Connect with us

Eveniment

Babele, 1-9 martie: Superstiții, tradiții și semnificații la începutul primăverii. Cum și de ce se alege „baba”

Publicat

Publicitate

Primele 9 sau 12 zile de la începutul lunii martie îi sunt dedicate, în tradiţia populară, Babei Dochia, fiind cunoscute ca Zilele babei.

Ele corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară.

Acest ciclu începe la 1 martie, zi în care creştinii o prăznuiesc pe Sfânta Muceniţă Evdochia, de la care se pare că şi-ar fi luat numele Baba Dochia.

Legenda

Dochia carpatică ar fi preluat de la Sfânta Evdochia doar numele şi data de sărbătorire. Ar fi fost un personaj negativ, urât şi rău, care îşi supune nora la mari încercări, drept pentru care poporul a împovărat-o nu doar cu cele 9 sau 12 cojoace, ci şi cu vremea capricioasă din primele zile ale primăverii calendaristice.

Ea este personificarea anului vechi şi mama lui Dragobete, purtător al dragostei, în opoziţie cu aceasta.

Legenda spune că, la sfârşitul lunii februarie, Baba Dochia îşi trimite nora la pădure să culeagă fragi, notează site-ul www.crestinortodox.ro. Ajutată de Dumnezeu, aceasta găseşte fragi copţi.

Publicitate

Văzându-i, Baba Dochia crede că a venit vara, prin urmare se pregăteşte să plece cu oile la munte.

Îşi pune nouă (sau 12) cojoace în spate şi porneşte urcuşul. De cum pleacă la drum, începe o ploaie care nu se mai opreşte timp de 9 zile şi 9 nopţi. Îngreunându-i-se cojoacele, Baba Dochia începe să le scoată, rând pe rând.

Se spune că zilele capricioase de la începutul lunii martie sunt pricinuite chiar de ea, care îşi scutură câte un cojoc de ploaie sau de omăt.

Lepădând câte unul în fiecare zi, a rămas îmbrăcată doar în ie şi a îngheţat, transformându-se în stană de piatră.

Semnificația zilelor babei

Însăşi denumirea de „babă” semnifică faptul că acest personaj a ajuns la bătrâneţe, în pragul morţii şi al renaşterii anuale. Zilele cuprinse între 1 şi 9 martie reprezintă, astfel, perioada în care Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu oile sale, pentru a muri înspre renaştere.

Moartea Babei Dochia la 9 martie simbolizează, prin urmare, renaşterea ei, care urmează să-şi reia ciclul de 365 de zile.

O altă posibilă interpretare a legendelor ce o au în centru pe Baba Dochia, enunţată de Ion Ghinoiu, ar fi punerea ei în opoziţie cu nora sa, simbolizând, de data aceasta, contrariile între iarnă şi vară, unde Baba Dochia reprezintă iarna, iar nora reprezintă anotimpul nou, vara. Confruntarea celor două forţe se desfăşoară pe parcursul celor 9 sau 12 zile, astfel că în zilele când este frig, ger şi viscol învinge iarna, iar în cele în care este cald şi soare, învinge vara.

În final, după moartea Dochiei, vara este învingătoare. Baba Dochia era, în concepţia arhaică, o reprezentare maternă, agrară şi lunară.

Luna patrona noaptea, iarna şi frigul, spre deosebire de Soare, simbol patern, înţelegător, patron al zilei, al verii şi al vieţii. Zilele babei semnificau, astfel, lupta dintre forţele întunericului şi ale luminii, între noapte şi zi.

Se obişnuieşte, în zilele noastre, să se repartizeze o zi dintre cele 9 sau 12, câte unei persoane dintr-o colectivitate. Alte persoane preferă să îşi aleagă baba, fie în funcţie de ziua de naştere, fie la întâmplare. Se consideră că, după cum va fi ziua respectivă din Babe, aşa va fi şi sufletul sau firea persoanei ursite în acel an.

Credinţa populară spune că, după zilele capricioase ale Babei Dochia, ar urma alte 9 zile, mai blânde, numite zilele moşilor, potrivit Agerpres.

Cum se alege baba

În funcţie de zona din care provin, unele femei îşi aleg ziua respectivă după placul lor, în timp ce altele o stabilesc în funcţie de dată în care s-au născut.

Dacă ziua de naştere are o cifra mai mare decât 9, atunci trebuie să aduni cele două cifre. De exemplu, dacă eşti născută pe 23 a oricărei luni, baba ta va fi pe 5 martie. Iar dacă eşti născută pe 29, atunci vei calcula aşa: 9+2=11, apoi 1+1=2, adică baba ta este pe 2 martie.

Nu contează atât de mult cum se aleg babele, ci cum va fi vremea în ziua respectivă.

Zilele senine şi călduroase reprezintă fericirea, norocul, belşugul şi împlinirile, iar cele mohorâte şi friguroase semnifică neîmplinirile, tristeţea, dezamăgirile şi sărăcia.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (331)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

BONUS  PASTOR: Model epic propus de criticul şi istoricul literar Dan Mănucă în „Lectură şi interpretare” şi care reprezintă „o propunere autohtonă, întemeiată pe argumente specifice, propunere făcută în epoca atât de dramatică de după înfrângerea paşoptismului. De fapt ar reprezenta ceea ce a mai rămas şi ceea ce s-a transformat din specificul nostru”;

DOUĂMIISMUL  CA  MOMENT  SINGULAR:  În revista „Apostrof” nr. 1 din 2017,  Emanuel Modoc  are un punct de vedere: „Douămiismul reprezintă, în contemporaneitate, un moment singular: nu există, în momentul de faţă, nici un raport de antagonism generaţional cu acesta.  Douămiismul – fie că a fost emulat în proiect de căutare a propriei individualităţi, fie că a fost de-a dreptul reiterat în imediat următoarea paradigmă de creaţie – nu a existat nici un moment în care acesta să fie contestat din raţiuni de legitimitate estetică. Chiar dacă poezia aşa-numită „postdouămiistă” (termen pe care nu l-aş recomanda tocmai pentru că douămiismul este considerat, pe bună dreptate, ultima generaţie de creaţie din literatura română) este deosebit de activă şi proteică, glisând între acalmie meditativă, nerv post-avangardist, nou ruralism şi postumanism deopotrivă, aceasta şi-a îmbrăţişat precursorii  imediaţi, găsind în ei modele de referinţă pentru raportarea la realităţile sociale ale spaţiului autohton postcomunist.  În acest context, reciclările neoexpresioniste sau biografist-minimaliste din producţiile apărute în acest deceniu au dat măsura influenţei generaţiei douămii în aceeaşi măsură în care au făcut-o  şi despărţirile faţă de milenarism (şi aici mă refer nu la o  detaşare violentă faţă de precursori, cât la prezenţa vădită a exerciţiului mimetic „de probă”, prin care poezia ultimilor cinci-şase ani şi-a dobândit o oarecare autonomie” ;

Publicitate

BUTADA  MEDIULUI  ACADEMIC:  Am găsit-o preluată, în „Dilema veche” nr. 681 din 9-15 martie 2017,  de prorectorul Universităţii Bucureşti,  Liviu Papadima: „Noi suntem plătiţi pentru ce predăm şi promovaţi pentru ce cercetăm”;

OBSERVAŢIA  LUI  BELU  ZILBER:  „La noi comunismul este o combinaţie de stalinism şi Caragiale”;

ADÂNCIMEA  ARTISTICĂ  SUSKIND:  Vine de la Patrik Suskind care, într-o povestire din tinereţe, pune problema ADÂNCIMII  ARTISTICE. Povestirea  se găseşte prezentată de Ioana Pavelescu într-un eseu din „România literară” nr. 25 din 1998: „O tânără pictoriţă de talent citeşte într-o cronică a unui critic de artă că pânzele ei n-ar avea adâncime. Iniţial nu dă nici o importanţă acuzei, pe care de altfel n-o înţelege dar, cum rezerva se va repeta, pictoriţa încearcă să afle ce înseamnă adâncime. Studiază cu atenţie pânzele unor artişti celebri, vizitează expoziţii, încearcă să picteze altfel de cât o face până atunci, dar nimic nu-i mai reuşeşte. Un bărbat care o place fuge de ea când pictoriţa îi mărturiseşte că n-are adâncime. Tânăra intră într-o criză de creaţie din care nu va mai ieşi. Începe să bea, renunţă la pictură după ce a mânjit nenumărate pânze şi în final se sinucide aruncându-se de pe o clădire de zece etaje. Criticul care schimbase, inconştient, destinul pictoriţei va deplânge moartea unei tinere „promisiuni”, descoperind acum adâncimea în pânzele rămase în atelier”. Conceptul se atribuie artiştilor care tot caută „…un secret al operei de artă şi care îi va rămâne pentru totdeauna neînţeles, depărtat, necunoscut. Nu are acces la el  pentru că îl vrea explicit, tradus în termeni concreţi, de reţetă”;

LEGILE  DISCURSULUI  DIARISTIC: 

  1. a) Legea Eugen Simion: „să fie fragmentar, intermitent, adică să aibă confesiuni fără legătură una cu cealaltă”;
  2. b) Legea Maurice Blanchot (a calendarităţii): „să se respecte calendarul”;
  3. c) Legea simultaneităţii: „timpul trăirii” să fie sincronizat cu „timpul mărturisirii”, altfel devine memorialistică”;
  4. d) Legea Roland Barthes (a sincerităţii): „sinceritatea diaristului trebuie să fie o exigenţă”;
  5. e) Legea relaţiei autor – narator – personaj: „să fie una şi aceeaşi persoană”;

 

REGULA DE AUR A UNUI ROMAN:  Am întâlnit-o enunţată de Mihai Zamfir în „România literară nr. 5 din 2020:  „Or, o regulă de aur rareori aplicată mi se pare a fi aceea că respectivul alter ego din roman nu trebuie niciodată exaltat şi dat ca exemplu. Cu cât el va fi un martor mai şters şi eventual mai „negativ”, cu atât romanul va ieşi mai bun”;

CAMPIONATUL MONDIAL DE MINCIUNI:  Există aşa ceva şi se ţine anual, la 15 noiembrie, în staţiunea turistică Wasdale din Marea Britanie. În „Adevărul” din 17 XI 2003 se spune: „Organizarea concursului a fost inspirată de povestirile lordului Will Roston, proprietar al hanului Bridge, care susţine că are în ograda sa un vultur năzdrăvan, mare cât o casă. El nu pierdea niciun prilej în care să nu spună că vulturul lui poate anihila orice duşman cât ai clipi, că poate trece cu uşurinţă peste toate clădirile din sat, ba chiar că are darul vorbirii”. Politicienii şi avocaţii nu sunt acceptaţi în concurs.

 

VISUL LUI HENRIC AL IV-LEA:  A fost prefigurat acum 400 şi ceva de ani: „Visul meu este ca fiecare francez să aibă, duminica, o găină în oală”.

 

 

IMORALITATEA MORALEI PARŢIALE:  Observaţia aparţine cunoscutului scriitor şi ziarist Cristian Tudor Popescu (CTP) şi am întâlnit-o în „Adevărul” din 28 noiembrie 2003 în formularea: „MORALA PARŢIALĂ POATE NAŞTE ORICÂND IMORALITATE”. Ea a fost făcută atunci când, referindu-se la CNSAS, Andrei Pleşu, membru în comisia amintită, a ţinut să precizeze: „nu suntem vidanjori morali ai societăţii”. De aceea, continuă CTP, „de la bun început, fiinţarea CNSAS este moralmente ilogică. Sancţionăm măciuca şi accesoriile ei, cât priveşte pe cei care o ţineau în mână, nu e treaba nostră”. Adică, CNSAS sancţionează securitatea (măciuca) şi nu şi comunismul (cel care ţinea măciuca în mână).

 

 

 

ŢARA LUI GUFI:  Ţară inventată de dramaturgul Matei Vişniec în piesa sa cu acelaşi nume. Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 46 din 2003, descrie astfel această „ţară”: „….este una a orbilor, condusă de un văzător, Gufi, în preajma căruia se află un chior, Lulu, cu statut de clovn. Supuşii au fost obligaţi de suveran să nu vadă, acesta având intenţia pretins nobilă de a-i feri de deziluzii. Pentru a constrânge populaţia ţării la orbire, Gufi a desfiinţat culorile, acoperind printre altele picturile murale din palat cu o tencuială pământie”.

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Expoziția „Arta… la feminin”, ediția a VI-a, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 8-29 martie 2025, în spațiul in, Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția națională ,,Arta… la feminin”. Invitata de onoare a evenimentului este artista Marinela Măntescu Isac, membru U.A.P.R. București.

Expoziția, ajunsă la cea de-a VI-a ediție, este organizată de Societatea Culturală ,,Expo-Art” Botoșani și este dedicată doamnelor artei românești contemporane. Evenimentul are rolul de a aduce pe simeze cele mai recente lucrări de artă vizuală semnate de artiste din diverse școli și generații din întreg arealul românesc, dar și de a valorifica expozițional patrimoniul valoros deținut de instituția muzeală botoșăneană.

Din 2020, de la debutul evenimentului, fiecare ediție a fost dedicată unei artiste ale cărei lucrări se regăsesc în pinacoteca botoșăneană. Ediția din acest an este dedicată artistei Ligia Macovei (1916-1998), cunoscută pictoriță și graficiană, care s-a afirmat pe scena graficii românești cu desenele realizate pentru ilustrarea liricii eminesciene. A avut o contribuție însemnată și la ilustrarea versurilor lui Tudor Arghezi, cele mai reprezentative creații de acest fel figurând în volumul „Poeziiˮ (Editura Minerva, 1970).

Artista a expus la numeroase saloane naţionale, dar şi la Bienala de la Veneţia din 1956. De-a lungul carierei, a avut expoziții personale la: Roma, Galleria Penelope (1962); Teheran, Galeria de Artă Negar (1964), cu aproximativ 80 de lucrări de pictură în ulei, guașă și desene în tuș; Viena, Künstlerhaus (1965); Tunis, Galeria I Information (1975). A participat și la numeroase expoziţii de grup organizate în străinătate.

Ligia Macovei a fost conferenţiar la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, iar în 1958 a îndeplinit funcţia de delegat permanent al Republicii Populare România pe lângă UNESCO (Paris), fiind numită şi comisar al pavilionului românesc la cea de-a XXIX-a Bienală de la Veneţia. În 1964, a primit o menţiune specială la târgul de Carte de la Leipzig, pentru volumul ilustrat ,,Poeziiˮ, de Mihai Eminescu.

Pe simeze, alături de lucrări semnate de Ligia Macovei, vor fi expuse peste 90 de opere realizate în diverse tehnici: pictură, grafică, tehnică mixtă, dar și artă decorativă, artă textilă și fotografie, cu o tematică ce cuprinde toate genurile, de la arta figurativă (portret, peisaj, natură statică, compoziții) la arta abstractă. Lista artistelor participante va completa ulterior afișul.

Publicitate

În cadrul vernisajului, care va avea loc sâmbătă, 8 martie 2025, ora 11.30, cei prezenți vor putea audia un minirecital de vioară, susținut de Alesia Șchiopu și Maria Roman, eleve la Liceul de Artă ,,Ștefan Luchianˮ din Botoșani. Curatorii evenimentului: Ana Coșereanu și Liviu Șoptelea.

Intrarea la vernisaj și în perioada vizitării expoziției este gratuită.

Citeste mai mult

Eveniment

O anexă, un depozit de lemne și un gard s-au făcut scrum într-o gospodărie din Copălău

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, astăzi, într-o gospodărie din localitatea Copălău. O anexă, un depozit de lemne de foc, gardul din lemn și vegetația uscată au fost cuprinse de flăcări.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere, un echipaj SAJ, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Copălău, cu un buldoexcavator.

Aceștia au constatat faptul că ardeau acoperișul anexei, pe o suprafaţă de zece metri pătrați, aproximativ o tonă de lemne de foc, gradul din lemn și cca. 5000 de metri pătrați de vegetație uscată.
Pompierii au acționat rapid și au salvat casa și celelalte construcții din gospodărie, dar și aproximativ trei tone de lemne de foc.
S-au degradat alte trei tone de lemne de foc și 30 de arbori.

Proprietara, în vârstă de 78 de ani, a suferit un atac de panică și a primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SAJ Botoșani.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind foc în aer liber, lăsat nesupravegheat.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

Publicitate

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Citeste mai mult

Administratie

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi primarul comunei Mihai Eminescu din Botoșani, Verginel Gireadă.
Primarul comunei Mihai Eminescu a vorbit despre investițiile din comuna pe care o administrează, atât cele din bugetul de stat, cât și cele cu bani de la Uniunea Europeană, dar și despre pericolul ca aceastea să fie afectate de alegerile pentru președinția României și mai ales de pericolul reprezentat de alegerea unui candidat extremist care crede că fără fodurile europene ne putem dezvolta. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending