Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sfânta Melania a trăit pe vremea împăratului Honoriu (Flavius Honorius, 384-423). Purtând numele bunicii dinspre tată, Sfânta Melania s-a născut într-o familie din înalta societate, posesoare a unei averi imense. Părinții ei, Valerius Publicola și Caeionia Albina, făceau parte din oamenii de vază din senatul romanilor. Ei au avut doi copii: un fiu pe care l-au pierdut și o singura fiica: pe Melania. Toate speranțele și năzuințele de continuarea a neamului și de moștenirea averii erau puse alături de dragostea părinteasca în micuța și delicata copilă. Ca urmare a educației primite în familie, tânăra ar fi trebuit, conform dorinței părinților și vremii în care trăia, să devină o prințesă care, ca toate matroanele romane îmbrăcate în mătăsuri și împodobite de bijuterii, să își trăiască viața în înalta societate a Romei, în lux, huzur și abundență. Însă Melania (Sfânta Melania) iubea din toata inima pe Domnul și dorea să își trăiască viața în sfințenie, dar părinții au căsătorit-o la vârsta de 14 ani, împotriva voinței ei, cu un văr bogat pe nume Pinian. Neputând să se împotrivească hotărârii părinților, ea și-a rugat în repetate rânduri soțul pentru o viață în castitate și obține de la acesta promisiunea că vor lăsa împreună cele lumești doar după ce vor avea doi copii care să le moșteneasca averile. Sfânta Melania, (denumita cea Tânără spre a putea fi deosebită de bunica paternă ce purta numele de Sfânta Melania cea Bătrână) a avut cu Pinian o fetiță și un băiețel care s-au întors la Domnul încă de la naștere. Marcați profund de durerea pierderii ambilor copii, soții trăiesc în curăție, îmbrățișând trăirile unei vieți ascetice, dar rămân în continuare căsătoriți neputând să se împotrivească părinților. Înainte de moartea sa, Valerius Publicola, tatăl Melaniei le dă binecuvântarea de a trăi viața în sfințenie, după voința lor. Atunci Melania (Sfânta Melania) și Pinian, au lăsat fala lumească și au schimbat veșmintele de mătase cu o simplă îmbrăcăminte de in, apoi au început să dăruiască și să ajute. Sfânta Melania a părăsit cetatea şi s-a mutat în afara zidurilor cetății. Acolo trăia în viața de asceză, vindeca pe bolnavi, ajuta pe cei necăjiți şi sprijinea pe cei surghiuniţi. Apoi a vândut averea ei care era imens de mare. A luat cu ea mii de monede de aur pe care i-a folosit in scopuri caritabile ajutând oameni și copii sărmani, mănăstiri şi biserici. Ținea post foarte mult, la început mânca o dată la două zile, apoi o dată la cinci zile, câteodată doar duminica. Avea o scriere foarte frumoasă şi împodobită, grație educației alese. În urmă a plecat în Africa, unde a stat și a făcut acte de caritate timp şapte ani. După ce a împărţit averea ei şi acolo, s-a dus în Alexandria, un mare centru cultural și social al vremii. Din Alexandria s-a dus la Ierusalim unde a trăit într-o chilie. A strâns în jurul ei 90 de călugărite şi le ţinea pe cheltuiala ei cu tot ce le trebuia. În toată viața ei, Sfânta Melania a fost generoasa și a ajutat. Îmbolnăvindu-se foarte greu, a chemat pe Teofil episcopul Elefterupolei. S-a împărtăşit cu Sfintele Taine, şi-a luat rămas bun de la surorile ei de credință şi a rostit aceste ultime cuvinte: „Aşa s-a făcut, precum a hotărât Dumnezeu!” şi îndată şi-a dat Domnului sufletul ei. În Ierusalim se afla și astăzi această mănăstire, denumită mănăstirea Sfânta Melania. În cartierul creştin, Mănăstirea Sf. Melania Romana a fost înălţată pe locul unde Maica Domnului a privit răstignirea Fiului ei. Ziua Sfintei Melania se sărbătorește în fiecare an pe 31 Decembrie. Și nu întâmplător, în această zi de 31 Decembrie, toți pământenii își spun „La mulți ani !”.
Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.
După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.
Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.
Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.
Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.
PRO TV și PROTEVELION 2026
Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.
Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.
La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.
Revelion 2026 la Antena 1
Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.
Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.
Publicitate
„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.
Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară
La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.
Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.
Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.
De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.
Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.
Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.
Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.
Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.
Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.
De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.
Publicitate
Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.