Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Planeta Jupiter nu este atât de mare precum s-a crezut, conform unor noi măsurători realizate de sonda Juno.Astfel, dimensiunile planetei gigantice Jupiter nu sunt atât de mari precum s-a crezut, arată noile măsurători realizate de sonda Juno, aparținând NASA și publicate într-un articol recent în jurnalul Nature Astronomy, transmite miercuri Space.com, citat de Agerpres.
„Manualele vor trebui actualizate”, a declarat Yohai Kaspi de la Institutul Weizmann din Israel într-un comunicat. „Dimensiunea lui Jupiter nu s-a schimbat, desigur, dar modul în care o măsurăm s-a schimbat”.
Despre Jupiter
Jupiter este o planetă gigantică gazoasă și, pe deasupra, cea mai mare planetă din Sistemul Solar.
Manualele menționează în prezent că Jupiter are un diametru de 142.984 kilometri la ecuator și 133.708 km de la un pol la altul.
Cu alte cuvinte, Jupiter este mai plat la poli decât la ecuator, rezultatul rotației sale rapide (puțin sub 10 ore) care creează o protuberanță ecuatorială.
Cu toate acestea, noile măsurători, realizate prin intermediul sondei spațiale Juno, aflată în prezent pe orbita giganticei planete gazoase, reduc cu aproximativ 8 km diametrul ecuatorial și cu aproximativ 24 km pe cel de la pol la pol, scrie Agerpres.
Publicitate
Măsurătorile anterioare
Măsurătorile anterioare proveneau de la misiunile Pioneer 10 și 11 și Voyager 1 și 2 ale NASA, însumând doar șase puncte de date în total, în timp ce Juno a reușit să adauge încă 26 de măsurători.
Juno survolează planeta Jupiter pe o orbită alungită începând cu 2016, dar de la extinderea misiunii sale în 2021, Juno a trecut la o traiectorie diferită care îi permite să survoleze îndeaproape sateliții galileeni ai lui Jupiter, precum și să treacă prin spatele lui Jupiter, așa cum se vede de pe Pământ, lucru pe care anterior nu-l făcea niciodată.
Pentru a măsura cât de mare este o planetă precum Jupiter, sonda trebuie să treacă prin spatele ei din perspectiva Terrei, în timp ce transmite semnale radio înapoi către Pământ.
Acolo unde semnalele sunt curbate de efectul atmosferei superioare a lui Jupiter sau întrerupte complet de corpul planetei, doar pentru a reapărea pe partea opusă, dezvăluie dimensiunile planetei Jupiter.
Cum pot face câțiva km diferența?
„Am urmărit modul în care semnalele radio se curbează pe măsură ce trec prin atmosfera lui Jupiter, ceea ce ne-a permis să traducem aceste informații în hărți detaliate ale temperaturii și densității lui Jupiter, producând cea mai clară imagine de până acum a formei și dimensiunii planetei gigantice’, a declarat Maria Smirnova de la Institutul Weizmann, care a dezvoltat tehnicile necesare pentru procesarea datelor brute ale sondei Juno.
Deși o diferență de doar câțiva kilometri nu pare foarte mult, raportat la dimensiunile lui Jupiter, ea semnalează de fapt o problemă destul de mare cu privire la modelarea precisă a interiorului acestei planete.
„Acești câțiva kilometri contează”, a spus Eli Galanti de la Institutul Weizmann, coordonatorul cercetării. „Deplasarea razei doar cu puțin permite modelelor noastre ale interiorului lui Jupiter să se potrivească mult mai bine atât cu datele gravitaționale, cât și cu măsurătorile atmosferice”.
Într-adevăr, prin ajustarea dimensiunilor lui Jupiter la cele măsurate de Juno, echipa lui Galanti a descoperit că modelele actuale de ultimă generație care descriu structura densității interioare a lui Jupiter au funcționat și mai bine.
Și, întrucât Jupiter este standardul de aur pentru înțelegerea planetelor gigante gazoase, cu cât îl cunoaștem mai bine pe Jupiter, cu atât astronomii pot înțelege mai bine și alte planete din această clasă.
Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a oferit explicații privind decizia controversată de a elimina plata primei zile de concediu medical, de la 1 februarie. Potrivit ministrului, măsura a fost necesară pentru a limita abuzurile din sistem, relatează alba24.ro.
Alexandru Rogobete a precizat că, potrivit analizelor realizate la nivelul Ministerului Sănătății, există „câteva milioane de concedii medicale fictive”, care costă statul între 1 și 1,5 miliarde de lei anual. Potrivit acestuia, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical toți pacienții cronici aflați în programele naționale de sănătate, gravidele și persoanele care au nevoie de spitalizare de zi.
Noile măsuri privind plata concediilor medicale. Economii de 120 de milioane de lei pe lună
„După măsurile din vară, controalele care se fac din vară și nu s-au oprit, numărul de concedii medicale a scăzut semnificativ și s-a înregistrat o economie la bugetul Sănătății de 120 de milioane de lei pe lună, în medie”, a declarat ministrul, în cadrul unei emisiuni la B1 TV.
Ministrul a subliniat că aproape 10% din bugetul național al Sănătății ajungea în această zonă, bani care, spune el, erau luați „de la gura bolnavului” pentru a acoperi concedii medicale inventate.
Alexandru Rogobete a precizat că măsura neplății primei zile de concediu medical a fost gândită ca un instrument de reducere a fraudei, nu ca o sancțiune generală.
„Vorbind plastic, sunt bani pe care-i luam de la gura bolnavului, ca să-i mut în concediile inventate ale unora. Acest fenomen, care a fost ignorat din indolență, nepăsare, frica de a nu agita spiritele, s-a maturizat și am ajuns într-un punct în care nu se mai putea continua”, a completat ministrul.
Cine va avea în continuare prima zi de concediu medical plătită
Rogobete a explicat că ordonanța adoptată în decembrie va fi nuanțată, astfel încât să nu afecteze persoanele cu probleme medicale grave, unde nu poate fi pusă la îndoială buna-credință.
Publicitate
„Această măsură, evident, trebuie nuanțată. Când vorbim de cancer, o femeie gravidă sau o boală rară, evident că nu vorbim de un concediu medical fictiv. Ținta era să reducem frauda, nu să afectăm pe toată lumea. Asta face această OUG care e în transparență pe pagina Ministerului Sănătății – vine să nuanțeze și să reducă măsura de neplată a primei zile de concedii acolo unde nu poate fi pus la îndoială că cineva încearcă să fraudeze sistemul sau să beneficieze de o zi de concediu medical fictivă. Exemplu: cancer, pacienții care fac radioterapie, chimioterapie, cei cu talasemie sau boli rare, gravidele…”, a precizat Alexandru Rogobete.
Astfel, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, bolnavii de cancer care urmează tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, persoanele cu boli rare sau talasemie, gravidele, precum și pacienții care necesită spitalizare de zi.
Alexandru Rogobete a mai precizat că, în urma controalelor, au fost aplicate „amenzi peste amenzi” în cazurile în care s-a constatat acordarea de concedii medicale fictive.
Ministrul Sănătății este de părere că, odată cu diminuarea semnificativă a acestui fenomen, măsura neplății primei zile de concediu medical ar putea fi una temporară și eliminată în viitor.
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 19 februarie 2026, ora 11.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii februarie sunt scriitorii Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Evenimentul va avea loc la Liceul „Alexandru cel Bun” din Botoșani și va fi moderat de Lucia Țurcanu; profesoară-coordonatoare: Ionela Balan.
MONI STĂNILĂ (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. Din 2010 trăiește în Chișinău, unde conduce, împreună cu Alexandru Vakulovski, cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Este redactor-șef al Editurii Prut.
În 2007 a publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe), iar în 2009 și-a făcut debutul în poezie cu Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides). A mai publicat volumele de poezie: Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015; Casa de Editură Max Blecher, 2025), O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Charmides, 2017), Ale noastre dintru ale noastre (Casa de editură Max Blecher, 2020), Ofsaid (Nemira, 2022).
Moni Stănilă este autoarea romanelor Al 4-lea (Tracus Arte, 2013; Polirom, 2024), Războiul solomonarilor (Polirom, 2018), Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Polirom, 2019), Țipă cât poți (Polirom, 2020) și a cărții pentru copii Prietenii Soarelui (cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa; Prut, 2024).
În 2023, a obținut Premiul Radio România Cultural și Premiul „Observator cultural” pentru volumul Ofsaid, cartea fiind tradusă în germană și suedeză. Este laureata Premiului „Constantin Stere” în domeniul literaturii, oferit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
Publicitate
ALEXANDRU VAKULOVSKI (n. 1978, Antonești, Ștefan Vodă) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat, împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi, revista online „Tiuk!”. A fost redactor-șef al revistei „Stare de Urgență” (2009) și redactor al „Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine” (2010). Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, iar din 2019 realizează, pentru aceeași instituție, interviurile sub genericul „Dialogurile bibliotecii”.
A debutat editorial cu romanul Pizdeţ (Aula, 2002; Polirom, 2020), nominalizat de ASPRO și „România literară” la Premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului 2002. În același an, a publicat volumul de poezie Oedip, regele mamei lui Freud (Aula), urmat de: TU (împreună cu Mihail Vakulovski; Biblioteca de Poezie, 2002), ecstasy (Pontica, 2005), Dați foc la cărți (Tracus Arte, 2012 – Premiul „Transmodernitate” al Ministerului Culturii din Republica Moldova), Priveliști (Charmides, 2017), A cui e casa asta? (Charmides, 2020), Poezia Rock (Prut, 2024).
Este autorul romanelor: Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Idea Design & Print, 2004; Polirom, 2022), Bong (Polirom, 2007), 157 trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (Cartier, 2010), Urmuz. Cei dintâi trăsniți (Polirom, 2021). A mai publicat volumul de interviuri Afganii (Tracus Arte, 2016 – nominalizat la premiile revistei „Observator cultural”; Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova) și „povestea” Ivan Turbincă 2.0 (Editura Muzeelor Literare, 2019).
Volumul de versuri Oedip, regele mamei lui Freud a fost tradus în limba maghiară, iar în limba franceză i-a apărut antologia Père, ouvre la porte.
Duminică, polițiștii din Vlăsinești au emis ordin de protecție provizoriu, pe numele unui tânăr, de 33 de ani, din comuna Mitoc, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie sub forma amenințării.
Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi provocat scandal la domiciliu și ar fi amenințat-o cu acte de violență pe concubina sa, creându-i o stare de temere.
În urma emiterii ordinului de protecție provizoriu, acesta a fost evacuat din locuința comună și are obligația de a nu se apropia la mai puțin de 200 de metri față de victimă.
Publicitate
Polițiștii continuă cercetările pentru infracțiunea de violență în familie.