Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Mai mulți primari din județul Botoșani au fost distinși în cadrul Galei „Recunoașterea meritelor”, organizată de Asociația Comunelor din România (ACoR), eveniment care a evidențiat continuitatea și rezultatele administrației publice locale din mediul rural.
Anunțul a fost făcut de liderul PSD Botoșani, deputatul Doina Federovici, care a transmis un mesaj de apreciere pentru edilii recompensați pentru activitatea lor și pentru încrederea acordată de comunități prin realegeri succesive.
Trofeul și diploma de excelență „Primar de 6 stele” au fost acordate lui Marce Chelariu, primarul comunei Suharău, și lui Costel Romănescu, primarul comunei Păltiniș, ambii ajunși la al șaselea mandat. Distincția „Primar de 5 stele” i-a revenit lui Vasile Sasu, primarul comunei Durnești, pentru cele cinci mandate obținute în fruntea administrației locale.
Potrivit mesajului transmis, realegerea repetată reprezintă cea mai importantă confirmare a muncii unui primar, iar premiile acordate de ACoR reflectă profesionalismul, consecvența și implicarea în dezvoltarea comunităților rurale.
În cadrul aceleiași gale, comuna Corni, prin primarul Valerian Vărvăruc, a primit Ordinul de Merit și Trofeul „Nicolae Săbău”, ediția a XIX-a, pentru anul 2025, distincție acordată pentru contribuția la promovarea și păstrarea valorilor tradiționale ale satului românesc.
Deputatul Doina Federovici a felicitat public edilii distinși și a subliniat rolul colaborării în dezvoltarea localităților botoșănene.
Publicitate
„Realegerea într-un nou mandat reprezintă cea mai importantă validare a activității unui primar, iar aceste distincții confirmă profesionalismul, consecvența și implicarea în dezvoltarea comunităților locale. Felicitări tuturor primarilor distinși și mult succes în continuarea proiectelor dedicate locuitorilor”, a transmis liderul PSD Botoșani.
Liderul PSD susține că distincțiile acordate în cadrul Galei ACoR reconfirmă implicarea administrațiilor locale botoșănene atât în modernizarea comunităților, cât și în păstrarea identității tradiționale, direcții considerate esențiale pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural.
Un număr de 400 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a din județul Botoșani, alături de 200 de părinți, au participat astăzi, 10 februarie 2026, la conferința „Educația – element esențial împotriva drogurilor”, un eveniment dedicat conștientizării riscurilor asociate consumului de substanțe interzise.
Activitatea s-a desfășurat în două sesiuni distincte, prima, între orele 12:30 și 14:30, fiind destinată elevilor, iar cea de-a doua, programată în intervalul 16:00 – 17:30, adresându-se părinților. Conferința a fost organizată la inițiativa Asociației MLNR, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Scopul principal al întâlnirii a fost creșterea gradului de informare privind pericolele consumului de droguri și evidențierea rolului decisiv pe care îl au educația, familia și comunitatea în prevenirea acestui fenomen. Participanții au primit informații utile, au adresat întrebări specialiștilor prezenți și au discutat despre modalități concrete de dezvoltare a unor comportamente responsabile și sănătoase.
Moderatorul conferinței a fost profesorul universitar doctor Cătălin Țone, care a facilitat dialogul dintre invitați și public, punând accent pe importanța comunicării deschise și a intervenției timpurii în situațiile de risc.
Prezența numeroasă a elevilor și părinților a demonstrat interesul tot mai mare al comunității pentru inițiativele de prevenție și necesitatea continuării unor astfel de demersuri educaționale, menite să ofere sprijin real tinerilor.
Inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, a subliniat, la finalul evenimentului, că educația rămâne cel mai puternic instrument de protejare a copiilor și adolescenților, iar combaterea consumului de droguri trebuie să se bazeze nu doar pe măsuri punitive, ci și pe informare corectă, dialog constant și colaborare între școală și familie.
Publicitate
„Le mulțumesc elevilor, părinților și specialiștilor implicați pentru deschiderea și responsabilitatea de care au dat dovadă. Inspectoratul Școlar Județean Botoșani va continua să susțină activități care promovează un mediu sigur, sănătos și echilibrat pentru fiecare copil”, a transmis acesta.
Organizatorii și-au reafirmat angajamentul de a continua programele dedicate protejării tinerilor și consolidării unui climat educațional în care informarea și dialogul să reprezinte principalele arme împotriva consumului de droguri.
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii ianuarie 2026, destinate unui număr de 81.899 de beneficiari, în valoare totală de 35.692.829 de lei.
Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 6 februarie 2026, pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar, iar începând cu data de 10 februarie vor fi achitate plățile pentru beneficiarii care au optat să primească dreptul prin mandat poștal.
De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 13 februarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor aferente celor 17.290 persoane cu dizabilități.
Începând cu 20 februarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.
Sfântul Haralambie este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 10 februarie. Numele sfântului este de origine greceasă, fiind compus din cuvintele „haris” (har) si „lampos” (lumina, strălucire), drept pentru care el ar putea să însemne „strălucire a harului”. cunoscut ca izbăvitor de ciumă şi de foamete, apărător al oamenilor, animalelor și a țarinilor.
Și în județul Botoșani este o biserică care de ziua acestui sfânt îmbracă haină de sărbătoare și îl cinstește prin popas de rugăciune impresionant prin evlavie și participare. Mai precis, biserica se află în municipiul Botoșani, o mare binecuvântare pentru micuța comunitate din Parcul Tineretului, cartier mărginaș al orașului, care are ca hram principal Izvorul Tămăduirii. Noul preot paroh, pr. Daniel-Constantin Țăranu, protopop misionar, a adus un suflu nou prin venirea sa, după plecarea la Domnul a părintelui ctitor Ionică Alupoaiei. Oamenii au făcut, la propriu, scut în jurul preotului lor, fiind prezenți în număr mare la slujbe, uniți de aceeași dragoste pentru biserică și de recunoștința față de jertfa celui care a ridicat acest sfânt locaș „cu bănuțul văduvei”. Nici în ziua hramului Sfântului Haralambie nu au făcut rabat de la această rânduială a inimii.
Fiind hramul secundar, încă sunt mulți botoșăneni care nu știu că au șansa să se roage în casa ocrotită de sfânt chiar în orașul lor. Dacă Maica Domnului este Izvor al Tămăduirii, Sfântul Haralambie este ocrotitorul săracilor şi al bolnavilor. Nici nu se putea o asociere mai potrivită de hramuri pentru o biserică sau parohie, cum este acest lăcaș de cult, cele două sărbători îmbinând latura liturgică cu aceea social-filantropică.
Primul hram al Sfântului Haralambie sărbătorit cu noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”
Sărbătoarea a început încă de luni seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți din municipiul Botoșani și localitățile limitrofe. Un sobor impresionant de preoți a cerut în rugăciune mijlocirea Sfântului Haralambie în biserica ctitorită de părintele Ioan Alupoaiei cu bănuțul văduvei. Creștinii au participat în număr mare și anul acesta, demonstrând o evlavie deosebită față de acest sfânt însemnat cu cruce neagră în calendar, dar atât de grabnic ajutător.
Răspunsurile la strană au fost oferite de psaltul Simon Petru Mihai și de Cristian Lucan, cărora li s-a alăturat părintele Dumitru Anușcă, deosebit cunoscător al muzicii psaltice. La finalul popasului duhovnicesc, părintele prototop a binecuvântat prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public. Părintele i-a cerut lui Dumnezeu, prin rugăciunea de binecuvântare a acestor prinoase, să le înmulţească „în sfânt locaşul acesta, în oraşul acesta, în ţara aceasta şi în toată lumea Sa”. Pâinile au fost stropite cu vin şi împărţite credincioşilor, după sfârşitul slujbei.
Publicitate
A urmat un cuvânt de învățătură al părintelui protopop Petru Fercal în care a vorbit despre dragostea mai puternică decât moartea, pe care Sfântul Haralambie a avut-o față de Hristos. Credinţa şi minunile Sfântului Haralambie au rămas vii în conştiinţa creştinilor, de-a lungul veacurilor, istoria consemnând numeroase situaţii în care oamenii i-au cerut ajutorul în situaţii grele, iar el i-a ajutat.
„Tradiția părintelui Ionică merge mai departe”
La finalul slujbei Vecerniei cu Litie, părintele paroh Daniel Țăranu a mulțumit tuturor celor care au contribuit la frumusețea hramului închinat Sfântului Haralambie. „Tradiția părintelui Ionică merge mai departe” a încredințat părintele Daniel, aducând bucurie și recunoștință în inimile enoriașilor prezenți.
Marți dimineață, în ziua de prăznuire a Sfântului Haralambie, sărbătoarea a continuat cu Utrenia și Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în sobor, o slujbă emoționantă și pătrunzătoare. Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit de câteva ori, lăsând să cadă pe obrazul multor enoriași o umbră de tristețe. Ca și în seara care a precedat sărbătoarea, biserica a fost plină de credincioși, veniți din toate părțile orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Haralambie, făcătorul de minuni. La final, a urmat o slujbă de pomenire a celor adormiți, după care gospodinele din parohie și-au demonstrat talentul culinar, oferind creștinilor celor prezenți tradiționalele sărmăluțe.
Ascultarea pe care a lăsat-o părintele Ioan Alupoaiei fiilor săi duhovnicești
Pentru lumea ortodoxă Mucenicul lui Hristos, Haralambie, este mare izbăvitor în vreme de molimă, făcător de minuni și grabnic ajutător al celor care-i cer ajutorul şi citesc Acatistul şi Paraclisul său. Este considerat un sfânt taumaturg, fiind vindecător de boli şi mai ales în vremuri pandemice care afectează milioane de oameni. La ultimul hram pe care părintele Ionică l-a slujit a lăsat un cuvânt ca a ajuns acum să semene cu o poruncă. „Să puneți numele copiilor Haralambie. Noi punem nume de staruri de cinema, de fotbal, în loc să punem nume de creștini, să aibă copilul acolo numele unui sfânt, care te ocrotește, la care te rogi. Iată, Sfântul Haralambie, care împreună cu Maica Domnului pot mijloci înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre”, a spus părintele Ioan în ultima sa predică.
***
Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.
Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Cu siguranţă, Sfântul i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un bogat trecut pastoral, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni. Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie.