Connect with us

Actualitate

„Aurul” pădurilor, recoltat în cantități din ce în ce mai mici. Prețul oferit culegătorilor este prea puțin motivant

Publicat

Publicitate

Măceșele, fructele-minune pentru sănătate și frumusețe, rămân produsul bio de bază livrat de pădurari la export, însă cantitățile tind să scadă de la un an la altul. Seceta a diminuat recolta, iar culegătorii sunt și ei din ce în ce mai puțini, scrie Adevărul.

Fructele de pădure și plantele medicinale rămân în continuare produse importante pe care administratorul pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, le livrează achizitorilor interesați de cantitățile licitate anual. Romsilva se bazează pe culegători, iar aceștia, cel puțin în anumite zone ale țării, sunt din ce în ce mai puțini. Prețul oferit li se pare mic, iar pădurarii au ajuns să se bazeze în special pe vârstnici, adică aceiași vechi colaboratori, pe care îi lasă de la un an la altul puterile.

„Sunt în general cei bătrâni care făceau și înainte treaba aceasta, pentru că cei tineri au alte treburi. Este o activitate care, probabil, în anii care urmează se va stinge. Încă mai avem, la nivelul județului, sute de culegători”, spune George Vâle, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Olt.

În acest an cantitatea de măceșe care pleacă din Olt către achizitori va fi mai mică decât în anii trecuți. Scăderea vine pe de o parte din faptul că seceta a împiedicat fructele să se dezvolte, iar pe de alta din scăderea interesului culegătorilor pentru această activitate. Pentru fiecare kilogram de fructe predate se plătesc 3 lei, o sumă care nu mai motivează aproape pe nimeni.

„Fructificația a fost bună, numai că, neavând apă, ele nu s-au dezvoltat. Nici nu s-au copt la timp, s-au copt mai târziu. (…) Și cantitatea este mai mică. Noi anul trecut am livrat 100 de tone și anul acesta avem contract pe 80 tone, dar nu știu dacă o să reușim să le facem chiar pe toate”, a mai precizat Vâle.

Măceșele, care sunt produse bio, din flora spontană, ajung în cele din urmă la export. Tot din Olt au mai plecat și 8,1 tone de plante medicinale în stare uscată, și acestea deosebit de căutate, iar în acest an producția a fost bună. Prețul cel mai bun se oferă pentru floare de tei, spune George Vâle. S-au mai cules: păducel – floare și frunze, urzică, coada șoricelului, sunătoare și soc. Cu banii obținuți – pentru plantele medicinale prețul este de câțiva zeci de lei/kg – Direcția Silvică plătește salariile pădurarilor. Cantitățile colectate sunt însă în scădere drastică, dacă ar fi să comparăm cifrele cu cele de acum 10-20 de ani, mai spune reprezentantul Direcției Silvice Olt. Dacă acum se colectează 80-100 tone de măceșe pe an, cu 20 de ani în urmă cantitățile erau de trei-patru ori mai mari.

Publicitate

Direcția Silvică Olt administrează în prezent, prin șase ocoale silvice, 21 districte și 120 cantoane, o suprafață de 46.064 ha proprietate publică a statului.

Fructele de pădure, cea mai importantă marfă dintre produsele nelemnoase
Regia Națională a Pădurilor Romsilva oferă anual spre vânzare peste 3.000 tone de fructe de pădure, principalele specii fiind: afinele, zmeura, murele, cătina, măceșele, porumbele, fructele de păducel. Fructele de pădure se valorifică atât pe piața externă cât și pe cea internă, în cantitate mare în stare congelată sau refrigerate, în diverse ambalaje (butoaie de plastic, saci plastifiați, cutii de carton etc.) în funcție de solicitările beneficiarilor.

Citește și: Terapie cu fructe de toamnă. Moșmoanele, coarnele, măceșele, printre cele mai căutate
Conform informațiilor de pe site-ul Romsilva, cele mai apreciate și solicitate fructe de pădure din flora spontană a României sunt afinele, zmeura și murele. Vânzarea se face în urma licitațiilor organizate la sediile direcțiilor silvice, de regulă în perioada iunie-septembrie.

Mai multe informații pe Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Accident la Frumușica: Autoutilitară răsturnată în afara drumului. Pompierii au intervenit pentru siguranța zonei

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în această după-amiază, în localitatea Frumușica, unde o autoutilitară a ajuns răsturnată în afara părții carosabile. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime, iar nicio persoană nu a rămas încarcerată.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, care s-au deplasat cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, pregătiți pentru orice situație. Ajunși la locul accidentului, salvatorii au constatat că autoutilitara era răsturnată în afara drumului, însă ocupanții acesteia nu aveau nevoie de îngrijiri medicale.

Intervenția a fost una preventivă, pompierii acționând rapid pentru a elimina orice risc suplimentar. Aceștia au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor și au securizat zona, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță.

Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.

Citeste mai mult

Eveniment

Parastas pentru Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu: A rămas nemuritor

Publicat

Publicitate

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Publicitate

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

PS Timotei Prahoveanul a oficiat o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2026, la Cimitirul Bellu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Incendiu devastator lângă biserica din Victoria: Un bunic de peste 80 de ani a rămas fără locuință. Să-l ajutăm să se întoarcă în căsuța sa

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în zorii zilei de 14 ianuarie 2026 a lăsat fără adăpost un bătrân în vârstă de peste 80 de ani din localitatea Victoria, județul Botoșani. Locuința acestuia, situată chiar în vecinătatea bisericii și a casei parohiale, a fost mistuită aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit informațiilor transmise de preotul paroh Bogdan Azamfirei, focul ar fi pornit cel mai probabil de la hornul supraîncins, un pericol frecvent în sezonul rece. În momentul izbucnirii incendiului, bătrânul, se afla în locuință împreună cu un nepot.

„Din casa bătrânului nu au mai rămas decât zidurile exterioare și acoperișul. Din cauza cantității mari de apă folosite la stingerea incendiului, zidurile, fiind din pământ, nu vor mai rezista mult, astfel că locuința va trebui demolată și reconstruită de la zero”, a precizat preotul paroh.

Pentru moment, bătrânul va fi găzduit de una dintre fiicele sale, însă situația este una temporară. Odată cu venirea primăverii, când condițiile meteo vor permite, vor trebui începute lucrările de reconstrucție a unei noi locuințe, astfel încât acesta să poată avea din nou un cămin.

În acest context, Parohia Victoria face apel la solidaritatea credincioșilor și a tuturor celor care pot oferi sprijin. A fost inițiată o colectă de fonduri, atât la biserică, cât și în contul parohiei, banii urmând să fie folosiți exclusiv pentru refacerea locuinței distruse de incendiu.

Cei care doresc să contribuie pot face donații în contul:

Publicitate
  • IBAN: RO03 RNCB 0041 0848 1095 0001

  • Titular: Parohia Victoria (BCR – Sucursala Botoșani)

  • Mențiune: „ajutor V.I.”

Pentru informații suplimentare, preotul paroh Bogdan Azamfirei poate fi contactat la numărul de telefon 0749 825 454.

„Iubiții mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva…”, este îndemnul transmis comunității de preotul paroh, amintind cuvintele Sfântului Ierarh Luca al Crimeii.

Citeste mai mult

Eveniment

Câștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” va deveni cetățean de onoare al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Câștigătorul ediției din 2026 a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va deveni, în mod tradițional, cetățean de onoare al municipiului Botoșani, în baza unei hotărâri adoptate, joi, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local al municipiului Botoșani.

Numele laureatului urmează să fie cunoscut în cadrul unei gale speciale de acordare a premiului, care va fi organizată joi seară la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

‘Suntem la a 35-a ediție, într-un format care s-a păstrat și pe care îl apreciem. Cu votul dumneavoastră, lista cetățenilor de onoare s-a îmbogățit cu încă un cetățean sua o cetățeancă. Anul trecut, am avut o laureată a Premiului Național de Poezie’, a afirmat primarul Cosmin Andrei.

Pentru acest prestigios premiu au fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ˜Hyperion- Caiete Botoșănene.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, are o valoare brută de 40.000 de lei.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending