Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.
Județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița – Năsăud, Suceava și Botoșani din nordul României numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, însă până în prezent au fost ocolite de marile investiții în infrastructură rutier.
Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.
Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.
„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.
Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).
Doar zece kilometri intră în șantier
Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.
Publicitate
În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.
„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.
Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.
„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.
Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro
Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.
„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.
Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.
Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.
„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.
Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina
Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.
„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.
Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.
Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.
În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.
Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.
În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Joi, jandarmii săvineni au desfășurat o activitate în cadrul campaniei preventiv-educative ,,Alege să fii fair-play!”, la Liceul Teoretic ,,Dr. Mihai Ciucă”.
Activitatea, la care au participat peste 120 de elevi și cadre didactice, a fost organizată sub forma unui dialog cu privire la prevenirea faptelor antisociale la manifestările publice cu caracter sportiv, fiind abordate și aspecte despre siguranța școlară, evitarea victimizării și a bullyingului, consecințele consumului de substanțe cu efect psihoactiv, precum și urmările legale ale săvârșirii unor fapte de natură penală sau contravențională
.
Până la finalul anului școlar 2025 – 2026, pe lângă campania menționată, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani derulează la unitătile de învățământ din competență încă două campanii destinate elevilor, respectiv ,,Patrula prieteniei”, care se adresează claselor primare și ,,Școala ta în siguranță”, pentru elevii de gimnaziu.
În vederea desfășurării cu eficiență a acestor campanii preventiv-educative, inițiate la nivel național de Jandarmeria Română, au fost desemnați ofițeri și subofițeri cu experiență din structurile operative de ordine publică, pentru gestionarea activităților și evaluarea impactului acestora în mediul școlar.
O femeie în vârstă de 64 de ani, din municipiul Botoșani, este căutată de autorități după ce a plecat de la domiciliu și nu a mai revenit.
Este vorba despre Cireși Anișoara, născută la data de 17 ianuarie 1962, în Darabani, județul Botoșani, cu domiciliul în municipiul Botoșani. Aceasta are cetățenie română.
Potrivit informațiilor oficiale, dispariția a fost semnalată la data de 29 ianuarie 2026, după ce femeia a plecat de la domiciliu în jurul orei 08:30, într-o direcție necunoscută. De atunci, nu a mai putut fi contactată, iar familia nu are informații despre locul în care s-ar putea afla.
Semnalmente
Înălțime: aproximativ 165 cm
Greutate: aproximativ 70 kg
Păr: grizonat
Ochi: albaștri
Îmbrăcăminte la momentul dispariției
La momentul plecării, femeia era îmbrăcată cu:
pantaloni de culoare închisă,
pulover lung din lână, de culoare gri,
căciulă de culoare roz închis,
încălțăminte de culoare roșie.
Cazul a fost preluat de polițiști, care desfășoară verificări pentru identificarea persoanei dispărute. Dispariția este încadrată la categoria „alte fapte”, iar ancheta este în desfășurare.
Autoritățile fac apel la cetățenii care pot oferi informații ce ar putea ajuta la găsirea femeii să contacteze de urgență cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.
Sindicatele din Educație se pregătesc să facă grevă de avertisment în perioada simulărilor examenelor naționale din luna martie. Forma de protest propusă ar urma să se desfășoare timp de două ore, în perioada în care sunt susținute simulările la Evaluare Națională, respectiv Bacalaureat.
Nemulțumirile profesorilor sunt legate de cele mai recente măsuri ale Guvernului. Sindicatele din Educație cer revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de Legea Bolojan, notează edupedu.ro.
Potrivit sursei citate, într-o adresă a Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”, sunt anunțate măsuri decise de colegiul liderilor FSE și referendum din 2 februarie pentru obținerea acordului membrilor de sindicat.
Sunt propuse:
pichetarea sediului Guvernului în 4 februarie
grevă, precedată de o grevă de avertisment cu durata de două ore, în luna martie, în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale (Evaluare Națională – 2 zile, Bacalaureat – 3 zile), precum și ulterior
Simularea examenului de Evaluare Națională 2026 va fi în perioada 16-18 martie și cea pentru Bacalaureat 2026, în 23-26 martie.
Solicitările sindicatelor
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și FSE ”Spiru Haret” atrag atenția că, după măsurile de austeritate impuse de guvern, în școli sunt clase supraaglomerate. ”S-a ajuns deja la peste 32 de elevi la clasă”, potrivit surselor citate.
De asemenea, sindicaliștii susțin că ”dispar clase întregi. Se reduce drastic numărul de clase de gimnaziu și liceu pentru a face economie”. Aceștia atenționează și că ”peste 2.000 de cadre didactice riscă să rămână fără catedră”, iar școlile ”funcționează fără resurse minime pentru performanță”.
Publicitate
Sindicatele cer:
abrogarea prevederilor din Legea 141/2025 care duc la supraaglomerare
oprirea reducerii posturilor din învățământ
buget real pentru Educație, reluarea dialogului social
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a acordat, în anul 2025, beneficii de asistență socială unui număr mediu de 209.648 de beneficiari pentru care s-a plătit suma totală de 728.066.876 lei.
Datele relevă o creștere atât a numărului de beneficiari, cât și a volumului plăților, comparativ cu anul 2024, când s-au plătit beneficii sociale în valoare totală de 695.781.525 lei pentru un număr mediu de 184.881 beneficiari.
Astfel, în anul 2025,AJPIS Botoșani a plătit alocații de stat pentru un număr mediu lunar de 77.626 beneficiari, indemnizații pentru creșterea copilului pentru un număr mediu lunar de 2.764 beneficiari și stimulent de inserție pentru 1.050 beneficiari.
De venitul minim de incluziune a beneficiat lunar un număr mediu de 9.482 de persoane, incluzând atât familii cu copii, cât și persoane singure, iar de drepturile persoanelor cu dizabilități a beneficiat un număr mediu de 29.566 persoane.
Tot anul trecut, agenția teritorială a plătit ajutoare de încălzire pentru un număr mediu de 23.687 beneficiari, precum și suplimente de încălzire pentru 33.238 beneficiari.
Totodată, s-au făcut plăți pentru alocația lunară de hrană pentru HIV/SIDA și TBC și alocația de plasament.
Publicitate
În anul 2025 a fost acordat, pentru prima dată, un sprijin suplimentar lunar pentru acoperirea costurilor aferente consumului de energie electrică, la nivelul județului Botoșani fiind efectuate plăți în valoare de 6.581.916 lei pentru un număr mediu de 28.996 persoane.
AJPIS Botoșani își reafirmă angajamentul de a asigura plata la timp a tuturor drepturilor sociale și de a oferi beneficiarilor sprijin și informații corecte privind exercitarea acestor drepturi.