Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sâmbătă, polițiștii din Mihăileni au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară , în localitățile Lozna și Vârful Câmpului, la două persoane bănuite de comiterea infracțiunii de furt de material lemnos .
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în perioada 27 ianuarie – 02 februarie 2026, cei doi au sustras un număr de 12 arbori de diferite specii, cauzând un prejudiciu în valoare de 2.000 de lei .
La domiciliul celor doi bărbați, au fost identificate mai multe mijloace de probe care interesează cauza, fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.
Bărbații au fost conduși la sediul poliției, în baza unor mandate de aducere, pentru audieri .
La activitate am beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale Botoșani .
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de furt de material lemnos .
Vineri, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, în cazul unei femei de 43 de ani, din municipiul Botoșani, cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.
Din verificările efectuate de polițiști, a reieși faptul că aceasta ar fi încălcat cu rea credință obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar.
Mai mult decât atât, la data de 21 ianuarie 2026, profitând de neatenția victimei, o tânără de 30 de ani, din municipiul Botoșani, i-ar fi sustras acesteia portofelul pe care îl avea într-un rucsac.
Inițial, față de aceasta a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind arestată preventiv pentru 30 de zile.
Regulamentul de bloc, denumit și regulamentul condominiului, este un document esențial pentru buna conviețuire în imobilele cu mai mulți proprietari. Acesta stabilește regulile de folosire a părților comune, precum și normele de conduită și bună vecinătate care trebuie respectate de toți cei care locuiesc sau tranzitează clădirea, informează alba24.ro.
Potrivit legislației în vigoare, toate asociațiile de proprietari au obligația de a adopta un regulament scris, iar prevederile acestuia se aplică nu doar proprietarilor și chiriașilor, ci tuturor persoanelor care intră în bloc.
Cum se adoptă regulamentul de bloc
Conform Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, regulamentul de bloc este inițiat de președintele asociației sau de comitetul executiv. Documentul este dezbătut și adoptat în adunarea generală a asociației de proprietari, cu acordul majorității proprietarilor din condominiu.
După adoptare, regulamentul trebuie adus la cunoștința tuturor proprietarilor în termen de maximum 7 zile, fie prin afișare la avizier, fie prin înmânarea unei copii conforme.
Legea prevede expres că regulamentul nu poate impune restricții nejustificate asupra drepturilor proprietarilor, în afara celor determinate de destinația imobilului, așa cum este aceasta prevăzută în proiectul tehnic și cartea tehnică a construcției.
Publicitate
Cine este obligat să respecte regulamentul
Regulamentul de bloc este obligatoriu pentru:
proprietari;
chiriași;
persoanele găzduite temporar;
orice alte persoane care tranzitează imobilul.
Responsabilitatea informării chiriașilor și a vizitatorilor cu privire la regulile stabilite prin regulament revine proprietarului.
În cazul nerespectării regulamentului, proprietarii pot sesiza președintele sau comitetul executiv al asociației de proprietari. Totuși, regulamentul nu stabilește sancțiuni și nu constituie, prin el însuși, temei pentru aplicarea de contravenții.
Modificarea regulamentului
Regulamentul-cadru poate fi modificat sau completat doar cu acordul majorității proprietarilor din condominiu. Orice modificare trebuie comunicată tuturor proprietarilor în termen de 7 zile de la adoptare, prin aceleași mijloace ca și regulamentul inițial.
Modelul orientativ pentru regulamentul de bloc este prevăzut în Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 1.058/2019.
Folosința părților comune ale condominiului
Fiecare proprietar sau locatar are dreptul de a folosi atât spațiul propriu, cât și părțile comune ale imobilului, cu respectarea legii, a acordului de asociere și a drepturilor celorlalți proprietari. Utilizarea părților comune trebuie să se facă fără schimbarea destinației clădirii și fără a crea disconfort.
În cazul părților comune aflate în folosință exclusivă, proprietarii au obligația de a le întreține și curăța pe cheltuială proprie, fără a realiza modificări constructive sau a le folosi în alte scopuri.
Instalațiile comune pot fi utilizate doar conform destinației lor, iar acolo unde legea impune revizii sau avize periodice, acestea sunt obligatorii înainte de utilizare.
Curățenia și întreținerea proprietății comune
Proprietarii au obligația de a menține curățenia și de a proteja integritatea și aspectul clădirii. De asemenea, trebuie respectate măsurile stabilite de autoritățile locale privind igiena publică și salubritatea, astfel încât să nu fie afectată sănătatea sau confortul celorlalți locatari.
Proprietarul este responsabil și pentru întreținerea spațiului propriu, astfel încât imobilul să fie păstrat în stare bună.
Interdicții privind folosirea spațiilor comune
Regulamentul de bloc interzice:
depozitarea sau abandonarea obiectelor pe proprietatea comună, dacă se împiedică utilizarea normală a acesteia;
blocarea căilor de acces în condominiu sau către proprietățile individuale;
depozitarea substanțelor periculoase, poluante sau a materialelor care pot pune în pericol siguranța locatarilor ori integritatea clădirii;
deversarea deșeurilor menajere în alte locuri decât cele special amenajate.
Proprietarii pot efectua lucrări de modificare în locuințele proprii doar dacă acestea respectă legislația, proiectul inițial al clădirii, estetica imobilului și nu afectează părțile comune sau drepturile celorlalți locatari.
În cazul producerii unor daune, proprietarul vinovat este obligat să repare stricăciunile sau să suporte costurile aferente.
Norme de conduită și bună vecinătate
Drepturile niciunui proprietar nu pot fi încălcate prin acțiunile sau inacțiunile altor proprietari, chiriași ori vizitatori. De asemenea, este interzisă îngrădirea accesului la utilitățile publice sau la părțile comune ale imobilului, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
Proprietarii deconectați de la sistemul centralizat de încălzire au obligația de a-și asigura o sursă alternativă de încălzire.
Orele de liniște în condominiu
Tulburarea liniștii locatarilor este strict interzisă. Conform Legii nr. 61/1991, nu pot fi produse zgomote, larmă sau alte sunete deranjante:
între orele 22:00 – 08:00;
între orele 13:00 – 14:00.
Această regulă se aplică indiferent de sursa zgomotului – aparate, instrumente muzicale sau alte activități.
Animalele de companie
Proprietarii sau locatarii care dețin animale de companie au obligația de a respecta legislația în vigoare, de a nu tulbura liniștea locatarilor și de a menține curățenia pe spațiile comune, luând toate măsurile necesare pentru a nu aduce atingere drepturilor celorlalți.
Declararea anului 2027 drept ”Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii” și ”Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) și Teoctist Arăpașu (1986-2007)” în Patriarhia Română se numără printre hotărârile Sfântului Sinod al BOR întrunit vineri, la Palatul Patriarhiei, sub președinția Patriarhului Daniel.
Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române transmis AGERPRES, printre hotărârile referitoare la activitatea pastorală și misionară adoptate de Sfântul Sinod se numără:
* declararea anului 2027 drept ”Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii’ și ‘Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) și Teoctist Arăpașu (1986-2007)” în Patriarhia Română;
* Sfântul Sinod a luat act de referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind organizarea, desfășurarea și receptarea evenimentului Sfințirii picturii Catedralei Naționale, care a avut loc în ziua de duminică, 26 octombrie 2025;
* aprobarea proiectului de text liturgic pentru Slujba Soborului Sfintelor Femei Românce (Duminica a III-a după Paști);
* aprobarea proiectelor de texte liturgice pentru 12 Sfinte Femei Românce canonizate de Sfântul Sinod în ședința de lucru din zilele de 1-2 iulie 2025, și anume: 9 Slujbe (Sf. Cuv. Muceniță Evloghia de la Samurcășești, Sf. Cuv. Elisabeta de la Pasărea, Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău, Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași, Sf. Olimpiada din Fărcașa, Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, Sf. Cuv. Filotimia de la Râmeț, Sf. Anastasia Șaguna și Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu), 1 Acatist (Sf. Magdalena de la Mălainița) și 2 Paraclise (Sf. Magdalena de la Mălainița și Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași); aprobarea celor 6 icoane realizate în cinstea unor Sfinte Femei Românce (Sf. Magdalena de la Mălainița, Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău, Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, Sf. Olimpiada din Fărcașa, Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași și Sf. Cuv. Filotimia de la Râmeț);
Publicitate
* aprobarea organizării și conceptului Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox – ITO 2026, care va avea loc la București, în perioada 31 august – 3 septembrie 2026;
* a luat act de modalitățile practice de implementare și în eparhiile ortodoxe române a proiectului național Centrul de activități cu tineretul ‘Sfântul Ilie Tesviteanul’, care va contribui la prevenirea abandonului școlar al copiilor vulnerabili din zonele izolate sau dezavantajate ale țării, pregătindu-i pentru a răspunde provocărilor vieții contemporane și sprijinind o mai bună integrare a lor în societate.
Totodată, în cadrul ședinței de lucru au fost lansate două noutăți editoriale: Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române în 13 volume, care cuprinde, pentru fiecare Sfânt, icoana, condacul, troparul și sinaxarul, precum și Anuarul Sfântului Sinod, an X (2025). AGERPRES