Connect with us

Actualitate

Autostrăzile de hârtie, mai lungi decât cele de asfalt. Cum a ajuns România la A14, când de fapt are doar două deschise integral

Publicat

Publicitate

Pe hârtie România are un număr mare de autostrăzi. Țara este brăzdată de proiecte, legături, drumuri expres și șosele de centură. Există nu mai puțin de 14 autostrăzi și multă lume care circulă spre exemplu pe A10, Sebeș-Turda, funcțională, se întreabă unde sunt celelalte, relatează alba24.ro.

Răspunsul este simplu: majoritatea sunt în faza de proiect. Doar două sunt date complet în folosință: A10 Sebeș Turda și A2 Autostrada Soarelui.

La data de 28 iulie 2022, România avea aproximativ 981 kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Cam așa arată situația autostrăzilor și proiectelor din România:
A0 – Centura București în lungime de aproximativ 100 de kilometri: 74,8 de kilometri, sunt execuție și aproximativ 24 de kilometri doar planificați.

Autostrada A1 începe în Bucuresti și asigura ieșirea spre granița cu Ungaria la Nădlac, trecând prin Pitești, Sibiu, Sebeș, Deva, Timișoara și Arad.

Are o lungime de 578 de kilomtri, 443,2 deschiși traficului și 122 de kilometri în execuție.

Publicitate

Autostrada A2, numită și Autostrada Soarelui, are 202 kilometri și face legatura dintre București și Constanța prin Cernavodă. A2 este deschisă integral.

Autostrada A3 (numită și Autostrada Transilvania pe porțiunea Brașov-Borș) face legatura dintre București și iesirea spre Ungaria prin Borș.

Tronsonul Brașov – Târgu Mureș a fost scos din planurile autostrăzii, fiind înlocuit de autostrada A10 Sebeș – Turda.

Are pe hârtie 438 de kilometri, 39% în exploatare, 17% în execuție și restul doar planificată.

Autostrada A4 reprezintă centura ocolitoare a orașului Constanța, realizată în regim de autostradă.

Aceasta este deschisă integral. În viitor va fi prelungită până la granița cu Bulgaria.

A5 Autostrada București-Giurgiu este o autostradă propusă în partea de sud a României, situată în regiunea istorică Muntenia și care rulează de-a lungul Coridorului pan-european IX. Este estimată la 51 km lungime.

Starea a ceea ce ar putea fi autostrada A5 este neclară și e puțin probabil să înceapă înainte de 2030.

Autostrada Sud (A6) a fost propusă în 2004 pe traseul București – Alexandria – Craiova – Calafat, cu extindere spre Drobeta Turnu Severin – Lugoj urmând să fie unită cu A1, dar a rămas doar pe hârtie.

A7 sau Autostrada Ploiești – Siret trece tot pe hârtie pe traseul Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret.

Autostrada A8, denumită și Autostrada Uniri este o autostradă ce va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, unde va face joncțiune cu Autostrada A3.

Va avea o lungime de 310 km, la un cost estimat de 4,07 miliarde de euro. Momentan nu a fost construit nici un segment.

Autostrada A9 este o autostradă în fază de proiectare, ce pornește de la Timișoara spre sud, până la Moravița urmând să facă legătura cu   în Serbia.

Se preconizează să aibă o lungime de aproximativ 70 de kilometri.

A10 este autostrada care face legatura dintre Autostrada A1 și Autostrada A3, pe traseul Sebeș – Turda.

Vezi și: LIVE VIDEO: S-a DESCHIS Lotul 2 de pe autostrada A10 între Alba Iulia și Aiud. Se circulă fără întrerupere între Sibiu și Cluj
A11 este o un traseu propus pe traseul Arad – Oradea – A3. Singura portiune deschisa circulației este reprezentată de 3,50, dinspre Arad spre DN7.

De asemenea, în 2020 a fost semnat contractul pentru legatura dintre Oradea și Autostrada A3, în zona comunei Bors, la profil de drum expres pentru 13 km si de drum național cu patru benzi (diferentă până la 18,96km).

Drumul expres Pitești–Craiova DEx12 este un drum expres aflat în construcție care urmează să aibă 121 km, cu un o valoare estimată înaintea licitării la 3,771 miliarde de lei, fără TVA.

Autostrada A13 este o autostradă din România, în curs de proiectare, pe ruta Sibiu – Brașov – Răcăciuni (Județul Bacău), parcurgând un traseu de aproximativ 281 km.

Autostrada A14 numită și Autostrada Nordului, este o autostradă în fază de proiectare, ce pornește de la punctul de pe granița cu Ungaria, Oar, Satu Mare, traseul parcurgând spre est trece prin apropierea localităților Satu Mare, Baia Mare, Dej, Bistrița, Vatra Dornei, după care este preconizată o joncțiunea cu autostrada A7, continuându-și traseul până la Suceava.

În diferite stadii de proiectare și execuție mai sunt o mulțime de drumuri expres.

Surse: 130km.ro, CNAIR, wikipedia, Pro Infrastructura

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Ordonanța trenuleț”, noi derogări. Liber la majorări salariale pentru cele mai bine plătite categorii de bugetari

Publicat

Publicitate

Noi derogări de la ”ordonanța trenuleț”: Guvernul dă liber, treptat, la majorări salariale pentru bugetarii de lux. Sunt vizați angajații Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, după ce alte derogări vizează angajații din domeniul transporturilor, cum ar fi RAR, CNAIR, ISCTR și altele, scrie alba24.ro.

Guvernul aprobă derogări de la ”ordonanța trenuleț” pentru care companiile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și filialele acestora, potrivit Hotnews.

Aceste companii pot acorda majorări salariale angajaților în acest an.

Aceasta după ce angajații mai multor companii din energie listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, au amenințat că vor intra în grevă, mai scriu jurnaliștii publicației.

Alte derogări de la ordonanța trenuleț: Și Ministerul Transporturilor a pregătit un proiect prin care permite unor instituții publice finanțate integral din venituri proprii să majoreze salariile, potrivit Economedia.

După măsurile anunțate inițial, acum se stabilesc derogări de la ”ordonanța trenuleț” exact pentru categoriile cele mai bine plătite.

Publicitate

Austeritatea bugetară a durat, așadar, mai puțin de două luni, iar Guvernul pare că se pregătește astfel de următoarele alegeri, cele prezidențiale, care vor avea loc în luna mai.

”Ordonanța trenuleț” prevede că salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii.

De asemenea, nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.

Aici găsiți ordonanța trenuleț explicată.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 40 de ani din Santa Mare s-a dus să ceară o datorie de la un vecin și l-a lovit cu bărdița în cap. A fost trimis în judecată

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului H.C., în vârstă de 40 de ani, din comuna Santa Mare, jud. Botoșani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă la omor calificat” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

S-a reţinut următoarea situație de fapt:

În ziua de 08.01.2025, în intervalul orar 21.30-22.00, pe fondul unei discuții contradictorii cu persona vătămată C.A.M., legată de restituirea unei sume de bani, inculpatul s-a deplasat la domiciliul unei alte persoane, de unde s-a înarmat cu o bărdiță, după care a mers la domiciliul persoanei vătămate, pe care a amenințat-o cu moartea și i-a aplicat o lovitură cu bărdița pe direcția cap/umăr, de care persoana vătămată s-a apărat cu brațul stâng, suferind o fractură pentru vindecarea căreia a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Citeste mai mult

Eveniment

Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 1 MArtie, debutează Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025, o inițiativă dedicată promovării valorilor vieții și sprijinului acordat femeilor aflate în criză de sarcină. Pe parcursul acestei luni, parohii, asociații, instituții și comunități locale se implică activ în organizarea unor evenimente menite să crească gradul de conștientizare și solidaritate față de cei vulnerabili.

Activitățile desfășurate includ conferințe, dezbateri, concursuri, activități artistice și de creație, cateheze, campanii de conștientizare, proiecții de filme, ateliere pentru tineri și familii, precum și vizite și oferire de daruri mamelor, femeilor însărcinate și persoanelor vârstnice. De asemenea, sunt organizate târguri, ateliere de povești și campanii de informare, toate având scopul de a susține viața și pe cei aflați în situații dificile. Prin această inițiativă, comunitățile se unesc pentru a promova respectul pentru viață, sprijinul concret și empatia față de femeile care se confruntă cu o criză de sarcină, oferindu-le ajutor și resurse pentru a depăși provocările cu care se confruntă.

În această zi va fi lansat Imnul pentru viață, interpretat de bursierii înscriși în Proiectul de susținere la studii din Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian” și compus de Olivia Neagu, voluntar în cadrul Departamentului Pro Vita Iaşi. 

Citeste mai mult

Eveniment

Senat: 4 martie – dezbatere publică generată de propunerea legislativă care majorează pedepsele pentru șoferii drogați

Publicat

Publicitate

Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată ‘Droguri. Toleranță zero’.

La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.

‘Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: ‘Toleranță zero la droguri’. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.

El a explicat că ‘orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce’.

‘Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope’, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.

Senatorul a punctat că și ‘partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională’.

Publicitate

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

‘Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi’, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ‘legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive’.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending