Publicitate

„Aurora Boreală” observată în România, dar și în Polonia, Cehia, Ungaria sau Olanda, dar și în alte țări, coincide cu un experiment HAARP, derulat între 4 și 7 noiembrie.

Reprezentanții proiectului au transmis că există posibilitatea observării unei lumini roșii (sau verzi în unele cazuri) pe cer, la distanțe de sute de kilometri.

Aurora Boreală: Posibile explicații

Publicitate

Fizicianul Cristian Presură a scris că măsurătorile realizate în ultimele zile arată valori maxime ale unor indicatori, exact în data de 5 noiembrie.

”Pozele cu cerul rosiatic au fost facute si in tari apropiate (Ungaria, Cehia) si chiar Olanda. Oamenii au vazut cu ochii lor.

Dar de ce culoarea roșie, când aurorele boreale pe care le vedem în poze au mult verde?

Publicitate

Pentru că verdele este produs când vântul solar penetrează adânc atmosfera (100 km altitudine) și excită atomii de oxigen de acolo.

Asta se întamplă mai aproape de poli, unde câmpul magnetic e mai slab.

La latitudinile României, câmpul magnetic este puternic și, dacă vântul solar reușește să penetreze „scutul” magnetic de protecție și atmosfera, o face doar la altitudini mai mari (250 de kilometri), acolo unde oxigenul este mai rarefiat și unde acesta, dezexcitat, generează culoarea roșie”.

Publicitate

El concluzionează că ar putea fi vorba despre Aurora Boreală.

La fel și alți experți consultați de diferite publicații, spun că măsurătorile indică un fenomen asemănător Aurorei Boreale.

Adrian Șonka, astronom la observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu, a vorbit și el despre fenomen, la Antena 3.

„Pentru noi, în România, este un fenomen rar. Ultima oară când s-au văzut aurore așa ușor a fost cam prin 2015 și înainte, cam prin 2003.

Ce s-a văzut în noaptea anterioară este cu mult mai intens, decât până acum. Este rar pentru că în mod normal nu ar trebui să se vadă de aici, ci din jurul polilor magnetici”, a spus Adrian Șonka.

Totuși, întrebările rămân. Reprezentanții HAARP au transmis pe siteul lor o serie de informații, dar și un document complex pe care îl puteți consulta aici

HAARP studiază lumina artificială între 4 și 7 noiembrie
Programul The High-frequency Active Auroral Research Program, mult mai cunoscut sub numele de HAARP desfășoară o campanie de cercetare în perioada 4-7 noiembrie pentru a studia lumina artificială în atmosfera superioară și undele radio cu frecvențe foarte joase și extrem de joase (VLF/ELF).

Nu este exclus ca ”aurora boreală” observată din mai multe țări, inclusiv România, să fie urmarea unui experiment derulat de HAARP, care are loc în aceste zile.

Informația provine chiar de pe siteul HAARP, care explică faptul că fenomenul rezultat în urma experimentului, ar putea fi vizibil.

Culorile percepute pe cer ar putea fi roșii sau, mai rar verzi, în funcție de percepția ochiului uman.

Ar fi vorba, așadar, despre un fel de auroră artificială.

Experimentul HAARP: La ce folosește
Scopurile principale ale acestei campanii de cercetare sunt de a înțelege mai bine mecanismele din ionosferă care produc emisii optice și de a investiga dacă anumite tipuri de unde în ionosferă pot amplifica undele VLF/ELF.

Experimente suplimentare urmăresc să determine dacă sateliții pot utiliza unde de plasmă în ionosferă pentru detectarea și evitarea coliziunilor.

HAARP: De unde apare Aurora artificială
Experimentele AIRGlow pulsează transmițătoarele HAARP pornite și oprite pentru a crea aurora indusă de radio, cunoscută și sub denumirea de lumina aeriană și aurora artificială.

Ce spune un document de pe siteul HAARP
”Transmisiile active adaugă energie sau excită gazele din atmosfera superioară, determinând electronii să se desprindă de legăturile lor atomice, proces numit ionizare.

În timpul perioadelor de transmisie oprită, electronii se recombină cu moleculele și atomii, iar gazele atmosferei se de-excitează.

De-excitarea produce o lumina aeriană vizibilă la altitudini cuprinse între aproximativ 200 și 250 km (120 și 150 mile).

Lumina aeriană artificială ne poate ajuta să învățăm despre aurora naturală și să răspundem la unele întrebări”.

Aceste lumini pot fi vizibile de la distanțe de sute de kilometri, mai arată documentul, care poate fi consultat AICI.

Ce provoacă lumina aeriană strălucitoare
Ce provoacă lumina aeriană cea mai strălucitoare și de ce se întâmplă asta, și cum interacționează undele radio cu gazele ionizate (plasma) din atmosfera superioară?

Fenomenul, dacă este vizibil, va apărea ca o pată ușor roșie sau, posibil, verde, spune documentul HAARP.

Din cauza modului în care ochiul uman funcționează, lumina aeriană poate fi mai ușor de observat atunci când te uiți puțin în lateral.

Curbură Pământului împiedică observațiile asupra luminii aeriane de la distanțe mai mari, iar, desigur, cerul trebuie să fie lipsit de nori între observator și lumina aeriană.

Este posibil ca munții, clădirile sau copacii înalți să blocheze linia de vizare a unui observator către HAARP.

Chiar și o auroră naturală strălucitoare sau o lună strălucitoare ar putea diminua vizibilitatea aurorii artificiale.

Persoanele aflate la aproximativ 500 de kilometri (300 mile) de facilitatea HAARP pot încerca să observe lumina aeriană și chiar să încerce să o fotografieze.

Limita de 500 km menționată mai sus se bazează pe un unghi de elevație de 20°.

Este posibil ca unii observatori mai îndepărtați de 500 de kilometri să aibă o linie de vedere clară către regiunea luminei aeriane deasupra HAARP, chiar dacă unghiul de elevație este sub 20°.

Opusul este valabil pentru observatorii mai apropiați care au munți sau copaci înalți în linia de vedere.

Ce este HAARP și de ce a ajuns în centrul teoriilor conspirației
HAARP este un proiect de cercetare finanțat de guvernul SUA și condus de Forțele Aeriene ale Statelor Unite și Universitatea din Alaska.

Scopul său principal este de a studia fenomenele atmosferice superioare și de a investiga capacitățile tehnologiei de manipulare a ionosferei, în special utilizând unde electromagnetice în frecvențe foarte înalte (VHF) și unde radio în frecvențe extrem de joase (ELF).

HAARP a fost conceput pentru a investiga fenomene naturale precum aurora boreală și ionizarea stratului superior al atmosferei, numit ionosferă.

Proiectul a avut numeroase aplicații științifice, inclusiv cercetarea comunicațiilor radio și studierea comportamentului ionosferei în condiții specifice.

HAARP a devenit subiectul unor teorii ale conspirației din mai multe motive:

Neînțelegere științifică: Multe persoane nu înțeleg complet scopul și funcționarea proiectului HAARP și, ca rezultat, au creat speculații și teorii neinformate.

Misiuni militare secrete: Din cauza finanțării guvernamentale și a colaborării cu militarii, au apărut speculații despre posibile aplicații militare secrete ale HAARP.

Unii cred că proiectul ar putea fi folosit pentru manipularea vremii, controlul minților sau alte activități neetice.

Evenimente naturale: Oamenii au conectat adesea HAARP la evenimente naturale extreme, cum ar fi cutremure, uragane și inundații, susținând că proiectul ar putea influența aceste fenomene.

Supraveghere și control global: Există preocupări că HAARP ar putea fi folosit pentru supravegherea globală sau controlul oamenilor prin tehnologie.

Aceste temeri se bazează pe ideea că emisiile radio ale HAARP ar putea fi folosite în mod necinstit pentru a influența sau manipula comportamentul oamenilor.

Este important de menționat că multe dintre aceste teorii ale conspirației legate de HAARP nu au nici o bază științifică și au fost respinse de comunitatea științifică și experții în domeniu.

Proiectul HAARP a fost, în principal, un proiect de cercetare științifică.

Foto: Facebook