Poșta Română anunță că nu mai dorește să se ocupe de distribuirea pensiilor, un serviciu pe care îl consideră o povară pentru companie. Directorul general, Valentin Ștefan, afirmă că distribuirea pensiilor ar trebui scoasă la licitație, astfel încât statul să aleagă operatorul cu cele mai bune costuri și condiții, relatează agerpres.ro.

„Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.

Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate”, a declarat, joi, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.

Poșta Română vrea să renunțe la distribuirea pensiilor

Directorul general al companiei a explicat că, deși Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitație.

„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash.

Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională.

Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii”, a explicat Ștefan.

El a adăugat că doar în cazul în care se va organiza o licitație pentru distribuirea de pensii se va știi dacă cele 60 de milioane de lei reprezintă „o sumă mică sau o sumă mare”.

„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitație cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă și vedem după aceea dacă Poșta Română beneficiază nedrept de acești bani sau nu.

În altă ordine de idei, ca și cetățean român sunt de acord, statul român cheltuiește foarte mulți bani, multe instituții ar trebui desființate, o bună parte din activitatea acestor instituții ar trebui preluată de Poșta Română prin ghișeul universal care este tot o concepție a statului român, dar știți cum este: vorbe multe fapte puține”, a afirmat Valentin Ștefan.

Potrivit sursei citate, aproape 4 milioane și jumătate de beneficiari, atât pensionari cât și alte persoane, beneficiază de diferite ajutoare, precum alocații sau indemnizație pentru creștere copil, aproximativ 40-45% dintre pensionari primind încă pensiile cash de la Poșta Română.

Întrebat de jurnaliști dacă se teme că Poșta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ștefan a menționat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.

Nu în ultimul rând, Valentin Ștefan a adăugat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii și undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt și „principala cheltuială a companiei”.

Autostrada Unirii A8, proiect strategic pentru Moldova și una dintre cele mai așteptate conexiuni rutiere ale României, avansează în ritm diferit pe cele 13 tronsoane ale sale.

Două dintre segmente se află deja în execuție, iar majoritatea celorlalte sunt în faza de proiectare sau licitație. Cei care luptă pentru acest proiect transmit că anul 2027 trebuie să găsească utilaje pe întreaga lungime a autostrăzii, de la Târgu Mureș la Ungheni, pentru ca finalizarea să fie posibilă în intervalul 2030–2032.

Primul lot, Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (22 km), este în execuție, contractat cu Nurol și gestionat de CNAIR, cu un termen de finalizare în 2026. Următorul tronson, Miercurea Nirajului – Sărățeni (23,4 km), are proiectarea în curs, realizată de Ozaltin, cu termen martie 2026.

Lotul Sărățeni – Joseni (32,4 km), aflat tot în proiectare, este gestionat de CNIR și contractat cu UMB, în timp ce tronsonul Joseni – Ditrău (14,4 km) a fost atribuit către Danlin XXL – Groma Hold, fiind și acesta în faza de proiectare. UMB lucrează și la segmentele Ditrău – Grințieș (38 km) și Grințieș – Pipirig (31,5 km), ultimul având ordin de începere în martie 2026.

Proiectarea continuă și pe tronsonul Pipirig – Leghin (19,3 km), tot cu UMB, în timp ce segmentul Leghin – Tg. Neamț (29,91 km) se află în execuție, cu o valoare de 1,56 miliarde lei și gestionare CNAIR. În zona Iașului, Moțca – Tg. Frumos (27 km) a fost atribuit Danlin XXL – Groma Hold, iar tronsoanele Tg. Frumos – Lețcani (28,6 km) și Lețcani – Iași Nord (17,7 km) sunt în licitație, cu un total de 18 oferte depuse.

Ultimele două segmente, Iași Nord – Golăiești (12,7 km) și Golăiești – Ungheni, inclusiv podul peste Prut (2,77 km), vor avea licitațiile reluate, ambele fiind gestionate de CNIR.

„În 2027 va trebui să avem utilaje pe toată autostrada de la Tg. Mureș la Ungheni Prut. Aceasta este condiția ca A8 să fie finalizată în perioada 2030–2032. Voi continua să mă implic și să duc mai departe această misiune.”, a transmis Cătălin Urtoi, unul dintre oamenii care au inițiat acest proiect și s-a luptat în ultimii 10 ani pentru ca cele două artere importante, Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8, să devină realitate.

Autostrada Unirii rămâne cea mai importantă promisiune de conectare rapidă a Moldovei cu vestul țării și cu rețeaua europeană de transport.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 4 decembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 4 decembrie 2025:

Loto 6/49: 15, 11, 37, 4, 47, 9

Loto 5/40: 21, 40, 13, 35, 19, 4

Joker: 17, 4, 29, 24, 20 + 12

Noroc: 7 0 1 3 4 8 7

Noroc Plus: 0 8 1 8 8 3

Super Noroc: 0 6 3 9 8 4

Surpriză majoră în fotbalul românesc după meciul de la Botoșani. La doar o zi după ce AFC Hermannstadt a învins FC Botoșani cu 3-1 în Cupa României, antrenorul Marius Măldărășanu și clubul sibian au anunțat despărțirea amiabilă. Victoria de pe Stadionul Municipal a fost, practic, ultimul meci al tehnicianului pe banca sibienilor, reklatează agerpres.ro.

Măldărășanu pleacă după un mandat lung și intens, în care a condus Hermannstadt în 187 de partide, cu un bilanț solid: 77 de victorii, 56 de egaluri și 54 de înfrângeri. Sub comanda sa, echipa a promovat în Superligă, a prins locul 7 și a disputat o finală de Cupa României, performanțe notabile pentru club.

Despărțirea vine, însă, pe fondul rezultatelor slabe din campionat. Hermannstadt se află pe locul 17, penultimul în Superligă, cu doar 12 puncte după 18 etape, iar presiunea din clasament a cântărit greu în decizia de a rupe colaborarea.

În meciul de la Botoșani, echipa lui Măldărășanu nu a mai fost condusă de el, ci de interimarul Valentin Negru, care a reușit să obțină o victorie importantă chiar pe terenul moldovenilor. FC Botoșani a încercat să revină în joc, însă sibienii au plecat cu toate punctele, iar rezultatul a accentuat momentul dificil pe care îl traversează formația locală.

Rămâne de văzut dacă schimbarea de pe banca tehnică va produce un șoc pozitiv la Hermannstadt sau dacă victoria de la Botoșani va rămâne doar un episod izolat într-un sezon complicat. Pentru botoșăneni, înfrângerea din Cupă pune și mai multă presiune înaintea confruntărilor decisive din campionat.

Sursa foto ilustrativ: Fanatik.ro