Connect with us
Publicitate

Cultura

August Treboniu Laurian, ardeleanul care a încercat să reinventeze limba română

Publicat

Publicitate

August Treboniu Laurian, pe numele original Augustin Trifan s-a născut la 17 iulie iulie 1810, Fofeldea, judeţul Sibiu, în familia preotului greco-catolic Pavel Trifan, numit și Paul Treboniu, relatează romania24.ro.

Adevăratul nume de familie al lui Augustin era Trifan, însă i-a dat forma latină de Treboniu Laurian influențat de curentul latinist al vremii. Din același motiv, Augustin a devenit August.

A fost profesor, redactor, istoric, filolog, revoluţionar paşoptist, membru fondator al Academiei Române şi preşedinte al Secțiunii Literare în perioada 1867-1876, deputat.

Promotor înflăcărat al curentului latinist, a reorganizat învăţământul din Moldova şi a introdus latina ca limbă obligatorie de studiu. A avut o contribuţie semnificativă la formarea terminologiei filosofice în limba română.

A urmat cursurile şcolii normale și pe cele secundare la Sibiu, apoi, din 1831a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din Cluj. Patru ani mai târziu a studiat la Viena și pe urmă la Gottingen ştiinţele matematice şi astronomice la Institutul Politehnic, respectiv la Universitate. Și-a luat doctoratul la Hanovra. Cunoscător la perfecție a patru limbi străine: latina, franceza, germana și maghiara.

Un naționalist convins
Personalitate marcantă a culturii române din veacul al XIX-lea, s-a afirmat, mai ales, ca filolog, istoric şi om politic, fiind unul dintre întemeietorii Academiei Române, for cultural la conducerea căruia s-a aflat o perioadă.

Publicitate

Autor al unor studii filologice ca profesor, între 1842-1848, la Sf. Sava, apoi la Universitatea din București, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care publică în 1845 prima revistă de istorie românescă, numită „Magazin istoric pentru Dacia”, adresată românilor din toate cele trei principate.

Articolele promovau un punct de vedere naționalist privind vechimea, continuitatea și unitatea oamenilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. A desfăşurat o prodigioasă activitate publicistică şi a fost un reper al vremii în care a trăit.

Figura sa a fost însă mult timp umbrită şi nedreptăţită de curentul latinist, în care a crezut şi pe care l-a promovat din calitatea de academician. A militat pentru latinizarea excesivă a ortografiei româneşti, teorile sale fiind ulterior eronate.

Publicitate

Treboniu Laurian s-a făcut remarcat prin activitatea sa didactică- redactarea și editarea de manuale școlare, prin lucrările publicistice sau prin exagerările latiniste- caracteristice, în special, ultimei sale perioade de viață.

Cărturar de formație enciclopedică, a avut contribuții esențiale, de referință, pe domeniul istoriei, reamarcându-se îndeosebi prin preocuparea constantă și prodigioasă de a da publicității documente ale istoriei neamului.

Se poate afirma că opera sa de căpătâi o constituie manualul de istoria românilor, din 1853, reeditat într-o formă îmbunătățită în 1862. Referindu-se la lucrare, Nicolae Iorga o considera „marea sa istorie purtătoarea unui spirit nou, deoarece, rareori s-au prins faptele mai corespunzător cu adevărul”.

Lider al Revoluției de la 1848
Pe de altă parte, August Treboniu a fost un participant activ al Revoluției de la 1848 din Ardeal. De altfel, la sugestia lui Bălcescu, s-a întors în Transivania, contribuind la organizarea mișcării revoluționare, ca mobilizator și lider, în care încearcă să refacă din imaginație limba română din veacul al XIII-lea.

Însă, a plecat de la ideea greșită că menirea gramaticii este aceea de a îndrepta limba și de a exclude cuvintele ce nu par corecte. Un asemenea limbaj nu putea fi decât unul artificial.

În perioada 1871-1876, în colaborare cu Ioan C. Massimu, profesor la Sf. Sava, Laurian a publicat „Dicționarul limbii române”, în două volume, unde, încercând să purifice limba de elementele nelatine, a făcut ca aceasta să semene imprecis cu veritabila limbă română.

Partea I, două volume mari de 1846 de pagini, cuprinde exclusiv cuvinte de origine latină, cele mai multe neintrate în vocabularul roman. Cea de-a doua parte este un glosar însumând 584 de pagini, în care se găsesc cuvinte de origine îndoielnică ori străină.

Deși indispensabile comunicării, sunt propuse a fi eliminate. Ortografia este etimologică. Totuși, la baza operei a stat, așa cum se exprima B.P. Hașdeu,: „Dorința de a deștepta naționalitatea română, cu orice preț”.

Potrivit unei monografii închinată acestui cărturar, filologul român a publicat 17 manuale de istorie, geografie şi cosmografie, unele dintre ele cunoscând numeroase ediţii.

În multe instrumente de lucru-dicţionare, enciclopedii, istorii literare-munca de scriere şi traducere a unor manuale de A.T.Laurian este omisă şi trecută cu vederea, motiv pentru care aceste publicaţii au făcut de prea puţine ori subiectul unor cercetări sistematice şi detaliate, care să reliefeze aportul şi concepţiile autorului, dar şi importanţa lor în ceea ce priveşte evoluţia literaturii didactice din spaţiul românesc.

Istoria în viziunea lui Laurian
Istoria românilor începe, potrivit eruditului, cu descrierea Daciei înainte de cucerirea romană. Geţii, numiţi şi daci, sunt prezentaţi ca fiind un popor curajos, faţă de care se arată admiraţie, chiar dacă Decebal, „temându-se să nu pice în mâinile învingătorilor, s-a adăpat cu venin”.

Situaţia Daciei e înfăţişată nu doar cât timp aceasta s-a aflat sub administraţia împăraţilor romani, ci şi sub influenţa basileilor bizantini şi în perioada incursiunilor barbare.

Istoria noastră e continuarea istoriei poporului roman. Ajungând la epoca medievală românească, se afirmă că Radu Negru şi „Michail Bassaraba” au fost domni independenţi, Moldova medievală e numită şi Dacia Orientală, Mircea Basarab e numit domn al României, Iuga, efemerul domn al Moldovei, e descris ca un „bărbat întreprinzător şi cu multă capacitate care a zidit fortăreţe pe lângă Dunăre şi Marea Neagră şi formă o călărime ce rămase de model”.

Alexandru cel Bun era „animosu şi amatoriu de ştiinţă”, Vlad Ţepeş e supranumit Vlad al V-lea, afirmând despre acesta că a organizat ţara milităreşte. Ladislau al ungurilor a fost un „ticălos”, Alexandru Lăpuşneanu „a murit adăpat cu venin”. În schimb, figura lui Mihai Viteazul e a unui erou naţional, iar moartea sa „barbară” este deplânsă.

Nicolae Mavrocordat, „flagelul lui Dumnezeu pentru Principatele Române”, a dat voie turcilor să-şi facă case şi să se aşeze în ţară, ceea ce a provocat demoralizarea românilor. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza e prezentată în doar o pagină, iar în vremea lui Carol I „se luară măsurile cele mai eficace pentru propagarea instrucţiunilor, ameliorarea agriculturii, facilitarea comerţului, prin construirea căilor ferate”.

Manualul se încheie cu un tabel cronologic al domnilor din Ţările Române. Aici, Litovoi, cel amintit în Diploma Cavalerilor Ioaniţi, e Linoiu, Ştefan cel Mare e numit al V-lea, Iacob Heraclid e Joanne Ereticul, Barnovschi a devenit Bernovescu, Alexandru Iliaş e Alessandru Elia etc.

În „Geografia Ţerilor Române pentru şcoalele primare”, Laurian întocmeşte o descriere a tuturor ţinuturilor româneşti, chiar dacă unele din ele erau, atunci, în componenţa altor state. De fapt, scopul autorului era de a le semnala tinerilor cadrul natural al vechii Dacii, peste care s-a suprapus poporul român.

Prezentând sudul Moldovei, Bassarabia cea restituită Moldovei, autorul aminteşte de Smerill (Ismail) sau de Chilia, numită şi Achillia. Toponimul Basarabia provine de la Piro-Boridava. Nistrul apare peste tot ca Dunastru, iar „locuitorii Basarabiei sunt români”.

Apoi, sunt oferite informaţii preţioase despre structura etnică a teritoriilor româneşti aflate sub ocupaţie austriacă sau rusească. Transilvania e cea mai bogată ţară din Europa în ceea ce priveşte zăcămintele de aur.

Tot în Ardeal „pământul e foarte fertil, munţii sunt acoperiţi cu tot genul de arbori, viile produc mult şi bun vin, dară pământul cere multă cultură şi nu se poate compara cu al României”. Autorul prezintă în continuare Marmorosul, Crişana şi Temişiana (Banatul).

Laurian a mai publicat şi unele atlase, hărţi ale Daciei şi chiar un manual de cosmografie, de fapt, o continuare a cărţilor şcolare de geografie pe care le-a tipărit şi le-a introdus în programa de studiu.

Maniera în care a fost structurat manualul de geografie arată mesajul autorului pentru tineri, care, deşi nu a fost exprimat direct, era cât se poate de clar: unirea tuturor românilor, într-un singur stat.

Privite pe ansamblu, aceste cărţi au ajutat la întărirea conştiinţe naţionale şi au însemnat un progres în ceea ce priveşte literatura didactică din spaţiul românesc. August Treboniu Laurian, marcantă personalitate a culturii române, a murit în februarie 1881, la București.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

FOTO&VIDEO: Elevii Școlii Gimnaziale „Ioan Cernat” din Havârna și ai Școlii Gimnaziale Numărul 1 din Concești au sărbătorit Ziua Europeană a Limbilor

Publicat

Publicitate

Elevii Școlii Gimnaziale „Ioan Cernat” din Havârna și ai Școlii Gimnaziale Numărul 1 din Concești, îndrumați de profesoara Stoian Andreea Sabina, au sărbătorit Ziua Europeană a limbilor, accentul fiind pus pe diversitatea lingvistică și învățarea limbilor străine în promovarea păcii, a toleranței și a democrației. Activitatea a avut drept scop stimularea creativității și curiozității copiilor, implicarea acestora fiind plină de entuziasm.

În lumea de astăzi din ce în ce mai interconectată și mai interdependentă, competența de comunicare în alte limbi este o abilitate vitală care îți oferă oportunitatea de a te conecta cu lumea din jur într-un mod mai semnificativ, fie în orizontul local, fie la mii de kilometri distanță, pregătindu-ne pentru a concura și a avea succes în economia globală.

„Evenimentul a subliniat în cadrul Școlii Gimnaziale Ioan Cernat din Havârna și Școlii Gimnaziale Numărul 1 din Concești importanța limbilor ca mijloc de comunicare și legătură între oameni din diferite culturi și țări. Elevii și cetățenii trebuie încurajați să aprecieze diversitatea lingvistică și să fie conștienți de avantajele multilingvismului, atât în plan personal, cât și profesional. Mulțumesc atât elevilor care s-au implicat într-un număr foarte mare la activitati, cât și profesorilor! ”, a spus profesoara Andreea Sabina Stoian.
A fost un eveniment minunat și reușit sărbătorit prin pictură, muzică, dans, proiecții audio/video și piese de teatru.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Programul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Mii de botoșăneni merg anual la hramul Catedralei Mitropolitane închinat Ocrotitoarei Moldovei

Publicat

Publicitate

În fiecare an, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva aduce împreună, la Iași, pelerini din țară și din străinătate. Împreună închinători, împreună rugători, pelerinii formează tabloul viu al celor care, căutând pe Dumnezeu, dobândesc și bucuria comuniunii, și întărirea în dreapta credință.

Hramul Catedralei Mitropolitane închinat Ocrotitoarei Moldovei este și un prilej de comuniune întru sfinţenie. Anul acesta, alături de sfintele moaște ale Sfintei Cuvioasei Parascheva vor fi aduse, de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos, și sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Anul 2024 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „an omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și an comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”. Așadar, am dorit să oferim pelerinilor ce vor poposi la Iași în miezul lunii octombrie bucuria de a se întâlni cu un sfânt taumaturg, adică unul prin care Dumnezeu săvârșește vindecări și aduce multă alinare celor afectați de felurite boli.

Pelerinajul va începe marţi dimineață, 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște va fi scoasă din Catedrala mitropolitană din Iaşi, în cadrul tradiţionalei procesiuni, și va fi depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi începând de marţi, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2024, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice vor fi date de corul Operei Naţionale Române din Iași. Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, anunţăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii.

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la evenimentele organizate cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de telefon mobil. Zonele de acces pentru presă și alte informații utile vor fi comunicate de către organizatori la fața locului.

Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iaşilor este ataşat mai jos, împreună cu câteva informații despre viaţa Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon și despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru alte amănunte, vă îndemnăm să urmăriți secțiunea care va fi dedicată acestui eveniment pe portalul https://doxologia.ro/.

Publicitate

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să călăuzească pașii pelerinilor și ai închinătorilor către Iași în rugăciune și în bună pace, cu nădejdea că, în atmosferă de sfântă comuniune, fiecare va dobândi tămăduire sufletească şi trupească, întărire în credinţă şi spor în buna făptuire!

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor

 

Publicitate

SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

Program 8-15 octombrie 2024

 

Marți, 8 octombrie 2024

 

– 6.00: Citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 6.30: Plecarea în procesiune cu cinstitele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Va participa Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopul Iașilor;

– 7.00: Așezarea sfintelor moaşte spre închinare, în baldachinul amenajat pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”;

– 7.00–7.30: Sfinţirea apei (Aghiasma mică) – lângă corpul C1 al Centrului eparhial;

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).

 

Miercuri, 9 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 20.00: Întâmpinarea sfintelor moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon la Catedrala Mitropolitană.

 

Joi, 10 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 18.00: Prezentarea lucrărilor dedicate Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și Sfinților Doctori fără de arginți (Librăria Doxologia);

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (în Catedrala Mitropolitană).

 

Vineri, 11 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 17.00: Vernisajul expoziției de pictură Rugați-vă cu glas tare! – cu pensula în mână în urma Psalmilor lui David – pictor Horia Țigănuș (Muzeul Mitropolitan);

– 19.00–20.30: Pelerinajul „Calea Sfinţilor”. Procesiune cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon;

– 21.00–00.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

 

Sâmbătă, 12 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia glas VII a Sfântului Apostol Andrei – aducerea sfintelor moaște la Iași (1996) (în Catedrala Mitropolitană).

 

Duminică, 13 octombrie 2024

 

– 07.00–11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–17.30: Paraclisul Maicii Domnului și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 19.00: Concert de muzică sacră susţinut de grupul vocal Acapella din Bucureşti (în Catedrala Mitropolitană);

– 21.00–02.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

 

Luni, 14 octombrie 2024

 

– 7.00–9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană);

– 9.30–12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile vor fi date de corul Operei Naționale Române din Iași);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv (în Catedrala Mitropolitană).

 

Marți, 15 octombrie 2024

 

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).

– 19.00: Concert de muzică psaltică susţinut de corul Byzantion şi Mini Byzantion (în Catedrala Mitropolitană).

 

***

Viaţa Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

 

Sfântul şi Marele Mucenic Pantelimon al lui Hristos a trăit în cetatea Nicomidia din Asia Mică, pe timpul împăratului roman Maximian (286-305 d.Hr.). Tatăl său era senatorul păgân Eustorgiu, iar mama sa era creştină, pe nume Euvula. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, ceea ce se tâlcuieşte „cu totul leu”, nume prin care s-a arătat mai înainte curajul mărturisirii de care avea să dea dovadă. Mama sa a început să sădească în inima lui, încă de mic fiind, credinţa în Hristos şi bunele deprinderi creştine, dar ea s-a stins de tânără, Biserica pomenind-o între sfinţi la 30 martie, ca model de mamă creştină şi mărturisitoare.

La început, tatăl său l-a dat la învăţătura gramaticii şi, după ce a sporit în cărţile elineşti şi a învăţat filosofia, l-a îndemnat şi l-a trimis pe tânărul Pantoleon la şcolile păgâneşti ale vremii, pentru a învăţa meşteşugul doctoricesc. El a mers la vestitul doctor al vremii, Eufrosin, despre care se spunea că era desăvârşit în meşteşugul vindecării trupeşti.

În vremea aceea, trăia în Nicomidia un preot bătrân cu numele Ermolae care, după ce Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a fost ucis de păgâni († 3 septembrie 303), se ascundea împreună cu puţini creştini într-o casă mică şi neştiută. De la acesta, tânărul Pantoleon a învăţat tainele credinţei şi a înţeles puterea de vindecare a lui Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor.

Plecând într-o zi de la Ermolae, Pantoleon a găsit pe drum un copil care tocmai murise, muşcat de o viperă. Atunci s-a rugat Mântuitorului şi îndată copilul a înviat, iar vipera a murit. Uimit de puterea lui Hristos, Pantoleon s-a întors la Ermolae, a primit botezul şi a zăbovit şapte zile, împărtăşindu-se cu Sfintele Taine, rugându-se şi primind învăţătură creştină de la bătrânul preot.

După aceasta, tânărul Pantoleon s-a dedicat vindecării oamenilor atât prin meşteşugul doctoricesc, cât mai ales prin rugăciune şi însemnarea cu semnul Crucii. El săvârşea aceste vindecări fără să ceară bani sau vreo altfel de răsplată de la cei vindecaţi. Acestora el le arăta, în schimb, marea putere a lui Hristos, spre Care îi îndrepta ca să devină creştini. Sfântul tămăduitor a ajuns cunoscut în acele locuri iar, după vindecarea unui orb, vestea despre el a ajuns până la împărat.

Fiind de faţă la vindecarea orbului, tatăl Sfântului, senatorul Eustorgiu, a fost încreştinat atunci chiar de către fiul său, iar la scurt timp s-a mutat la cele veşnice. Atunci, Pantoleon a eliberat sclavii şi a împărţit săracilor toată moştenirea sa. Vestea despre minunile lui ajungând la conducerea imperiului, împăratul Maximian l-a chemat întâi pe orbul vindecat, ca să-i spună cum a dobândit vederea. Cel vindecat a mărturisit că Pantoleon l-a tămăduit cu puterea lui Hristos în Care şi el credea cu tărie.

Auzind acestea, împăratul s-a mâniat şi a poruncit să i se taie capul celui ce fusese orb, iar Pantoleon, tămăduitorul lui, să fie prins şi adus la judecată. Aici, Sfântul a rămas neclintit în credinţa sa, atât la făgăduinţele împăratului, cât şi la înfricoşările cu chinuri grele, neîncetând să mărturisească statornic credinţa în Hristos. A fost bătut cumplit, ars cu făclii, pus într-un cazan cu plumb topit, apoi aruncat fiarelor sălbatice. Fiind păzit nevătămat cu dumnezeiasca putere, Pantoleon a fost cercetat de Domnul Hristos, Care S-a arătat în chipul bătrânului Ermolae, vindecându-i rănile şi îmbărbătându-l în mărturisire.

Apoi, împăratul a trimis la moarte pe preotul Ermolae, împreună cu ucenicii săi, Ermip şi Ermocrat, iar a doua zi, văzând stăruinţa în credinţă a lui Pantoleon, l-a osândit la moarte prin tăierea capului cu sabia.

Luându-l călăii, l-au dus în afara cetății, la apus, unde l-au legat de un măslin. Pe loc, însă, sabia s-a îndoit ca ceara, fără ca măcar să-l atingă pe drept, iar bărbații, când au văzut ceea ce s-a întâmplat, au căzut la picioarele lui, cerându-i iertare. Atunci a privit la cer fericitul Pantoleon, şi-a împlinit rugăciunea către Dumnezeu, după care a auzit glas din ceruri: „Pantoleon, robule al Meu iubit, s-a împlinit dorința ta. Ți s-au deschis cerurile. Oștirile îngerilor te așteaptă pe tine. Tronul tău este pregătit. Cununa îți este pregătită. Harul tămăduirilor îți este dăruit ție. Nu te vei mai numi Pantoleon, ci Pantelimon („cel cu totul milostiv”) va fi numele tău, pentru că îi vei milui pe mulți. Căci tu vei fi limanul celor înviforați, scăparea celor necăjiți, apărătorul celor oropsiți, doctorul celor bolnavi și izgonitorul duhurilor necurate”. Atunci, Sfântul Pantelimon a primit moartea mucenicească, fiind ziua de 27 iulie a anului 305.

***

 

Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi

 

Născută în Epivat (azi Boiados), pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Şi-a însuşit încă din fragedă copilărie modelul vieţuirii întru Hristos, înţelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei şi faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Astfel, aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa sa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-şi dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieţii sale în locurile în care au trăit Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viaţă aspră şi plină de nevoinţe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.

Aşadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind aşezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Aşa se face că trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulţimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaşte, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani.

În 1641, Cuvioasa a pornit spre Moldova, într-o lungă şi definitivă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Racla cu moaştele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci. De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.

Prima menţiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.

Citeste mai mult

Eveniment

Nectarine retrase de la vânzare din magazinele Penny. Conțin pesticide peste limita legală

Publicat

Publicitate

Nectarine retrase de la vânzare din magazinele Penny. Comisarii ANPC au descoperit că un lot de nectarine ce provin din Turcia conțineau pesticide peste limita legală, scrie alba24.ro.

Autoritatea Națională pentru protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că a ridicat probe de fructe și legume ce provin din import și sunt vândute în marile magazine din țară.

După testarea în laborator, s-a descoperit că un lot de nectarine importate din Turcia conțineau o cantitate de pesticide de peste 12 ori mai mare decât limita legală.

A fost identificată substanța Imidacloprid, în concentrație de 0,128 mg/kg. Limita admisă este de 0,01 mg/kg.

Nectarine retrase de la vânzare din magazinele Penny. Verificări ANPC

Lotul vizat este distribuit de Deco Frucht SRL (cod 239080924090_48-194/L3702).

La momentul în care s-a făcut verificarea, în magazine se mai aflau aproximativ 25 kg de nectarine din acest lot.

Publicitate

„Este absolut inacceptabil ca produsele importate, precum aceste nectarine din Turcia, să fie comercializate în România având un nivel de pesticide atât de ridicat. Asemenea practici pot pune în pericol sănătatea oamenilor.

ANPC va continua să ia măsuri drastice ori de câte ori descoperă astfel de nereguli. Solicităm tuturor importatorilor și retailerilor să își revizuiască cu strictețe lanțurile de aprovizionare, pentru a evita expunerea consumatorilor la astfel de produse”, declară Sebastian Hotca, președinte interimar al ANPC, potrivit Mediafax.

foto: arhivă, rol ilustrativ

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Valeriu Iftime: „Oamenii cu adevărat valoroși în politică sunt cei care au demonstrat de-a lungul timpului că pot reuși în viață prin propriile forțe”

Publicat

Publicitate
Oamenii cu adevărat valoroși în politică sunt cei care au demonstrat de-a lungul timpului că pot reuși în viață prin propriile forțe. Sunt oamenii care au o carieră solidă în spate, care au știut să își construiască un drum al lor, care au demonstrat experiență într-un domeniu de activitate și au evoluat constant. Acesta ar fi în linii mari CV-ul unui om politic care își dorește să ajungă în Parlamentul României. Aceasta este concluzia cunoscutului sociolog Vladimir Ionaș, la care aderă și președintele liberalilor botoșăneni, Valeriu Iftime.
„Am avut o discuție extrem de interesantă cu Vladimir Ionas și mi-ar plăcea ca acest mesaj să ajungă la cât mai mulți dintre voi.
Oamenii cu adevărat valoroși în politică sunt cei care au demonstrat de-a lungul timpului că pot reuși în viață prin propriile forțe. Sunt oamenii care au o carieră solidă în spate, care au știut să își construiască un drum al lor, care au demonstrat experiență într-un domeniu de activitate și au evoluat constant. Eu așa cântăresc potențialul unui candidat la alegerile parlamentare, motiv pentru care oamenii pe care îi am în echipă, cei de care îmi place să mă înconjor, ca și mine, nu depind de politică. Sunt oameni care au pășit în politică pentru comunitate, pentru că vor să contribuie la bunăstarea ei, nu pentru că nu ar avea alte opțiuni. Nu din sete de putere, ci din sete de a-și ajuta comunitatea.
Alegerile parlamentare nu sunt despre un partid sau altul, sunt despre oamenii care compun acea listă, iar Botoșaniul are nevoie de o echipă de profesioniști, dacă vrem să construim ceva durabil1” , a declarat Valeriu Iftime, după discuția cu Vladimir Ionaș.
VIDEO AICI

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending