor oficiale.

Acestea au și cele mai mult locuri de muncă postate, după cum arată datele centralizate de o platformă de recrutare, citate de Economedia.

Potrivit INS, câştigul salarial mediu net a fost în februarie de 4.876 lei, în creştere cu 17 lei (+0,3%) față de luna ianuarie 2024 și cu 14,2% față de aceeași lună a anului trecut.

Cele mai mari venituri sunt la București, unde salariul mediu este de 6.136 de lei.

Capitala este urmată de Cluj cu 5.766 de lei și Timiș cu 5.278 de lei. Destul de bine stă și Sibiul, cu 5.051 de lei (puțin peste 1.000 de euro).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11.297 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.729 lei), loc unde județul Botoșani încă este fruntaș pe toată România.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 18 aprilie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 18 aprilie 2024:

Loto 6/49: 27, 12, 41, 10, 21, 18

Loto 5/40: 12, 37, 24, 35, 11, 30

Noroc: 8 3 3 9 1 8 8

Super Noroc: 5 3 1 6 8 9

Noroc Plus: 9 3 1 3 8 7

Joker: 42, 6, 44, 17, 26 + 14