Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei, de 78 de ani, din municipiul Botoșani, care la data 10 decembrie a.c., în jurul orei 14:00, a părăsit domiciliul iar până în prezent nu a revenit.
Semnalmente: 1,54 m înălțime, aproximativ 80 de kg, ochi verzi, păr grizonat, tuns scurt.
La momentul plecării purta un pulover din lână de culoare maro, pantaloni de trening de culoare verde , pe cap purta un batic de culoare închisă.
Publicitate
Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!
Zi de excepție pentru sportul școlar din comuna Avrămeni, unde echipele de fotbal ale Școlii Gimnaziale au reușit rezultate notabile la competițiile TYMBARK U12 – fete și băieți, respectiv Cupa ING U14 – fete. Copiii au intrat pe teren cu determinare și au demonstrat, încă o dată, că această comunitate mică are ambiții mari atunci când vine vorba de performanță sportivă.
Echipa de fete U12 a reușit să câștige competiția, obținând locul I după un parcurs solid, construit pe disciplină și coeziune în joc. De asemenea, echipa de băieți U12 a încheiat competiția pe locul III, un rezultat meritoriu, obținut în urma unor meciuri dificile, în care elevii au arătat caracter și rezistență până la final.
La categoria U14 fete, sportivele pregătite în cadrul școlii au urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, câștigând Cupa ING. Rezultatul confirmă progresul constant al echipei și anii de muncă investiți în pregătirea acestor generații.
Reușitele copiilor sunt cu atât mai importante cu cât pun în valoare tradiția sportivă a Avrămeniului, o comunitate care investește constant în educația prin sport și în formarea tinerilor. Profesorii și părinții au urmărit meciurile de pe margine, susținându-i pe elevi la fiecare fază, iar la final bucuria a fost comună.
„Felicitări tuturor! Continuați să străluciți, să luptați și să duceți numele Avrămeniului tot mai sus”, a transmis profesorul de educație fizică Emanoil Sorin Ignătescu, cel care coordonează programul sportiv al școlii și îi pregătește pe elevi pentru competiții la nivel județean și național.
Prin aceste rezultate, Școala Avrămeni demonstrează că performanța poate apărea oriunde există pasiune, muncă și perseverență. Elevii au arătat că pot concura cu succes și că pot reprezenta cu cinste comunitatea din care provin.
România marchează o nouă reuşită culturală la cea de-a 20-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural Imaterial (UNESCO), desfăşurată la New Delhi, în perioada 8 – 13 decembrie 2025.
Dosarul „Cobza – cunoştinţe tradiţionale, tehnici şi muzici tradiţionale”, depus de România împreună cu Republica Moldova, a fost oficial înscris pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.Prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO, consolidând parcursul constant al României în protejarea şi promovarea patrimoniului viu — un patrimoniu ancorat în practici transmise din generaţie în generaţie, în continuitate culturală şi responsabilitate faţă de tradiţia care ne defineşte.Înscrierea recunoaşte nu doar sonoritatea cobzei, ci şi meşteşugul confecţionării instrumentului, tehnicile de interpretare şi rolul comunităţilor care au păstrat acest instrument ca simbol identitar şi expresie a unei profunde semnificaţii sociale.
Cu această ocazie, Preşedintele Comisiei pentru relaţia cu UNESCO, doamna deputat Dumitriţa Gliga, a transmis următorul mesaj:„Astăzi celebrăm un nou succes, rezultat al unei munci temeinice, promovat cu perseverenţă şi construit împreună cu oamenii care duc mai departe aceste practici tradiţionale şi dau continuitate unei expresii culturale vii. Ca politician, susţin necesitatea unor politici publice culturale coerente, responsabile şi gândite pe termen lung. Protejarea patrimoniului şi a oamenilor care îl slujesc este un demers de sustenabilitate culturală şi o datorie faţă de generaţiile viitoare.În calitate de for legislativ responsabil cu protejarea identităţii naţionale, Comisia UNESCO îşi reafirmă angajamentul de a susţine politicile şi iniţiativele dedicate meşterilor, transmiterii tehnicilor tradiţionale, precum şi promovării cobzei în programele educaţionale şi în circuitele culturale internaţionale.Ca româncă, am din nou un motiv profund de mândrie şi recunoştinţă.
Această reuşită, care, asemenea sunetului cobzei, ne reconectează la rădăcinile noastre, confirmă forţa culturii româneşti şi responsabilitatea pe care o avem în a-i asigura continuitatea. Lumea întreagă vede astăzi această valoare, iar noi avem datoria să o protejăm, să o cultivăm şi să o transmitem mai departe.În urmă cu trei ani, tot în luna decembrie, România primea un dar simbolic de Ziua Naţională: înscrierea cămăşii cu altiţă în patrimoniul UNESCO, alături de tradiţia creşterii cailor lipiţani. Un an mai târziu, transhumanţa era recunoscută ca element de patrimoniu imaterial.Cobza vine astăzi să întregească firesc această suită de frumuseţi. Ele sunt doar de câţiva ani în UNESCO, dar de mii de ani în cultura, memoria şi ADN-ul românesc. Instrumentul care a însoţit, de secole, horele, ritualurile, nunţile şi cântecele românilor primeşte astăzi recunoaşterea internaţională pe care o merită. Este o realizare importantă, dar şi un angajament pentru viitor: să protejăm instrumentul, să susţinem meşteşugul confecţionării sale, să promovăm arta interpretării şi să transmitem mai departe ceea ce ne defineşte ca naţiune.
Înscrierea cobzei în UNESCO reflectă munca valoroasă a comunităţilor de practicieni, a meşterilor lutieri, a şcolilor tradiţionale, a specialiştilor şi colaborarea instituţională dintre România şi Republica Moldova. România îşi reafirmă angajamentul de a susţine patrimoniul viu ca motor de identitate culturală, educaţie şi dezvoltare durabilă.Mulţumesc Ministerului Culturii, doamnei ambasador Simona-Mirela Miculescu, precum şi doamnei Ioanei Baskerville, punct focal UNESCO, pentru eforturile susţinute — şi tuturor celor ştiuţi şi neştiuţi care au avut curajul de a porni la acest drum şi de a revitaliza un instrument care ne-a însoţit de veacuri”.
Meteorologii au emis o avertizare de cod galben de ceață pentru județul Botoșani, valabilă până la ora 23:00. Din această cauză, vizibilitatea pe drumurile din județ scade sub 200 de metri, iar pe alocuri poate coborî chiar sub 50 de metri, ceea ce îngreunează considerabil deplasarea.
În aceste condiții, ISU Botoșani îi îndeamnă pe șoferi să circule cu prudență sporită, să reducă viteza și să respecte cu strictețe regulile de circulație, pentru siguranța lor și a celorlalți participanți la trafic. Totodată, pietonii sunt sfătuiți să traverseze numai pe trecerile marcate și să se asigure temeinic înainte de a păși pe carosabil.
Pompierii militari rămân mobilizați permanent, 24 de ore din 24, pentru a interveni rapid în cazul situațiilor de urgență și pentru acordarea primului ajutor persoanelor aflate în dificultate. Toate evenimentele apărute la nivel județean sunt monitorizate de Centrul Operațional, care dispune imediat măsurile necesare pentru gestionarea eficientă a intervențiilor.
Informații suplimentare despre comportamentul adecvat în situații de urgență pot fi consultate pe platforma națională fiipregatit.ro, precum și în aplicația DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.