Connect with us

Administratie

Autostrada Nordului, între Maramureș și Bucovina, în întârziere. Doar 10 kilometri din drumul vital intră în șantier

Publicat

Publicitate

Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.

Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.

Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.

Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.

„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.

Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).

Doar zece kilometri intră în șantier

Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.

Publicitate

În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.

Autostrada Nordului. Sursa: facebook. Sorin Grindeanu.
Autostrada Nordului. Sursa: facebook. Sorin Grindeanu.

„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.

Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.

„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.

 

Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro

Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.

„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.

Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.

Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.

„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.

Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina

Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.

„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.

Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.

Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.

În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.

Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.

În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

De la 1 ianuarie 2026, toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul sau prin aplicații. Ce amenzi riscă

Publicat

Publicitate

De la 1 ianuarie 2026, toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul. De la începutul anului 2026, operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, instituțiile publice și persoanele fizice sau juridice prevăzute în Registrul Comerțului sunt obligați să accepte plăți cu cardul prin terminal POS sau alte soluții moderne, inclusiv aplicații care permit plăți electronice, scrie alba24.ro.

Prin noile reglementări se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an, de la care intervenea obligația persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, de a accepta ca mijloc de plată cardurile.

De la 1 ianuarie 2026, toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul

Măsurile sunt prevăzute de Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial pe 15 decembrie.

Potrivit documentului, de la 1 ianuarie 2026 se impune tuturor comercianților obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.

„Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum și instituțiile și autoritățile publice definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de modul de finanțare și subordonare, care încasează impozite, taxe, contribuții, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități, tarife, alte obligații de plată și sume pentru serviciile prestate sau intermediate, au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată

Persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată”, se precizează în lege.

Publicitate

Excepții și reglementări privind instalarea terminalelor de plată

Potrivit noilor reglementări, entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit nu vor avea obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată, de la 1 ianuarie 2026.

Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015) definește mijloacele moderne de plată drept un instrument de plată care include cardurile de debit, de credit sau preplătite, precum și soluțiile moderne de plată, care se bazează pe aplicații ce facilitează inițierea unui ordin de plată pentru a se efectua plățile de tip cont la cont.

Potrivit legii, operatorii economici, instituțiile publice și persoanele juridice vor întreprinde măsurile necesare pentru a instala terminale de plată și pentru a permite asigurarea infrastructurii necesare acceptării operațiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată, având posibilitatea de a-și alege instituția acceptantă.

Cheltuielile cu achiziționarea, instalarea terminalelor de plată și conectarea la infrastructura necesară acceptării operațiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată vor fi suportate de către instituțiile acceptante. Cheltuielile cu administrarea și operarea terminalelor de plată se vor stabili prin contractele încheiate între instituțiile acceptante și entitățile desemnate.

Ce amenzi riscă cei care nu acceptă plăți cu cardul

Potrivit OUG 193/2002, refuzul entităților de a accepta plăți și prin mijloace moderne de plată constituie contravenție și poate fi sancționat cu o amendă de la 20.000 la 50.000 lei.

De asemenea, persoanele fizice sau juridice care refuză să accepte la plată, mijloacele moderne de plată, pot fi sancționate cu o amendă de la 5.000 la 7.500 lei.

Citeste mai mult

Economie

Magazine ce nu au respectat plafonarea prețurilor la alimentele de bazǎ, amendate de Antifraudă ANAF. Unde vor mai fi controale

Publicat

Publicitate

ANAF a dat amenzi de aproape 18 milioane de lei la comercianți care nu au respectat plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Inspectorii continuă controalele și în decembrie, scrie alba24.ro.

În perioada august-noiembrie 2025, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a desfǎşurat o serie de acțiuni operative de control pentru verificarea respectării OUG 67/2023. Aceasta instituie măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a prețurilor pentru anumite categorii de produse alimentare de bază.

Acțiunile de control ANAF Antifraudă vor continua și în perioada sărbătorilor de iarnă, interval caracterizat prin creșterea cererii de consum și în care există un risc sporit de majorare nejustificată a prețurilor, transmite instituția.

Ce au urmărit inspectorii Antifraudă

Obiectivul acțiunilor inspectorilor antifraudă îl reprezintă:

  • verificarea modului de aplicare a plafoanelor de adaos comercial prevăzute de OUG nr. 67/2023
  • analiza structurii prețurilor practicate de operatorii economici pe întreg lanțul de aprovizionare
  • identificarea practicilor comerciale neconforme și a eventualelor mecanisme de eludare a cadrului legal
  • protejarea intereselor consumatorilor finali, în special în perioade cu presiune ridicată asupra prețurilor produselor de bază.

Produsele supuse plafonării adaosului comercial

În conformitate cu prevederile OUG nr. 67/2023, plafonarea adaosului comercial se aplică următoarelor categorii de produse alimentare de bază, destinate consumului populației:

  • pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300 – 500 grame, fără specialităţi
  • lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT
  • brânză telemea de vacă vrac, Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
  • făină albă de grâu”000″ până la 1 kg
  • mălai până la 1 kg
  • ouă de găină calibrul M
  • ulei de floarea-soarelui până la 2 l
  • carne proaspătă pui
  • carne proaspătă porc
  • legume proaspete vrac
  • fructe proaspete vrac
  • cartofi proaspeţi albi vrac
  • zahăr alb tos până la 1 kg
  • smântână- 12% grăsime
  • unt până la 250 grame
  • magiun până la 350 grame.

Pentru aceste produse, operatorii economici din lanțul de producție, distribuție și retail au obligația de a respecta limitele maxime de adaos comercial stabilite prin actul normativ.

Publicitate

Cât sunt amenzile

Nerespectarea prevederilor OUG nr. 67/2023 atrage răspunderea contravențională, conform dispozițiilor actului normativ.

Se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 100.000 lei și 2.000.000 lei, în funcție de gravitatea faptei.

Rezultatele controalelor

Echipele operative ale DGAF au verificat până în prezent 19 operatori economici din domeniile procesării, distribuției, importurilor și achizițiilor intracomunitare, în principal operatori economici de retail și hipermarketuri și punctele de lucru aparținând acestora. Au fost analizate fluxurile comerciale aferente produselor supuse plafonării adaosului comercial.

În urma verificărilor efectuate de către inspectorii antifraudă, au fost constatate o serie de situații de nerespectare a plafonului de adaos comercial, fiind aplicate 11 sancțiuni contravenționale, în cuantum total de 17.800.000 de lei (din care 10 amenzi aplicate la hipermarketuri).

DGAF continuă atât activitățile de monitorizare cât și de control, cu accent pe:

  • operatori retail și hipermarketuri
  • operatori care realizează operațiuni de import și achiziții intracomunitare
  • întreg fluxul comercial la operatori cu risc fiscal ridicat.

Acțiunile vor continua pe toată durata sezonului de iarnă, având în vedere tendința unor operatori economici de a majora prețurile în perioadele cu consum intens.

Citeste mai mult

Eveniment

Zeci de kg de articole pirotehnice, confiscate la Dorohoi

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au identificat pe strada Grivița, un autoturism, în interiorul căruia se aflau mai multe articole pirotehnice.

 Proprietarul, care se afla la volanul autoturismului, nu avea autorizație pentru a deține articole pirotehnice.

 În urma verificărilor, s-a constatat că acesta deținea peste 50 de kg de articole pirotehnice din categoriile F2 și F3, fără drept, motiv pentru care au fost confiscate de către polițiști.

Totodată, a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de preparare, producerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2,F3,F4,T1,T2,P1,P2, efectuate fără drept.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr de 35 de ani din Dorohoi, dat jos de la volan de polițiști, după ce etilotestul l-a dat de gol

Publicat

Publicitate

Joi, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au oprit pentru control, pe drumul public, din orașul Dorohoi, un autoturism condus de un tânăr, de 35 de ani, din aceeași localitate.

 

Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending