Connect with us
Publicitate

Actualitate

Autorităţile şi instituţiile publice, obligate să comunice în termen de 10 zile răspunsul la petiţiile cetăţenilor

Publicat

Publicitate

Autorităţile şi instituţiile publice ar putea fi obligate să comunice în termen de 10 zile răspunsurile la petiţiile cetăţenilor, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă. Măsura este prevăzută într-un proiect legislativ depus recent la Senat. 

„Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 10 zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.

Răspuns în termen de 10 zile de la înregistrarea petiției

Pentru soluţionarea petiţiilor trimise, de la autorităţi sau instituţii publice termenul de 10 zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia publică competentă.

În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o informare şi o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul cu cel mult 10 zile.

De asemenea, în domeniul energiei şi gazelor naturale termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, cu notificarea prealabilă a petentului”, se menţionează în proiectul de lege, inițiat de către trei senatori PNL.

Parlamentarii menţionează în expunerea de motive că propunerea lor are ca scop reducerea timpului în care un cetăţean trebuie să primească răspuns de la o autoritate publică, de la 30 de zile la 10 zile, ţinând cont că în ultima perioadă majoritatea petiţiilor sunt transmise prin mijloace electronice de comunicare, iar instituţiile publice, fie ele primării, consilii judeţene, ministere sau autorităţi subordonate acestora îşi desfăşoară activitatea cu publicul preponderent on-line.

Publicitate

„Tehnic, rezolvarea petiţiilor transmise în format electronic, prelucrarea şi repartizarea lor în interiorul direcţiilor instituţiilor publice pentru primirea răspunsurilor este mult mai uşoară”, mai spun iniţiatorii.

Proiectul legislativ urmează să fie dezbătut mai întâi la Senat, apoi la Camera Deputaţilor care este for decizional în acest caz.

sursa: agerpres.ro

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

OFICIAL: Salariul minim brut va crește de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 de lei

Publicat

Publicitate

OFICIAL: Salariul minim brut va crește de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 de lei. Salariul minim brut pe economie se va majora de la 3.700 de lei, cât este în prezent, în urma unei decizii luate în Consiliul Național Tripartit, care reunește Guvernul, patronatele și sindicatele, informează alba24.ro.

Măsura a fost anunțată într-un comunicat oficial al Guvernului.

De asemenea, va fi menținută scutirea de impozite și contribuții sociale pentru suma de 300 lei lunar.

După majorarea din ianuarie, dacă salariul minim va ajunge la 4.050 de lei, românii vor ajunge la 47% din salariul minim european.

Creșterea salariului minim brut are impact doar asupra mediului privat, pentru că duce la creșterea cheltuielilor angajatorilor și la încasări mai mari la buget.

La stat, numărul angajaților cu salariul minim este foarte mic.

Publicitate

Ce este salariul minim pe economie: acest indicator reprezintă cea mai mică sumă pe care un angajator este obligat să o plătească unui angajat pentru munca prestată, conform legislației dintr-o țară.

Acesta este stabilit de guvern și are rolul de a proteja angajații, asigurându-le un venit minim care să acopere necesitățile de bază.

Fiecare țară, și uneori fiecare regiune dintr-o țară, poate avea un nivel diferit al salariului minim, adaptat la costurile locale ale vieții și condițiile economice.

Publicitate

Salariul minim brut va crește de la 1 ianuarie 2025. Primele reacții

Salariul minim brut va crește la 4.050 de lei. Măsura, convenită în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, reprezintă un pas înainte, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

“Concluzia întâlnirii de astăzi, cel puţin în ceea ce priveşte salariul minim, este următoarea, de la 1 ianuarie salariul minim 4.050 de lei, se păstrează deducerea fiscală de 300 de lei şi pentru anul viitor.

Ca să realizaţi dimensiunea impactului, discutăm de circa 1 milion de persoane doar cu salarii cuprinse între 3.700 de lei şi 4.050 de lei care vor beneficia de această creştere.

Valoarea salariului net este de 2.550 de lei. (…) Evident, această creştere de salariu minim va antrena şi alte creşteri de salarii în interiorul unor companii sau instituţii pentru că va trebui să se facă diferenţierea în funcţie de responsabilitate, complexitatea muncii respective, vechimea în muncă”, a declarat Dumitru Costin, citat de Economedia.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Proroc Osea; Sfântul Andrei Criteanul

Publicat

Publicitate

Sfântul prooroc Osea era fiul lui Veriin de la Valemot, din seminţia Isahar, bărbat temător de Dumnezeu. În acea vreme mulţi din poporul lui Israel, abătându-se de la Dumnezeu şi uitând facerile de bine şi minunile Lui, se închinau idolilor, iar el slujea lui Dumnezeu, Celui ce a făcut cerul şi pământul şi Care a scos pe părinţii lor din Egipt cu mână tare; îi învăţa pe oamenii cei rătăciţi de la adevăr şi îi întorcea prin sfaturile sale cele înţelepte la strămoşeasca dreaptă credinţă.

Umplându-se de Duh Sfânt, mult a proorocit pentru Israel şi pentru venirea lui Hristos şi Învierea Sa, precum se vede în Cartea lui. Osea era membru al tribului lui Isahar și a trăit în Regatul de Nord al Israelului în perioada 740-725 î.Hr. În Cartea lui Osea (Osea 5), , acesta face referire și la războaiele care au dus la cucerirea regatului de către asirieni (cca. 734-732 î.Hr.). Nu este sigur că a fost martor și la distrugerea Samariei, pe care însă o prevestește (Osea 14, 1). Potrivit Cărții lui Osea, acesta s-a însurat cu o prostituată pe nume Gomer, fiica lui Diblaim, la porunca Domnului, pentru a arăta necredința lui Israel față de Dumnezeul său.

Cu aceasta a avut mai întâi un fiu, pe nume Izreel (pentru a vesti pedeapsa Domnului pentru războaiele dintre cele două regate ale neamului lui Israel), apoi o fiică, Lo-Ruhama (însemând „Cea Neiubită”, pentru a arăta sfârșitul răbdării și al milei Domnului față de fărădelegile lui Israel) și încă un fiu, Lo-Ami (însemând „Nu este poporul Meu”, pentru a arăta că așa cum israelitenii Îl părăsiseră pe Dumnezeul lor, așa și El avea să-i părăsească). Metafora poporului ales ca Mireasă a Domnului se conturează de-a lungul primelor trei capitole ale cărții sale. Proorocul Oseea a mustrat pe israeliți pentru închinarea la idoli, pentru călcările legământului și viața plină de păcate a preoților, a poporului și a familiei regale (Oseea IX, 8-9; VII,13; IV, 7-9). Proorocul îi îndemna pe toți la pocăință strigând: „Întoarce-te Israele către Domnul Dumnezeul tău, că ai slăbit întru nedreptățile tale” (Oseea XIV, 2-3).

Vorbind despre timpul mesianic, Prorocul Oseea arăta că păgânii vor fi chemați la adevăratul Dumnezeu. Despre aceasta, Sfântul Apostol Pavel scrie romanilor amintind cuvintele lui Oseea: „Pe noi, pe care ne-a și chemat, nu numai dintre iudei, ci și dintre păgâni, precum zice El și la Oseea: Chema-voi poporul Meu pe cel ce nu este poporul Meu și iubită pe cea care nu era iubită. Și va fi în locul unde li s-a zis lor: nu voi sunteți poporul Meu – acolo se vor chema fii ai lui Dumnezeu Celui Viu” (Romani IX, 24-26).

Proorocul Oseea s-a străduit să-i aducă înapoi la dreapta credință pe israeliții care uitaseră de Dumnezeul cel adevărat, Dumnezeul părinților lor. A mustrat poporul din Regatul de nord al lui Israel pentru fărădelegile lor, îndeosebi pentru idolatrie și le-a prevestit nenorocirile pe care aveau să le sufere din cauza invadatorilor străini. A proorocit sfârșitul jertfelor și a preoției celor din neamul lui Aaron (Osea 3, 4-5). A proorocit și despre Hristos, prevestind întoarcerea Lui din Egipt (Osea 11, 1), învierea Lui a treia zi (Osea 6, 2) și biruința Lui asupra morții.

 

Publicitate

Sfântul Andrei Criteanul s-a născut la Damasc în jurul anului 660, sub stăpânire musulmană, într-o familie creștină care i-a dat o educație aleasă. Mai târziu, el devine monah în „Frăția Sfântului Mormânt” – Ierusalim, fapt pen­tru care a fost mai târziu supranumit și „Ierusalimiteanul”.

Curând devine secretar al patriarhului de Ierusalim, iar în 685, în calitate de delegat al acestuia, semnează la Constantinopol actele Sinodului al VI-lea Ecumenic, care a condamnat în 681 erezia monotelită (alunei singure voințe în persoana Domnului nostru Iisus Hristos).

Monahul Andrei rămâne în Constantinopol, unde i se în­credințează conducerea unei importante opere social-filantropice, în special Conducerea unui orfelinat și a unei case pentru bătrâni, lucrare socială foarte populară pentru Biseri­ca bizantină din acea vreme.

Publicitate

În anul 692, a fost ales episcop de Gortyna, în Creta. De aici a primit și numele de „Cretanul” sau „Criteanul”, pe care f l-a dat tradiția bisericească.

Andrei Criteanul a fost un mare episcop misionar. A con­struit biserici, a înființat mănăstiri, a dezvoltat lucrarea filantropică a Bisericii, s-a ocupat de educația tineretului din eparhia sa, a ajutat pe creștinii care au suferit de pe urma incursiunilor musulmanilor în insulă etc. A fost un bun pre­dicator, iar pentru a încuraja participarea poporului la viața liturgică a Bisericii a compus o mulțime de imne liturgice. El este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, între care cel mai renumit este Canonul cel Mare, care a intrat în cartea Triodul și constituie o piesă liturgică deosebit de importantă pentru perioada Postului Sfintelor Paști.

Sf. Andrei Criteanul a trecut la viața veșnică în anul 740, pe când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. De aceea, mormântul său nu se află în Creta, ci în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).

 

Citeste mai mult

Educație

FOTO: Zilele Erasmus, la Liceul „Demostene Botez” Trușești

Publicat

Publicitate

În perioada 14-18 octombrie 2024, Liceul „Demostene Botez” Trușești sărbătorește Zilele Erasmus, ocazie cu care cadrele didactice au participat miercuri la Conferința Națională Erasmus+ de diseminare a mobilităților din cadrul Acreditării cu numărul 2020-1-RO01-KA120-SCH-095763, din domeniul educației școlare. Obiectivele acreditării Erasmus+ au avut în vedere:

• Să îmbunătățească capacitatea de lucru a personalului, urmărind respectarea principiului egalității de șanse

• Să dobândească o atitudine de toleranță și sprijin în procesul educațional și să dezvolte abilități de planificare și gestionare a ideilor de proiecte prin creativitate și inovație

• Să dezvolte abilități de comunicare, gândire critică, flexibilitate și adaptabilitate, precum și rezolvare de probleme

• Să îmbunătățească performanțele școlare prin înlesnirea accesului la educație. În cadrul acestei acreditări, 34 de cadre didactice au fost formate în 8 fluxuri de mobilitate, iar un număr de 27 elevi au participat la două mobilități de grup în Spania, respectiv Malta.

 

Publicitate

Cei 3 ani de acreditare și-au pus amprenta în viața școlară de la Liceul „Demostene Botez” Trușești prin:

• Îmbunătățirea competențelor de management al clasei și al școlii

• Dezvoltarea abilităților de comunicare, cooperare, gândire critică, a competențelor interculturale, civice și sociale în vederea creșterii nivelului de implicare al elevilor în procesul de învățare

Publicitate

• Îmbunătățirea metodelor și strategiilor didactice a beneficiarilor de activități de formare cu metode și procedee inovatoare care contribuie la creșterea motivației elevilor

• Promovarea valorilor europene: toleranță, empatie, respect pentru diversitate, precum și dezvoltarea unui comportament nediscriminatoriu față de cei din jur.

Programul Conferinței Naționale a curprins prezentarea mobilităților de la Liceul „Demostene Botez” Trușești, desfășurate în primii 3 ani de Acreditare cu numărul 2020-1-RO01-KA120-SCH-095763, din domeniul educației școlare, proiectul Erasmus+ de formare profesionala VET nr. 2023-1-RO01-KA121-VET-000118622 și proiectul Erasmus+ KA 2 Parteneriat de cooperare în sectorul școlar, CYBER-Comportamente conștiente ale tinerilor în realități emergente,, CJRAE Botoșani.

Au mai fost diseminate proiectele Erasmus+ de la Școala Gimnazială Nr. 1 Albești, Școala Gimnazială Nr. 1 Dobârceni, Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu, Liceul deTtransporturi Auto Târgoviște și proiectele eTwinning de la Liceul ,,Ștefan D. Luchian” Ștefănești.

Conferința s-a desfășurat atât în format fizic, cât si online. Toți participanții la proiectele Erasmus+ au precizat că această oportunitate reprezintă una dintre cele mai frumoase experiențe și trebuie neaparat încercată, pentru că însemnă descoperirea unor noi perspective, abilități, posibilități, mentalități și culturi.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Cine luptă pentru un loc în Parlament? Ce partide și-au oficializat, miercuri, participarea la alegerile parlamentare

Publicat

Publicitate

Candidaţii botoșăneni ai mai multor partide de pe eșichierul politic şi-au depus miercuri, 16 octombrie, candidaturile pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie. Candidaţii şi-au exprimat încrederea că pot aduce un suflu nou în politica românească, precizând că sunt hotărâţi să reprezinte interesele locuitorilor din judeţ, având drept obiective promovarea investiţiilor în infrastructură, susţinerea educaţiei şi a sănătăţii, dar şi crearea de noi locuri de muncă pentru tineri.

Primii care și-au oficializat participarea la alegerile parlamentare, prin depunerea candidaturilor pentru scrutinul din 1 decembrie au fost cei din Partidul Național Liberal (PNL) – Filiala Botoșani, care deschid lista pentru Senatul României cu omul de afaceri Ovidiu Jitaru, ⁠Ionela Aiftinca, ⁠Valeriu Iftime, ⁠Marian Bidașcă și Bogdan Suruciuc. Pentru un mandat de deputat vin și cer voturile botoșănenilor Eduard Mititelu, ⁠Luciana Buliga, ⁠Alexandru Dumitriu, ⁠Bogdan Dăscălescu, ⁠Rusu Ioana, ⁠Andrei Nenișcă, ⁠Timofte Gabriel și ⁠Gelu Graur. Depunerea candidaturilor a avut loc la sediul Biroului Electoral Judeţean Botoșani.

„Faţă de ceilalţi din echipele care concurează cu noi, care au venit în roşu, în fast şi în bucurie, noi spune că lucrurile nu sunt deloc aşa pentru că, din păcate, judeţul nu arată deloc a stare de bunăstare şi a bucurie. Suntem mai sobri, mai atenţi şi putem genera un gest de mare atenţie faţă de viitorul acestui judeţ”, a afirmat preşedintele PNL, Valeriu Iftime.

 

Sub sigla Forţei Dreptei, miercuri, s-au depus candidaturile pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc cu prilejul Zilei Naţionale, pe 1 Decembrie.

Camera Deputaților

Publicitate
  1. Viorel Iliuță
  2. Maricel Maxim
  3. Geanina Gheorghiță
  4. Ionuț Cârnu
  5. Maricel Țicalo
  6. Irina Saiz
  7. Cezar Aluculesei.

Senat

  1. Daniela Schneikert
  2. Gabriel Grădinaru
  3. Horațiu Guzu
  4. Petru Bejan
  5. Florin Gimir

 

Și USR Botoșani a depus la BEJ Botoșani dosarele cu candidaturile celor mai influenți dintre membrii acestei formațiuni.

Publicitate

Lista candidaților la Senat

Oleniuc Magda

Jijie Florin

Cîșlariu Marius-Adrian

Roșcăneanu Radu

Ursu Cătălin

Lista candidaților la Camera Deputaților

Lăcătușu-Andrei Cristina-Aneta

Curelariu Raluca-Ștefania

Iftode Eusebiu-Ilie

Gheorghiță Carmen

Venedict Mihai

Lungu Ioan-Viorel

Bordianu Constantin-Cristian

Turiceanu Andreea-Nicoleta

 

Organizaţia din Botoşani a Partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus, miercuri, la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean candidaturile pentru alegerile parlamentare.

Coordonatorul organizaţiei judeţene, Ariadna Elena Cîrligeanu, ocupă prima poziţie pe listele pentru Camera Deputaţilor, în timp ce fostul candidat al AUR pentru Primăria Botoşani, Cătălin Silegeanu, se află pe primul loc pe lista pentru Senat.

“Candidez la postul de senator pentru o altfel de Românie, o Românie normală, o Românie în care nu există corupţie, pentru o Românie în care să pot să îmi cresc copiii aici, pentru o Românie care să nu fie vândută străinilor şi pentru români care vor să producă în ţara lor pentru români”, a declarat Cătălin Silegeanu.

Pe lista pentru Senat se mai regăsesc Cătălin Darie, Ana-Maria Catargiu, Constantin Diaconescu şi Raluca Manuela Grădinaru, iar pe cea de la Camera Deputaţilor se mai află Matei Ştefănescu, Ciprian Gabriel Ignătescu, Gelu Tudor Foca, Andrei Sebastian Ariton, Geo Florentin Prisacariu, Medeea Cătălina Halici şi Elena Georgiana Alexandru.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending