Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Primele două comune din ţară care au decis să se unească şi să treacă mai uşor peste criza provocată de guvernul condus de Ilie Bolojan sunt din judeţul Satu Mare, relatează alba24.ro.
Negocierile pentru unificare au fost demarate de către deputatul Adrian Cozma, preşedinte PNL Satu Mare, împreună cu cei doi edili, Cornea Mare Nicolae din Socond şi Ioan Bartok Gurzău din Beltiug. Noua localitate se va numi Beltiug.
Acest lucru după ce primarii din comunele Socond (3.100 de locuitori) și Beltiug (3.384 de locuitori) au ajuns la concluzia că, deşi dispun de toată infrastructura necesară pentru buna funcţionare a unei aşezări, nu se vor putea susţine financiar în următorii doi, trei ani.
„Este clar că anumite comunități nu se vor mai putea susține în viitor, nu își vor mai putea plăti iluminatul public, întreținerea drumurilor, dispensarele pe care le au, funcționarea școlilor, dacă nu vom reduce cu adevărat cheltuielile și nu povești. Astăzi, prin exemplu care îl dăm și îl realizăm, vom avea un singur consiliu local în cele două comune, un primar, un viceprimar la 6.500 de locuitori. Situația de astăzi este cu două consilii, doi primari, doi administratori publici și așa mai departe”, a explicat deputatul PNL, Adrian Cozma.
În urma comasării se va forma a doua cea mai mare comună din judeţul Satu Mare.
Publicitate
Localnicii vor decide unirea comunelor prin referendum
Fuziunea se va putea pune în practică după ce consiliile locale ale celor două comunităţi vor emite nişte hotărâri în acest sens, care vor cuprinde şi organizarea unui viitor referendum.
Cetățenii cu drept de vot din cele două comune vor fi chemați la urne pentru a decide dacă vor să aibă un viitor comun.
Potrivit legii, pentru ca referendumul să treacă, este nevoie de o prezență de minim 30%.
Unificarea va intra în vigoare doar după alegerile locale din 2028.
Noua localitate se va numi Beltiug.
Primar: Localitățile nu își vor pierde identitatea
Potrivit primarului PNL din Socond, Cornea Mare Nicolae, după unificare, localitățile nu o să își piardă identitatea.
Nu va mai exista comuna Socond, însă va exista localitatea Socond, iar fiecare sat din fosta comună își va păstra monografia proprie, a mai explicat edilul
Potrivit acestuia, în prezent, în cele două comune învață peste 1.000 de elevi. După unificare, în noua unitate administrativ teritorială se va putea înființa un liceu.
Cum se va transforma administrația locală
Potrivit primarului din comuna Beltiug, Ioan Bartok Gurzău, angajații celor două primării nu vor avea de suferit și își vor păstra locul de muncă.
Edilul din Socond, Cornea Mare Nicolae, a precizat că în prezent, la o primărie cu peste 6.000 de locuitori, numărul mediu de angajați este de 32. Împreună, primăriile celor două comune au astăzi un număr total de 29 de angajați (14 angajați la Primăria Beltiug și 15 angajați la Primăria Socond).
După fuziune, va dispărea o funcție de primar, de viceprimar, de consilier al primarului și administrator public. Economia din reducerile de personal este estimată la circa un milion de lei anual.
De asemenea, în noul Consiliul Local urmeză să fie 15 consilieri. În prezent, în fiecare din cele două comune sunt câte 13 consilieri locali.
Selecționata de fotbal a României a fost repartizată în Grupa B4 a Ligii Națiunilor, ediția 2026/2027, alături de Polonia, Bosnia-Herțegovina și Suedia, potrivit tragerii la sorți efectuate joi seara, la Bruxelles, relatează agerpres.ro.
România vine din postura de câștigătoare a Grupei C2 în ediția 2024/25 (cu Kosovo, Cipru și Lituania), cu victorii pe linie.
În Grupa B4, în locul Suediei trebuia să fie Kosovo, dar una dintre condițiile tragerii la sorți era ca Bosnia-Herțegovina și Kosovo să nu se afle în aceeași grupă, astfel că Suedia a fost mutată în grupa României.
Portugalia, care a câștigat două ediții ale competiției (2019, 2025), se află în grupă cu Danemarca, Norvegia și Țara Galilor.
Franța, câștigătoarea din 2021, le are ca adversare pe Italia, Belgia și Turcia.
Spania, câștigătoarea trofeului în 2023, se află în grupă cu Anglia, cele două fiind campioana și finalista EURO 2024, Croația și Cehia.
Publicitate
Germania, Olanda, Serbia și Grecia fac parte din altă grupă din eșalonul de elită al competiției.
Primele patru etape vor fi grupate în perioada 24 septembrie-6 octombrie, astfel etapa 1 – 24-26 septembrie 2026, etapa 2 – 27-29 septembrie 2026, etapa 3 – 30 septembrie-3 octombrie 2026, etapa 4 – 4-6 octombrie 2026. Ultimele două etape vor avea loc în noiembrie, etapa 5 – 12-14 noiembrie 2026, iar etapa 6 – 15-17 noiembrie 2026.
Sferturile de finală ale Ligii A sunt programate în perioada 25-30 martie 2027, când vor avea loc și barajele de promovare/retrogradare Ligile A/B și B/C. Turneul final se va juca în intervalul 9-13 iunie 2027.
Rezultatele tragerii la sorți a grupelor Ligii Națiunilor, ediția 2026/2027:
Liga A
Grupa A1: Franța, Italia, Belgia, Turcia;
Grupa A2: Germania, Olanda, Serbia, Grecia;
Grupa A3: Spania, Croația, Anglia, Cehia;
Grupa A4: Portugalia, Danemarca, Norvegia, Țara Galilor;
Liga B
Grupa B1: Scoția, Elveția, Slovenia, Macedonia de Nord;
Grupa B2: Ungaria, Ucraina, Georgia, Irlanda de Nord;
Grupa B3: Israel, Austria, Irlanda, Kosovo;
Grupa B4: Polonia, Bosnia-Herțegovina, România, Suedia;
Liga C
Grupa C1: Albania, Finlanda, Belarus, San Marino;
Grupa C2: Muntenegru, Armenia, Cipru, Letonia/Gibraltar;
Grupa C3: Kazahstan, Slovacia, Insulele Feroe, Moldova;
Grupa C4: Islanda, Bulgaria, Estonia, Luxemburg/Malta;
Liga D
Grupa D1: Gibraltar/Letonia, Malta/Luxemburg, Andorra;
Grupa D2: Lituania, Azerbaidjan, Liechtenstein.
O poveste simplă, dar plină de emoție, reușește să aducă lumină și speranță într-o comunitate din județul Botoșani. Ianis Corduneanu, mijlocaș crescut la Viitorul Avrămeni, a purtat cu el tricoul echipei pe două dintre cele mai cunoscute stadioane ale fotbalului mondial – San Siro din Milano și, recent, Camp Nou din Barcelona.
Pentru mulți, sunt doar locuri legendare ale sportului. Pentru un copil care a început să viseze pe un teren din Avrămeni, aceste stadioane au devenit dovada că drumul de la sat spre marile scene ale lumii poate începe cu muncă, pasiune și credință în propriul vis.
Gestul lui Ianis de a purta tricoul echipei care l-a format spune mai mult decât orice discurs. Vorbește despre atașament, respect și recunoștință față de locul unde a învățat primele lecții despre fotbal, disciplină și încredere. Este semnul că rădăcinile rămân puternice, indiferent cât de departe te poartă pașii.
Pentru clubul Viitorul Avrămeni, momentul are o încărcătură aparte. Prin acest copil, numele echipei a ajuns simbolic pe două temple ale fotbalului european, iar comunitatea întreagă a simțit bucuria unei reușite care depășește granițele terenului de joc.
Profesorul de sport și antrenorul echipei, Sorin Ignătescu, vorbește despre mândrie, dar și despre puterea exemplului. Povestea lui Ianis devine o lecție pentru toți copiii care își încep drumul pe terenurile mici, demonstrând că locul de plecare nu limitează visele, ci le dă sens.
Astfel de momente adună oamenii laolaltă și reamintesc cât de important este sportul pentru formarea caracterului. Nu doar performanța contează, ci și loialitatea, respectul și dragostea pentru comunitatea care te-a crescut.
Publicitate
Astăzi, pentru Avrămeni, fotbalul înseamnă mai mult decât un joc. Înseamnă speranță, continuitate și credința că viitorul se construiește cu pasiune, pas cu pas, prin copiii care nu uită niciodată de unde au plecat.
Iar numele lui Ianis Corduneanu rămâne, pentru această comunitate, dovada vie că visele pot ajunge departe – purtând în suflet culorile de acasă.
Un bărbat condamnat printr-o hotărâre a Judecătoriei Botoșani a fost depistat de polițiști după ce se sustrăgea de la executarea pedepsei cu închisoarea, fiind dat în urmărire atât la nivel național, cât și internațional.
Potrivit informațiilor transmise de autorități, la data de 11 februarie, o patrulă din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni a identificat un bărbat în vârstă de 40 de ani, pe numele căruia fusese emis mandat de executare a unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.
În urma verificărilor și a activităților investigative, polițiștii au reușit localizarea acestuia în localitatea Valea Seacă. După depistare, bărbatul a fost reținut și ulterior introdus în Penitenciarul Bacău, pentru executarea pedepsei stabilite de instanță.
Cazul readuce în atenție cooperarea dintre structurile de poliție din diferite județe, dar și importanța urmăririi persoanelor care încearcă să evite executarea pedepselor dispuse de instanțele de judecată. Intervenția confirmă că mandatele emise de instanțele locale sunt puse în aplicare, chiar și atunci când persoanele condamnate încearcă să se ascundă în alte zone ale țării.
Autoritățile subliniază că astfel de acțiuni fac parte din activitatea curentă de menținere a ordinii publice și de punere în executare a hotărârilor judecătorești definitive, scopul fiind creșterea siguranței cetățenilor și respectarea legii.