Connect with us
Publicitate

Eveniment

Bacalaureat 2024: La Botoșani, pentru promoția curentă, promovabilitatea este de 79.9% după soluționarea contestațiilor

Publicat

Publicitate

Rezultatele finale obținute de absolvenții studiilor liceale la probele scrise ale examenului național de bacalaureat (sesiunea iunie-iulie 2024 au fost afișate astăzi, 12 iulie, în centrele de examen și pe site-ul dedicat (bacalaureat.edu.ro).

La nivelul județului Botoșani, pentru promoția curentă, rata de reușită este de 79.9% (74,5% în 2023), iar pentru promoțiile anterioare – 41.86%.

Rata de promovare cumulată (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare), înregistrată după soluționarea contestațiilor, este de 76.91% (în creștere cu 1.61%, comparativ cu afișarea rezultatelor inițiale – 75,3%, respectiv cu 5,71% față de prima sesiune a anului trecut: 71,2%).

Publicitate

Astfel, din totalul celor 2711 candidați prezenți (2496 din promoția curentă și 215 din promoțiile anterioare) au promovat 2085 candidați: 1995 de candidați aparțin promoției 2024 (față de 1849 de candidați din seria curentă promovați anul trecut), iar 90 provin din promoțiile anterioare (față de 59 de candidați din serii anterioare promovați anul trecut). Precizăm că procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți.

Numărul mediilor de 10 (zece) a rămas la 2 (înainte de contestații). În sesiunea iunie – iulie 2023, 2 candidați au încheiat examenul cu media generală 10.

A doua sesiune de examen se va desfășura în perioada 8 – 30 august 2024, fiind precedată de etapa de înscriere (15 – 22 iulie 2024).

Publicitate

 

„Felicitări tuturor candidaților pentru efortul depus la examenul de bacalaureat! Indiferent de rezultatele obținute, este important să recunoaștem efortul depus de elevi și de profesorii care i-au pregătit. Celor care au reușit, vă doresc mult succes în continuare, fie că alegeți să continuați studiile sau să începeți o carieră! Celor care nu au obținut rezultatele dorite, nu vă descurajați! Fiecare experiență este o oportunitate de învățare și de creștere. Continuați să vă urmați visurile și să munciți cu perseverență! Suntem mândri de voi toți!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis; Sfântul Mucenic Epimah

Publicat

Publicitate

Sfinţii Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis sunt consemnaţi în Sfânta Scriptură lucrând împreună cu Sfântul Apostol Pavel la întemeierea Bisericii din Roma (Romani 16, 8-11).

Din Tradiţia Bisericii aflăm că au făcut parte din cei 70 de ucenici ai Domnului, de care aminteşte Sfântul Luca în Evanghelia sa (Luca 10, 1-4). Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pentru osteneala lor, nu atât din timpul vieţii Domnului Iisus Hristos pe pământ, cât mai ales pentru dumnezeiasca lor luptă după mutarea la cele veşnice a Sfinţilor Apostoli.

Aceşti sfinţi au dus mai departe lucrarea mântuirii şi Biserica lui Hristos, cu fapta, cu cuvântul, cu minunile şi cu sângele lor. Sfântul Stahie a fost aşezat episcop în Bizanţ de Sfântul Apostol Andrei. Împreună cu acesta a ridicat o biserică la Arghiropol, sfânt lăcaş de rugăciune în care se adunau creştinii, primind hrana cea duhovnicească. După 16 ani de arhipăstorire, a plecat în pace la Domnul. Sfinţii Amplie şi Urban au fost puşi episcopi tot de Sfântul Apostol Andrei: Amplie în Odisopole (Varna de astăzi), iar Urban în Macedonia.

Publicitate

Amândoi au fost martirizaţi pentru curajul lor de a mărturisi credinţa în Hristos  Domnul, primind astfel cununa mucenicilor. Sfântul Narcis a fost pus episcop la Atena, Sfântul Apelie la Heracleea, iar Sfântul Aristobul în Britania şi, mărturisind pe Hristos, şi-au luat fericitul sfârşit al nevoinţelor.

Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte şi pe Sfântul Mucenic Epimah. El era din Egipt, iar părinţii lui erau creştini. Urmând exemplul Sfântului Ioan Botezătorul, a vieţuit mulţi ani în pustie, în muntele Pilusiului.

Publicitate

Neavând pe cineva din sfinţii părinţi povăţuitor la viaţa cea pustnicească, se povăţuia cu Duhul lui Dumnezeu şi dragostea cea către Dumnezeu îi era lui dascăl.

Auzind că în Alexandria creştinii erau chinuiţi de păgâni, a plecat acolo dorind să pătimească şi el pentru Domnul Iisus Hristos. Plin de curaj, a răsturnat jertfele idolilor, iar pe idoli i-a trântit la pământ şi i-a sfărâmat. Pentru aceasta a fost cumplit chinuit, iar apoi i-au tăiat capul, şi astfel şi-a dat sfântul lui suflet în mâinile Domnului, pentru care a pătimit.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOC la Ichimeni! O familie a fost la un pas să rămână fără casă în pragul iernii

Publicat

Publicitate

Curățați coșurile de fum: pericol de incendiu ❗️

Un incendiu s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Ichimeni. Acoperișul unei case a fost cuprins de flăcări. Deși erau acasă, proprietarii au realizat că le arde locuința când focul a ajuns și la bunurile din două camere. Au ieșit imediat din interior și au sunat după ajutor.

La caz au ajuns pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, o ambulanță SAJ și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Avrămeni. Aceștia au constatat faptul că ardeau bunurile din două camere și o parte din acoperișul casei și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu cuprindă întregul imobil. S-au salvat și protejat de foc bunurile din trei camere.

Publicitate

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului întrucât acuza o stare de rău din cauza frigului, dar a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost generat de un coș de fum necurățat de funingine.

Vă reamintim faptul că în sezonul toamnă-iarnă multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Publicitate

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

✔ Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Publicitate

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Actualitate

Recunoașterea calității de meșteșugar tradițional. Cum se va putea obține certificatul. Avantaje pentru meșterii populari

Publicat

Publicitate

Recunoașterea calității de meșteșugar tradițional. Meșterii populari vor putea primi un certificat de recunoaștere a calității de meșteșugar tradițional, potrivit unui proiect legislativ înregistrat recent la Senat.

De asemenea, meșteșugarii tradiționali care au și alte surse de venituri impozabile vor putea beneficia de reducerea fiscalități, iar cei care îndeplinesc vârsta de pensionare vor fi scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și pensii.

O propunere legislativă pentru reglementarea meșteșugurilor tradiționale sau populare a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 28 octombrie.

Publicitate

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, proiectul de lege stabilește cadrul general pentru recunoașterea statutului de meșteșugar tradițional sau popular, reglementează drepturile și obligațiile acestora, precum și organizarea structurilor reprezentative ale meșteșugarilor tradiționali din România, în scopul conservării, protejării, promovăriișsi valorificării meșteșugurilor și culturii tradiționale.

Meșteșugurile tradiționale, denumite și populare sau rural-artizanale, reprezintă o parte fundamentală a patrimoniului cultural imaterial al României, fiind expresia vie a creativității,
îndemânării și identității comunităților locale.

Prin intermediul meșteșugurilor, cunoștințele și tehnicile străvechi sunt transmise din generație în generație, contribuind la păstrarea și promovarea valorilor culturale specifice fiecărei zone geografice.

Publicitate

Dincolo de valoarea lor culturală, meșteșugurile tradiționale joacă un rol important și în economia locală, contribuind la dezvoltarea turismului cultural și la promovarea produselor autentice românești pe piețele interne și externe.

Potrivit parlamentarilor, scopurile principale ale proiectului sunt:

Recunoașterea oficială a meșteșugarilor tradiționali (meșterilor populari) prin stabilirea unui proces clar de autorizare și certificare, care să le confere acestora un statut oficial și să asigure autenticitatea produselor realizate.
Delimitarea clară între meșteșugarii tradiționali (meșterii populari) și alte categorii de artizani sau comercianți (de exemplu mici producători de bijuterii modeme), pentru a proteja meșteșugurile autentice și pentru a preveni concurența neloială.
Crearea unui mecanism de protecție și promovare a meșteșugurilor tradiționale prin introducerea unei mărci tradiționale distinctive, care să ateste autenticitatea produselor
specifice unei anumite zone sau tradiții.
Facilitarea accesului meșteșugarilor tradiționali la târguri și expoziții prin reducerea și scutirea taxelor de participare și prin asigurarea unor locuri speciale pentru aceștia în cadrul evenimentelor culturale.
Oferirea unor facilități fiscale pentru meșteșugarii tradiționali care au venituri impozabile sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, pentru a le reduce povara financiară și pentru a sprijini activitatea lor.
Recunoașterea calității de meșteșugar tradițional (meșter popular)
Potrivit proiectului de lege, calitatea de meșteșugar tradițional se obține în urma unei proceduri de evaluare desfășurate de o comisie specială formată din:

Publicitate

Un reprezentant al Direcției Județene pentru Cultură.
Un reprezentant al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Un specialist etnograf sau etnolog, desemnat de un muzeu etnografic județean sau regional.
Dosarul de candidatură pentru obținerea statutului de meșteșugar tradițional se vor depune la direcțiile județene de cultură și poate fi depus și în format electronic.

Comisia va analiza dosarul și va efectua o verificare la fața locului pentru a evalua tehnicile de producție tradiționale utilizate, materialele folosite și autenticitatea procesului de producție.

Certificatul de meșteșugar tradițional se emite de către direcțiile județene de cultură în urma deciziei comisiei.

Certificatul conferă meșteșugarului dreptul de a utiliza marca tradițională distinctivă și de a participa la evenimente dedicate promovării meșteșugurilor tradiționale.

Drepturi și facilități pentru meșteșugarii populari
Meșteșugarii tradiționali (meșterii populari) înscrisi în Registrul Național al Meșteșugarilor Populari beneficiază de dreptul de a participa la festivaluri, târguri și alte evenimente de profil cu scutirea integrală sau parțială a taxelor de participare.

Organizatorii de festivaluri și târguri sunt obligați să ofere locuri speciale pentru meșterii populari autentici și să încurajeze promovarea produselor tradiționale.

Meșteșugarii tradiționali care au și alte surse de venituri impozabile vor putea beneficia de reducerea fiscalității, după cum urmează:

50% din impozitul pe profit;

50% din taxele și impozitele naționale stabilite pentru acest gen de meserie.
Meșteșugarii tradiționali care îndeplinesc condițiile legale de pensionare (vârsta standard și stagiul complet de cotizare) vor fi scutiți de plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și pensii.

Marca tradițională distinctivă

Potrivit proiectului de lege, un grup de eel puțin trei meșteșugari tradiționali, înscriși în Registrul Național al Meșteșugarilor Populari, pot solicita Institutului Național al Patrimoniului emiterea unei mărci tradiționale distinctive care să ateste autenticitatea produselor lor.

Marca tradițională distinctivă se aplica produselor specifice unei anumite zone sau tradiții culturaleșsi servește ca simbol al autenticității și valorii meșteșugului tradițional.

 

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (295)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Publicitate

 

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 777 din 2019, publică o scurtă convorbire pe care a avut-o, pe 6 octombrie 2018, cu Emil Brumaru. Reţinem: 1. „Aventurile lui Tom Sawyer”  încă o am într-o ediţie foarte frumoasă. Îmi place şi acum dragostea dintre acei doi copii care nu ştiau ce-nseamnă dragostea”; 2. „Când l-am citit prima dată pe Eminescu mi-au dat lacrimile, acum îl citesc rece”; 3. „Eu sunt înconjurat de cărţi şi în pat, seara dau cărţile la o parte ca să pot dormi”; 4. „Ce carte aş lua pe-o insulă? Aş lua un autor. Opera completă a lui Shakespeare. Plus că aş avea şi notiţele mele de pe margine”; 5. „Când a murit, Cehov a cerut un pahar de şampanie”; 6. „Eu am fost de multe ori îndrăgostit, asta mi-a şi ţinut scrisul în viaţă”; 7. „Dovlecii îmi plac foarte mult, concentrează lumina, sunt noduli de lumină. Îmi place şi cuvântul: dovleac”;

Theodor Codreanu, în „Controverse eminesciene” (Ed. „Viitorul românesc”, 2000), despre demitizare: „Echivalez demitizarea cu năruirea sistemului imunitar al organismului biologic, cunoscută sub numele de SIDA. Şi merg chiar mai departe şi nu mă mir că România deţine recordul la îmbolnăvirea copiilor cu SIDA, în Europa. SIDA biologică are corespondenţe trainice cu SIDA spirituală, care e demitizarea. Ucide păstorul şi se va împrăştia turma. Eminescu o ştia prea bine, el care a întemeiat ontologia arheului şi doctrina naţională modernă”;

Publicitate

 Horia Corcheş, în „Dilema veche” nr. 777 din 2019, într-un articol despre învăţământul românesc în 2019, enunţă cinci urgenţe spre rezolvare:

  1. „problema manualelor şcolare”;
  2. “problema examenelor naţionale”;
  3. “problema lecturii în rândul elevilor”;
  4. “programele şcolare pentru liceu”;
  5. “o dezbatere naţională despre  posibilitatea modificării şi diversificării profilurilor şi filierelor şcolare”;

 

Paula Popoiu, în “Ziarul Lumina” din 18 ianuarie 2019, face o comparative între satul de ieri şi satul de azi. Reţinem: 1. “satul de azi s-a schimbat şi ca structură şi ca mentalitate, mai ales cele din sud”; 2. “satele de munte şi din nord sunt mai păstrătoare de tradiţii”; 3. “apar noi arhitecturi (clădiri mari, nefireşti, neîncadrate în mediu)”; 4. “se manifestă dorinţa de a imita Occidentul (în arhitectură,  îmbrăcăminte, modul de trai, modul de a gândi);  

Publicitate

 

Ioana Pârvulescu, în “România literară” nr. 50 din 2004, explică astfel “Divina Comedie”: 1. “ghidul călătoriei lui Dante prin Infern şi Purgatoriu este Vergiliu”; 2. “Vergiliu nu-l poate conduce mai departe, astfel că în Paradis, îi cedează  locul şi rolul Beatricei”; 3. “aşadar, drumul către Empireu şi către Dumnezeu este făcut de Dante ochi în ochi cu iubirea vieţii lui, altfel spus, drumul către Dumnezeu e iubire”; 4. “ochii Beatricei sunt cei care-l conduc şi-l ţin pe Dante în Paradis”; 5. “metafora ochilor aici e aceea că îl ajută pe Dante să aibă revelaţia, să-şi deschidă privirea interioară”;

Simion Mehedinţi, în „Creştinismul românesc”, despre folclor: „Folclorul, creaţia populară anonimă, nu păstrează tot ce sună, ci numai ceea ce răsună în alţii, adică consună cu aspectul etnic. Ceea ce nu se potriveşte cu adevărat, aşa cum îl vede şi cum îl simte un întreg popor, se pierde iute din amintire. Folclorul se cerne mereu ţi păstrează numai „floarea făinii” şi nu tărâţa”;

 

Simion Mehedinţi, în „Creştinismul românesc”,  despre Eminescu: „Cum a purtat Eminescu în sufletul său durerea românilor din toate timpurile şi din toate ţările româneşti, n-a mai purtat-o nimeni. Numai urmând învăţăturile lui mai pot afla urmaşii calea mântuirii din prăpastia în care am căzut. Cine va călca alături va rătăci…Se nenoroceşte pe sine şi va nenoroci şi pe alţii, făcând să crească ruina ţării, în loc de a o scădea!”;

 

Adrian Romilă, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2006, despre cititorul de ocazie:  1. „umple printr-o plăcere snoabă un timp gol”; 2. „opţiunile sale de lectură sunt facile”; 3. „pentru el lumea e iremediabil mai săracă”; 4. „reduce lumea la o dimensiune plană”; 5. „EU-l său este mereu acelaşi, el însuşi, părăsindu-se rar şi timid, înfricoşat”;

 

Ioan Ţicalo definind geniul în cartea Elenei Condrei, „Trei destine astrale: Eminescu, Creangă, Veronica” (Editura „Geea”, Botoşani, 2018): „Nu spun nimic nou, ci doar repet că geniul, după o mărturisire eminesciană, e posesorul unei „hale” de tip labirintic, ai cărei „muri” sunt acoperiţi cu nenumărate oglinzi, acestea având un rol bine determinat, acela de armonizare a ideilor. El e precum magul din „Egipetul” în a cărui oglinzi de aur are loc o fericită întrepătrundere spaţio-temporală”;

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending