Avocatul Poporului a cerut Ministerului Educației ca elevii din familii monoparentale să primească bursa socială indiferent de venitul pe membru de familie, precizează Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FEPAL) într-un comunicat transmis Edupedu.ro. Reacția Avocatului Poporului vine după ce FEPAL a cerut implicarea instituției, precizând că Ministerul Educației face o discriminare la acordarea burselor sociale pe anul școlar 2024-2025. Amintim, bursele sociale pentru elevii din familii monoparentale sunt condiționate de venit în anul școlar 2024-2025,conform metodologiei cadru de acordare a burselor școlare, publicată în Monitorul Oficial, iar anul trecut școlar nu exista această condiție.
Edupedu.ro a scris că o mamă singură a transmis o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu pe motiv că noile prevederi legate de bursele sociale pentru elevii din familii monoparentale din anul școlar 2024-2025 au ca efect „o nouă discriminare pe care o face Ministerul Educației între copiii din România”.
Avocatul Poporului cere Ministerul Educației ca bursele sociale din familiile monoparentale să fie acordate indiferent de veniturile pe membru de familie, adică să revină la vechile reguli din Ordinul nr. 6238 din 8 septembrie 2023, unde se preciza că bursa socială se acordă elevilor care provin din familii monoparentale, “fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie”.
“Am revenit la Ministerul Educației și am solicitat formularea unui punct de vedere pe marginea celor de mai sus, dar și din perspectiva analizării oportunității modificării și completării Ordinului nr. 5518/11 iulie 2024 privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor, în sensul revenirii la vechea reglementare din Ordinul nr. 6238 din 8 septembrie 2023 privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor, care acorda vocație la obținerea bursei sociale elevilor din familiile monoparentale, indiferent de venitul pe membru de familie. În funcție de informațiile/documentele obținute, vom propune și efectua, după caz, și alte demersuri necesare soluționării dosarului constituit ca urmare a sesizării din oficiu”, scrie în solicitare.
Avocatul Poporului mai precizează că a cerut lămuriri de la Ministerul Educației și în altă privință semnalată: “Instituția s-a sesizat din oficiu la data de 22 iulie 2024, în contextul dispozițiilor referitoare la situația elevilor olimpici naționali care se califică în loturile pentru etapele internaționale ale olimpiadelor și nu obțin niciun premiu sau medalie în categoria elevilor cu vocație la bursa de merit sau de excelență, solicitând Ministerului Educației un punct de vedere pe marginea celor semnalate cu această ocazie”.
“Ulterior inițierii demersurilor sus-menționate, mai mulți petenți, printre care și dumneavoastră, ne-au semnalat o altă problemă cauzată de apariția Ordinului nr. 5518/11 iulie 2024 privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor, respectiv situația elevilor din familiile monoparentale. Concret, din punct de vedere al venitului, nu există diferențe între familia monoparentală și familia copilului orfan de unul dintre părinți și, totuși, în cazul familiei monoparentale, bursa este condiționată de venit.
Cu titlu de exemplu, dumneavoastră ne-ați sesizat faptul că numărul familiilor monoparentale nu este unul foarte mare în România, astfel încât noile prevederi nu au capacitatea să genereze o economie bugetară semnificativă, însă sunt de natură să creeze o nouă discriminare pe care o face Ministerul Educației între elevii cu vocație la bursa socială”, scrie în răspunsul Avocatului Poporului către FEPAL.
Informații de context
Bursele sociale pentru elevii din familii monoparentale sunt condiționate de venit în anul școlar 2024-2025, conform metodologiei cadru de acordare a burselor școlare, publicată în Monitorul Oficial. Pentru elevii din familii monoparentale se va lua în calcul venitul mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 12 luni, care trebuie să fie mai mic de un salariu minim net pe economie.
În anul școlar 2023-2024, bursele sociale pentru elevii din familii monoparentale nu au fost condiționate de venit, deși în proiectul inițial al metodologiei de acordare a buselor Ministerul Educației condiționa de venit bursa socială pentru elevii cu un părinte decedat și bursa socială pentru elevii din familii monoparentale.
Publicitate
Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FEPAL) a înaintat recent o petiție către Avocatul Poporului, solicitând o intervenție în legătură cu noile reglementări privind acordarea burselor pentru elevi, stabilite prin Ordinul Ministerului Educației nr. 5518/11 iulie 2024.
“Analizând Metodologia-cadru de acordare a burselor pentru anul școlar 2024-2025, FEPAL a identificat o problemă semnificativă: noile prevederi discriminează elevii din familii monoparentale prin impunerea unor condiții de venit, în timp ce elevii orfani beneficiază de aceleași burse fără restricții financiare. Această situație riscă să amplifice inegalitățile și să afecteze accesul la educație pentru un segment vulnerabil al elevilor”, scria în comunicatul FEPAL.
“Este crucial ca toți elevii să beneficieze de oportunități egale, fără discriminări bazate pe structura familială. Reglementările actuale sunt inechitabile și nu reflectă realitățile sociale cu care se confruntă elevii din familii monoparentale”, a declarat Daniela Tarnovski, Director de Program – Familii Monoparentale.
FEPAL a solicitat Avocatului Poporului să analizeze aceste reglementări și să intervină pentru a asigura un sistem de burse echitabil, care să nu discrimineze elevii în funcție de contextul familial.
Recent, pe 21 august, Asociația Creștem Copii Fericiți și Asociația Părinților L.T. „Lucian Blaga” București a solicitat Ministerului Educației modificarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor în anul școlar 2024-2025, astfel încât toți elevii care provin din familii monoparentale să poată beneficia de burse sociale, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu pe membru de familie și lansează petiția „Toți elevii din familiile monoparentale au aceleași drepturi. Toți au nevoie de sprijin!”, conform unui comunicat transmis redacției Edupedu.ro.
Prima sesizare a fost făcută de o mamă care semnalează că noile prevederi legate de bursele sociale pentru elevii din familii monoparentale din anul scolar 2024-2025 au ca efect „o nouă discriminare pe care o face Ministerul Educației între copiii din România”, într-o scrisoare deschisă către Prim-Ministrul României, Marcel Ciolacu.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Mântuitorul nu avea nevoie să se boteze precum avem noi, dar Botezul Său devine temelie a botezului nostru. Noi ne botezăm spre viaţă nouă, curăţindu-ne de tot păcatul, inclusiv de păcatul strămoşesc. Iisus nu avea nevoie de botez, fiind şi Dumnezeu. Lumea putea să se smintească văzându-L că intră să Se boteze laolaltă cu toţi păcătoşii. Dar El intră în Iordan şi-i cere lui Ioan să-L boteze, iar Evanghelistul Luca atrage atenţia asupra unui detaliu, scrie Doxologia.
Subiectul ştirilor de Bobotează îl reprezintă de obicei cantitatea de apă ce se sfinţeşte, mulţimea care se îmbulzeşte spre a primi Aghiasma Mare, numele celui care recuperează crucea de lemn aruncată în apă. Lucruri de genul acesta care aduc, pare-se, audienţă. Rareori se vorbeşte despre adevărata semnificaţie a Botezului Domnului.
Este o legătură strânsă între Crăciun şi Bobotează. Nu degeaba ele se serbau împreună în primele secole, sub numele de Teofanie (Arătarea Domnului). Planul lui Dumnezeu încă dinainte de facerea lumii a fost acela de a uni dumnezeirea cu umanitatea. Întruparea Fiului lui Dumnezeu ar fi avut loc oricum – şi tot din Fecioara Maria! –, chiar dacă omul nu ar fi căzut în păcat şi în moarte, pierzând Raiul (comuniunea cu Dumnezeu). Căderea omului nu a modificat planul cel mai înainte de veci, ci doar a adăugat la Întrupare şi Botezul, Răstignirea, Învierea. Prin Întrupare, Hristos a primit doar firea omenească, fără de păcat. Abia la Botezul în Iordan El Îşi asumă, de bunăvoie, păcatele noastre. Mai întâi, Dumnezeu Se coboară, făcându-Se om, ca unul dintre noi. Urmează a doua chenoză (adică micşorare, deşertare) a lui Mesia. „Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu” (II Corinteni 5, 21).
Mântuitorul nu avea nevoie să se boteze precum avem noi, dar Botezul Său devine temelie a botezului nostru. Noi ne botezăm spre viaţă nouă, curăţindu-ne de tot păcatul, inclusiv de păcatul strămoşesc. Iisus nu avea nevoie de botez, fiind şi Dumnezeu. Lumea putea să se smintească văzându-L că intră să Se boteze laolaltă cu toţi păcătoşii. Dar El intră în Iordan şi-i cere lui Ioan să-L boteze, iar Evanghelistul Luca atrage atenţia asupra unui detaliu: „Şi după ce s-a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s-a deschis cerul” (Luca 3, 21). De ce menţionează Luca „tot poporul”, dacă Evanghelistul Ioan relatează că, şi după Botezul Domnului, lumea a mai continuat să fie botezată de Ioan şi chiar de către unii ucenici ai lui Iisus (cf. Ioan 4, 2)? Prin expresia „tot poporul” se marchează simbolic faptul că, în Iordan, Mântuitorul Şi-a asumat păcatele tuturor oamenilor, din toate timpurile şi din toate locurile: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29).
Întruparea trebuia să fie urmată, obligatoriu, de Botezul în Iordan. Sunt două momente ale unei aceleiaşi lucrări: cea prin care Hristos Îşi asumă umanitatea cu toate ale sale. Pentru Naşterea Sa cea mai presus de fire a fost nevoie de acceptul Feciorei Maria: „Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38). Pentru Botezul în Iordan a fost nevoie de acordul lui Ioan care, văzându-L pentru ce a venit, „Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?” (Luca 3, 14). Dar L-a lăsat să Se boteze, după ce Mântuitorul i-a spus: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea” (Luca 3, 15). Aceste două lucruri – Întruparea şi Botezul – nu le putea face Domnul fără acordul şi împreună-lucrarea omului. Pentru a se evidenţia importanţa decisivă a lucrării celor doi, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul sunt zugrăviţi, în icoana Deisis, de o parte şi de alta lui Hristos.
Legătură strânsă există nu doar între Crăciun şi Bobotează, ci şi între Bobotează şi Paştile Răstignirii. Păcatele noastre asumate de Mielul lui Dumnezeu în Iordan sunt ispăşite pe Cruce. De aceea şi astăzi, pe crucile de binecuvântare de lemn sunt sculptate pe o parte Botezul Domnului, pe cealaltă – Răstignirea. Mântuitorul „a şters zapisul ce era asupra noastră” şi „l-a pironit pe cruce” (cf. Coloseni 2, 13-14). Deci, ceea ce a început în Iordan continuă pe Golgota.
Publicitate
Sărbătoarea Bobotezei este prăznuită în Patriarhia Ierusalimului după calendarul neîndreptat, adică pe 19 ianuarie. Nu data în sine, ci pur şi simplu slujba ortodoxă face să se întâmple o minune – apele Iordanului se întorc înapoi. Momentul a fost prorocit şi de psalmistul Vechiului Testament: „Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi” (Psalmi 113, 3). Apele par a „fierbe” atunci, ca şi cum s-ar întoarce către locul în care Patriarhul Ierusalimului aruncă crucea în apă. Este un tâlc adânc aici. Sfântul Ioan Gură de Aur considera că Iordanul s-ar numit astfel din pricina a două izvoare – Ior şi Dan. „Aceste izvoare formează râul Iordan, care se varsă în Marea Moartă. Potrivit unei tâlcuiri referitoare la originile noastre, întregul neam omenesc se trage din două izvoare, adică din Adam şi din Eva, dar prin păcat el a fost îndreptat spre moarte, adică spre marea moartă a vieţii noastre, care este cuprinsă de întunecime. Întrupându-Se, Hristos a venit în Iordan, adică în neamul omenesc, a biruit moartea şi i-a întors pe oameni spre viaţa primordială” (Arhim. Hierotheos Vlachos, Predici la marile sărbători, Editura Cartea Ortodoxă/ Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004, p. 88).
Aşadar, după ce omul a pierdut Raiul (prefigurat de Mareea Galileii, care este plină de viaţă), s-a îndreptat către moartea biologică (adică spre Marea Moartă – cea mai joasă apă de pe Terra, care este total neprielnică vieţii). Când Fiul lui Dumnezeu intră în apele Iordanului – adică îşi asumă umanitatea cu toate ale sale – este readus Omul spre viaţă. Apele, adică oamenii, se întorc atunci dinspre moarte spre Însuşi Hristos – Cel ce este simbol al Pomului Vieţii Cel din mijlocul Raiului. Aceasta este semnificaţia unei minuni ce se petrece anual şi care se cere a fi receptată şi valorizată duhovniceşte.
J𝐨𝐢, 𝟖 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la ora 𝟏𝟖:𝟎𝟎, cât și duminică, 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la orele 𝟏𝟏:𝟎𝟎 și 𝟏𝟐:𝟑𝟎 micuții botoșăneni sunt așteptați la Teatrul „Vasilache” să vizioneze spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”!
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫”, este un spectacol după Cezar Petrescu. Regia artistică: Toma Hogea Asistent regie: Mihaela Ștempel Scenografia: Mihai Pastramagiu Mişcare scenică: Victoria Bucun Muzica: Radu Sanduloviciu
Fotografiile au fost realizate de Ghenadie Prisăcaru, iar înregistrările au fost făcute în studioul de înregistrări ELEKTRA – Virgil Prispian.
Din distribuţie fac parte actorii: Oana Asofiei, Florin Iftode, Alin Gheorghiu, Marius Rusu, Andrei Iurescu, Renata Voloșcu, Adelina Cojocariu, Pavel Petrași și Ana Apetrei..
«„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este o poveste, din lumea circului, dorită și mult așteptată de copii. Transpunerea scenică aduce, pe scena Teatrului „Vasilache”, un spectacol plin de culoare, cu o muzică originală deosebită, cu actori, cu păpușari desăvârșiți, cu numere de pantomimă, specifice lumii/arenei circului, cu momente coregrafice de excepție și cu actori – păpușari care ating nivelul și măiestria textului.
Spectacolul „𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” aduce la rampă o multitudine de „ingrediente” specifice artei păpușărești: actorie, muzică, dans, mânuire păpuși (tip wayang și tip bunraku) și, nu în ultimul rând, o bună dispoziție și o plăcere reală a jocului din partea actorilor.
„𝐅𝐫𝐚𝐦, 𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐥𝐚𝐫” este un spectacol pentru toate vârstele: copii (preșcolari și școlari mici), educatori, părinți și bunici!» (Toma Hogea, regizor artistic)
Spectacolul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani
Preț bilet 20 lei
Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/…/teatrul-pentru-copii-si… sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.
Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului.
Înmatriculările de autoturisme noi pe parcursul anului trecut au înregistrat o creștere de 4,7% față de 2024, situându-se la 155.855 de unități, potrivit informațiilor preliminare remise luni de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) pe baza statisticilor DGPCI.
La nivelul lunii decembrie 2025, înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% raportat la luna similară din 2024, ajungând la un volum de 21.203 unități.
În schimb, autoturismele pur electrice înregistrează o creștere de doar 1,4% față de decembrie 2024, la 1.354 de unități.
În top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de marcă pe primul loc se află Dacia, cu 6.796 de unități, urmată de Renault – 2.638, Toyota – 1.704, Skoda – 1.148, Hyundai – 1.122, Volkswagen – 1.043, Ford – 833, KGM – 630, MG – 526 și BMW – 491.
Top 10 înmatriculări autoturisme în funcție de model este: Dacia Duster – 2.195 de unități, Dacia Logan – 2.133, Renault Clio – 1.405, Dacia Sandero – 830, Dacia Bigster – 789, Dacia Jogger – 564, Toyota Corolla – 505, Skoda Octavia – 408, Hyundai Tucson – 402, Toyota RAV4 – 394.
Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.
Publicitate
Misiunea APIA este de a reprezenta și susține interesele principalilor jucători din piața auto din România, implicându-se activ în dialogul cu autoritățile, prin promovarea practicilor sustenabile din industrie, prin educarea consumatorilor și prin oferirea de analize esențiale și relevante pentru acest sector.
APIA este totodată organizatorul unor evenimente publice definitorii pentru piața autohtonă, respectiv Salonul Internațional Auto București – SIAB și Forumul Mobilității Sustenabile – FMS. AGERPRES
Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Legea a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, după ce a fost armonizată cu decizia Curții Constituționale a României, scrie alba24.ro.
Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008, transmite Mediafax.
La CCR proiectul adoptat fusese atacat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), dar a fost declarat constituțional, cu excepția unui alinia.
Este vorba de un amendament inclus senatorii din Comisia de muncă, care ar fi permis ca bolnavii de cancer să fie exceptați de la norma de a încasa o tranșă unică de cel mult 30% din activ.
Proiectul, adoptat inițial pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.
Publicitate
Legea privind plata pensiilor private: cine este vizat
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării.
Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.
Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.