Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani informează opinia publică finalizarea controlul clasic pe teren aferent Campaniei 2024.

Astfel, la nivelul  Centrului judetean Botosani au fost verificate 138 de exploatații, cu o suprafață de 13390 hectare și un total de 4601 parcele controlate la fața locului.

Reamintim că, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea  Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în Campania 2024, ediția a II-a, termenul de finalizare a controalelor pe teren este de cel târziu până la data de 11 octombrie 2024, cu excepția verificărilor la fața locului a cerințelor de bază și specifice pentru accesarea măsurilor de dezvoltare rurală aflate în derulare din PNDR 2014-2020 și a intervențiilor  de dezvoltare rurală  din PS-PAC 2023-2027, care se vor efectua  în primăvara anului următor.

In perioada următoare APIA va intocmi, opera și verifica rapoartele de control în sistemul informatic, astfel încât în 16.10.2024 să demareze cu succes Campania de plată în avans a beneficiarilor care au depus cerere în anul 2024.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DOUĂ REVISTE BOTOŞĂNENE

Am intrat în posesia a încă două reviste care apar la Botoşani:

1. “VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ” ( nr. 55, iulie – septembrie 2024, periodic al Filialei  judeţene Botoşani a “Uniunii Vatra Românească”, redactor-şef : Paul – Mircea Iordache).Revista se deschide  cu un articol semnat de Nicolae Dabija a cărui arhitectură se mulează pe argumente şi mărturii ale unui număr de 63 de personalităţi naţionale şi internationale,  ca răspuns la întrebarea “De ce limba noastră e  română?” Reţinem din argumentele lui Mihai Eminescu: 1. “Dacă în limbă nu s-are reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: “Aşa voiesc eu să fiu şi nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ? Prin urmare, simplul fapt că noi , românii, câţi ne aflăm pe pământ, vorbim o singură limbă, “una singură” ca nealte popoare, şi aceasta în oceane de popoare străine ce ne înconjoară, e dovadă destulă că aşa voim noi şi nu altfel”; 2. “Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români”. Paginile următoare sunt dedicate Basarabiei. Cititorii vor găsi partea a doua a  reportajului de la Bălţi, unde  au avut loc o serie de activităţi dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România, în acest număr aspecte de la simpozionul “Unirea Basarabiei cu România: valori spirituale şi educaţie”.  O atenţie deosebită acordă revista şi Conferinţelor anuale de Instalaţii ale Universităţilor Tehnice din Iaşi şi Chişinău. La dezbaterile tehnice   au luat parte reprezentanţi ai elitei tehnice din domeniu, existente în cele două state româneşti.  Paginile revistei ne orientează spre comuna Mereni (raionul Anenii Noi) unde a avut loc o confernţă ştiinţifică sub genericul “75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia”, unde Ioan Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie USM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova “Alexandru Moşanu”,  a prezentat studiul de caz “Deportările din 5-7 iulie 1949 din raza raionului Vadul lui Vodă, RSS Moldovenească”, iar eleva Maria Siretean  a dat citire unui fragment din eseul său “Contextul istoric general din perioada deportărilor staliniste”, eseu care a câştigat marele premiu.
2. “ŢARA DE SUS” (nr. 1-2 din 2024, periodic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, manager: Iustina Irimia-Cenuşă; referent: Daliana Bejan; lector: Florentina Toniţă, iconografie: Sorin Ivasciuc).Publică în această ediţie: Iustina Irimia-Cenuşă, Ciprian Iacinschi, Corneliu Iaţu, Mariana Ichim Hodan, Victor Tănasă,  Daliana Bejan, Gabriel Asoltanei, Cristina Rîznic, Al. D. Funduianu, Ciprian Lungu, Dorel Gaftoneanu, Mihaela Viziteu şi Mihai Chelărescu. Revista se deschide cu portretele celor două personalităţi ale meşteşugului popular botoşănean, cărora în 2023 li s-au acordat titlul onorific de Tezaur Uman Viu: Ileana Ţîrliman şi Constantin Ciubotariţa.  Al. D. Funduianu scrie despre ultimele cărţi ale lui Vasile Ungureanu, considerându-l  „un OM al datoriilor împlinite”:„În cei aproape 50 de ani de când ne cunoaştem, am scris în mai multe rânduri, despre omul, intelectualul, scriitorul/cărturarul Vasile Ungureanu. Am scris cronici de întâmpinare/semnale editoriale la majoritatea cărţilor pe care le-a publicat. L-am apreciat pentru devotamentul şi profesionalismul dovedit în calitatea de profesor de limba şi literatura română, coleg de cancelarie şi prieten, director de cămin cultural, folclorist, publicist şi scriitor, dar şi de membru dedicat comunităţii tudorene. Familist devotat şi respectat, constructor harnic şi iscusit, remarcabil pictor, maestru iconar etc. Pentru toate acestea, eminentul profesor Vasile Ungureanu a fost răsplătit cu importante distincţii, între care o menţionez doar pe cea de Cetăţean de Onoare al Comunei Tudora.” Dorel Mihai Gaftoneanu face un scurt rezumat al cercetărilor sale, sau în colaborare, prin arhivele naţionale, legând numele înaintaşilor poetului Mihai Eminescu de vatra veche a satului Bursuceni, concretizate în studiul său „Naşterea, renaşterea şi stingerea unei legende”.  Volumul conţine biografii sentimentale, documente şi controversă despre care autorul spune: „…vine de la povestirea de familie – o legendă pentru generaţiile anterioare, confirmată, stinsă, de documentele găsite în arhive. Ne-am propus şi am schiţat o carte, un minifilm documentar şi un modest monument cu plăci de marmură inscripţionate”.  Corneliu Iaţu face un laudaţio lui George Şpaiuc,  artistul  căruia „nectarul zeilor sau „roua coborâtă din stele” i-a fost servită atunci când ursitoarele i-au hotărât destinul”. Alte pagini ale revistei fac referire la  obiectivele pentru care a fost creată: festivaluri de datini şi obiceiuri, moştenirile muzicale de altădată, creaţia eminesciană, şezătorile iernii, târgul mărţişorului,  arte vizuale, muzica sacră,  arta ouălor încondeiate, frumuseţea sacră a pricesnelor, personalităţi care promovează cultura tradiţională, tineri interpreţi de folclor, relaţia tradiţie – modernitate, folclor coregrafic etc.

În luna Răpciune a anului 2024 se împlinesc doi ani de când la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, se organizează cursul de cusut cămăși tradiționale.

Acest curs are rolul de a (re)aminti însemnătatea cămășii care a fost dintotdeauna cea mai importantă piesă a portului tradițional. Bătrânele și femeile din trecut lucrau la lumina lămpii de gaz și a lumânării de seu de oaie. Femeia împungea acul în cânepa lucrată cu trudă, în bătaia vântului și lumina soarelui, dând naștere cămășilor tradiționale, păstrate și purtate până în zilele noastre.

Cămașa prindea cu adevărat viață, iar viață erau ornamentele care o îmbogățeau prin cromatică și veneau să adauge acel plus de suflu, transmițând mesaje codificate, un cod pe care îl cunoșteau. Astfel, se puteau recunoaște cămășile care erau purtate de fetele nemăritate (având culori deschise, culori vii, dominând roșul, galbenul), femeile mature, bătrânele sau văduvele care purtau culori mai închise (verde închis, maro, negru), „este un fapt cert și concludent stabilit că, în structura costumului popular românesc, cămașa este piesa de bază a portului femeiesc, cea mai bine chibzuită și echilibrată prin linie, croi și dispunere a ornamentelor.”

Toate aceste structuri și ornamente s-au transmis din generație în generație, păstrându-și utilitatea și frumusețea și, de aceea, femeia nu a simțit nevoia să intervină major.

Persoanele pasionate de cultură și piesele de port, dacă doresc mai multe detalii despre curs, despre tipul cămășii reprezentativ zonei Botoșaniului, despre modele și culori, sau doresc să cunoască membrele din cadrul acestui grup, sunt așteptate luni, 30 septembrie 2024, ora 16:30, la Cafeneaua Artelor din Botoșani.

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Relu Tîrzioru, primarul orașului Săveni.

După ce a obținut nu mai puțin de 90% din voturi la alegerile locale din acest an de la Săveni, Relu Tîrzioru, unul dintre cei mai experimentați primari ai PSD de la Botoșani, a vorbit astăzi despre probabilitatea de a intra în luptă pentru Parlamentul României pe listele PSD. După ce a schimbat din temelii orașul Săveni, un oraș care în ultimii 10 ani a devenit de nerecunoscut, numele său este foarte vehiculat în acest moment ca posibil candidat, iar Relu Tîrzioru nu a exclus posibilitatea de a intra în această luptă.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.