Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Activitate informativ preventivă desfăsurată de polițiștii Biroului Județean de Poliție Transporturi
La data de 16 decembrie 2025, in cadrul programului „Săptămâna altfel” polițiștii Biroului Județean de Poliție Transporturi au desfășurat o activitate informativ-preventivă cu elevii Școlii Generale nr. 11, din municipiul Botoșani.
În acest context, le-au fost prezentate copiilor informații despre misiunea Poliției Transporturi, dar și sfaturi utile privind conduita în societate, pe stradă și în unitățile de învățământ.
La activitate au participat aproximativ 20 de copii de la clasa 1 și cadre didactice.
Pacienții asigurați vor avea dreptul la o a doua opinie medicală, decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, măsură care va contribui la creșterea calității actului medical, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat, informează alba24.ro.
Noile modificări vin în completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului. Astfel, la articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:
„Toate persoanele asigurate au dreptul la a doua consultaţie medicală, plătită de sistemul de asigurări medicale, cu scopul de a obţine a doua opinie medicală pe baza investigaţiilor medicale existente sau suplimentar solicitate, dacă aceasta este justificată”, se arată în lege.
Pacienții vor avea dreptul la a doua opinie medicală, plătită de sistemul de asigurări, aceasta fiind una dintre modificările aduse Legii Drepturilor Pacientului, aprobate în Comisia pentru Sănătate și Familie, spune deputatul PNL Ovidiu Cîmpean, citat de Mediafax.
„Dacă primești un diagnostic greu sau ți se recomandă o intervenție importantă, vei avea dreptul la a doua opinie medicală, plătită de sistemul de asigurări.
Este una dintre modificările importante aduse Legii drepturilor pacientului, pe care le-am aprobat în Comisia pentru sănătate și familie”, spune deputatul PNL.
Publicitate
Proiectul de lege este inițiat de deputatul UDMR Levente Vass, iar Cîmpean l-a susținut și semnat în calitate de co-inițiator, alături de parlamentari din mai multe partide.
A doua opinie medicală, plătită din sistemul de asigurări
„Concret, asta înseamnă că atunci când miza este mare, fie că vorbim despre o operație, un tratament dificil sau o decizie care îți poate schimba viața, poți merge la un alt medic specialist, fără costuri suplimentare, pentru a confirma sau a clarifica cea mai bună soluție pentru tine.
A doua opinie se bazează pe investigațiile deja făcute și, dacă este necesar, pe unele suplimentare. Nu e vorba de neîncredere în medici, ci de liniște.
De a ști că ai luat decizia corectă pentru tine sau pentru cineva drag, într-un moment în care presiunea e mare. Această practică există deja în alte state europene.
În Germania, a doua opinie este reglementată pentru anumite intervenții planificate, tocmai pentru a evita proceduri inutile. În Marea Britanie, sistemul public de sănătate încurajează pacienții să ceară o a doua opinie atunci când se confruntă cu decizii dificile.
Pentru pacienți, înseamnă mai multă siguranță. Pentru sistemul medical, decizii mai bune și mai puține intervenții inutile”, spune deputatul PNL.
Obligația medicului de a programa pacienții la următoarea investigație
O altă modificare ar putea obliga medicul să programeze pacientul la umătoarea investigație.
Astfel, la articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:
„Pacientul are dreptul de a fi direcţionat şi programat la umătoarea consultaţie sau investigaţie necesară stabilirii diagnosticului, printr-un mecanism creat lanivelul unităţii medicale în care s-a desfăşurat consultul în limita resurselor existente, cu excepţia cabinetelor de medicină de familie până la dezvoltarea unui sistem regional de programare”.
În prezent, mulți pacienți se găsesc în situația de a trebui să identifice și să programeze singuri următoarea etapă din procesul de diagnostic sau tratament.
Această situație generează adesea întârzieri semnificative în diagnosticare și tratament, putând avea consecințe grave asupra stării de sănătate.
Noua reglementare ar elimina această povară de pe umerii pacienților, transferând responsabilitatea către medicul curant, care are expertiza necesară pentru a coordona optim parcursul medical.
Măsura urmărește reducerea timpului de așteptare și eliminarea incertitudinilor din procesul diagnostic, contribuind la o mai bună coordonare a actului medical.
Pentru majoritatea dintre noi, zilele se succed într-un ritm previzibil. Calendarul se umple cu întâlniri, termene-limită și obiective de atins. Deciziile sunt luate rapid, iar atenția este orientată spre rezultate, eficiență și performanță. Viața își urmează cursul, cu planuri pentru viitor și momente de respiro atent programate.
Pentru alte familii însă, timpul are o altă valoare.
Nu se măsoară în ore de lucru sau în rapoarte, ci în șanse. Uneori, într-o singură zi.
Asociația „Salvează o inimă” lucrează exact la această graniță fragilă dintre normalitate și urgență. Acolo unde o decizie luată la timp poate schimba complet un destin.
Continuitate construită pe rezultate
De peste 13 ani, Asociația „Salvează o inimă” transformă sprijinul primit de la oameni și companii în soluții medicale concrete pentru copiii cu afecțiuni grave. În acest interval, peste 1.500 de copii au beneficiat de tratamente, intervenții chirurgicale și terapii esențiale, în România și în străinătate.
Fiecare sumă a fost direcționată către cazuri documentate, cu monitorizare și transparență, astfel încât sprijinul să ajungă acolo unde era nevoie imediată.
Publicitate
„Rezultatele obținute în acești ani arată ce se poate construi atunci când responsabilitatea socială devine parte din decizia de business. Am dezvoltat un model de intervenție bazat pe reacție rapidă și utilizare responsabilă a resurselor, care ne-a permis să intervenim în cazuri medicale critice și să oferim soluții reale acolo unde familiile nu mai aveau alternative. În acest parcurs, peste 1.600 de companii și mai mult de 133.000 de donatori au ales să fie alături de noi, transformând solidaritatea în rezultate concrete. Pentru a continua acest efort și în anul următor, avem nevoie ca partenerii din mediul privat să rămână implicați și să utilizeze mecanismul fiscal de sponsorizare în sprijinul copiilor care depind de tratamente salvatoare”, a declarat Vlad Plăcintă, președintele Asociației „Salvează o inimă”.
Ce urmează în 2026
Pentru următorul an organizația își propune să ofere sprijin financiar pentru cel puțin 60 de copii aflați în situații medicale critice, pentru care accesul rapid la tratament face diferența dintre evoluție și regres.
Un mecanism fiscal care produce impact
Companiile pot contribui fără costuri suplimentare prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, în limita 0,75% din cifra de afaceri, către Asociația „Salvează o inimă”, prin contract de sponsorizare.
Această opțiune permite transformarea unei obligații fiscale într-un instrument de responsabilitate socială cu efect direct și verificabil.
„Pentru companii, sponsorizarea nu este un gest simbolic, ci o decizie care transformă resursele financiare în soluții medicale concrete: tratamente, intervenții și recuperări esențiale. Asigurăm partenerilor noștri transparență și rapoarte clare privind utilizarea fondurilor, pentru că dincolo de cifre sunt copii care pot merge din nou, adolescenți care își recâștigă viitorul și părinți care respiră ușurați știind că mai au timp alături de cei dragi. Aceste rezultate sunt posibile doar printr-un efort comun.”, a declarat Andreea Amarandei, manager fundraising al Asociației „Salvează o inimă”.
Cum vă puteți implica
Companiile pot redirecționa:
20% din impozitul pe profit datorat,
în limita a 0,75% din cifra de afaceri,
prin încheierea unui contract de sponsorizare, conform legislației în vigoare.
Contractul de sponsorizare, precum și informațiile necesare pentru inițierea colaborării, sunt disponibile pe site-ul Asociației „Salvează o inimă”, la adresa: 👉https://salveazaoinima.ro/directioneaza-20/
De asemenea, companiile interesate pot solicita informații suplimentare sau pot lua legătura direct cu echipa asociației prin intermediul site-ului https://salveazaoinima.ro
Adeverință medicală obligatorie la revenirea în colectivitate: Elevii și studenții vor fi obligați să prezinte adeverință medicală, iar antepreșcolarii și preșcolarii aviz epidemiologic, la revenirea în colectivitate după boli infecțioase sau contagioase, începând din ianuarie 2026, scrie alba24.ro.
Măsura este prevăzută în noua metodologie privind asistența medicală în școli și universități, aprobată prin Ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 1.503/6.821, publicat în Monitorul Oficial pe 12 decembrie.
Potrivit ordinului, noile reguli intră în vigoare la 30 de zile de la publicare, conform art. 2, însă aplicarea lor efectivă privind revenirea în colectivitate este prevăzută din ianuarie 2026, transmite Edupedu.
În metodologia din 2023, aflată încă în vigoare, nu existau prevederi clare referitoare la obligativitatea unor documente medicale pentru reintrarea copiilor și elevilor în colectivitate după boli infecto-contagioase.
Noua metodologie aduce reglementări detaliate și stabilește documentele medicale necesare și fișele medicale tip pentru mai multe situații, printre care:
înscrierea în creșă, grădiniță, clasa pregătitoare și clasa a IX-a;
transferul între unități de învățământ;
revenirea în colectivitate după boli infecto-contagioase.
Adeverință medicală obligatorie la revenirea în colectivitate și alte documente:
Publicitate
pe baza adeverinței medicale, în cazul elevilor și studenților;
pe baza avizului epidemiologic, în cazul antepreșcolarilor și preșcolarilor,
documente care trebuie să ateste faptul că persoana este aptă de reintrare/revenire în colectivitate și care sunt emise de medicul curant, conform noii metodologii.