O casă de pe strada Armeană din municipiul Botoșani a fost în pericol, în această dimineață, în urma unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire fumul au fost observat la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința. Proprietara, în vârstă de 75 de ani, dar și fiul ei, de 49 de ani, au primit îngrijiri medicale la fața locului deoarece au suferit atacuri de panică. Aceștia au refuzat transportul la spital.

La incendiu au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu trei autospeciale de stingere, o ambulanță SMURD, dar și o ambulanță SAJ.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de coșul de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul devastator petrecut în 4 martie. Peste 1500 de oameni și-au pierdut atunci viața și au fost circa 11.000 de persoane rănite, scrie alba24.ro.

În urma seismului, au fost incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde.

În 4 martie 1977, la ora 21.22, o zi de vineri, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Seism de peste 7 grade pe scara Richter

Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime. Au suferit avarii mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost Bucureştii, regiunea de sud şi cea de est a ţării. În urma cutremurului, şi-au pierdut viaţa 1.578 de persoane, potrivit Agerpres.

Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una din structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Dimensiunea dezastrului

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria.

În Capitală s-au prăbuşit 32 de blocuri de locuinţe, alte peste 130 de blocuri au fost grav avariate, iar 9 unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, până în seara zilei de 5 martie, la Bucureşti au fost internate şi tratate 1.773 de persoane, au fost înregistraţi 508 morţi şi peste 2.600 răniţi, iar în restul ţării s-au înregistrat 614 răniţi şi 72 de decese.

Cutremurul a fost simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele seismologice din întreaga lume.

În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare, mai notează Agerpres. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.

”Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, notează ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.

Cutremurul din 4 martie 1977 în România. Aproape 1600 de oameni au murit

Numărul total al celor decedaţi până în 14 martie 1977, ora 18,00, era de 1.541, din care 1.391 în Capitală şi 150 în restul ţării. Numărul celor decedaţi în Capitală include şi 157 de persoane care au încetat din viaţă în spitale în urma rănilor şi afecţiunilor grave cauzate în contextul seismului.

Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.

Lista cutremurelor semnificative în România

Cutremurul din 1977 a fost precedat de alte șapte cu magnitudine peste 6, produse în zona Vrancea, în perioada 1945-1976. Un cutremur de 7,4 a mai fost la Panciu, în 1940. Atunci au fost înregistrați 1600 de morți.

În 18 iulie 1991, peste 600 de case au fost avariate după un seism de 5,5 produs cu epicentrul în zona Herculane. Alt cutremur a fost în 2 decembrie 1991 (5,6) la Voiteg – urmări: peste 5000 case avariate, 4.500 sinistrați.

Alte cutremure, recente, cu magnitudine peste 5:

• 27 octombrie 2004 (magnitudine 6, Vrancea; cel mai puternic seism din sec. XXI)
• 25 aprilie 2009 (5,3) –Vrancea
• 6 octombrie 2013 (5,5) – Vrancea
• 22 noiembrie 2014 (5,7)–Vrancea
• 24 septembrie 2016 (5,8) –Vrancea
• 28 decembrie 2016 (5,3) –Vrancea
• 8 februarie 2017 (5,0) -Vrancea
• 28 octombrie 2018 (5,8) – Vrancea
• 31 ianuarie 2020 (5,2)Vrancea
• 3 noiembrie 2022 (5,3) –Vrancea
• 13 februarie 2023 (5,2) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 14 februarie 2023 (5,7) – Gorj – resimțit și în Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba și în Serbia și în Bulgaria
• 16 septembrie 2024 (5.4) – Vrancea

Sfântul Cuvios Gherasim de la Iordan s-a născut într-o familie înstărită din provincia Licia, situată în partea de sud a Asiei Mici (în Turcia de astăzi), dar a renunțat de tânăr la viața lumească și la averea familiei pentru a deveni călugăr. A plecat în regiunea Tebaida din deșertul egiptean, revenind ulterior în Licia natală.

Spre sfârșitul domniei împăratului Teodosie al II-lea (408-450), pe la mijlocul secolului al V-lea, Sfântul Gherasim a părăsit Licia și a plecat în pelerinaj în Palestina. Ajuns acolo, s-a stabilit în pustia din apropierea râului Iordan, unde a înființat o mănăstire sub formă de lavră în anul 460, unde a trăit în asceză și rugăciune. A fost atras inițial de învățătura monofizită, dar a renunțat curând la ea, cu ajutorul Cuviosului Eftimie cel Mare, care trăia atunci în pustia Ruva.

A rămas mai multă vreme lângă Sfântul Eftimie, petrecându-și viața în pocăință, iar mai târziu, după ce s-a așezat în apropiere de râul Iordan și până la moartea Sfântului Eftimie (473), venea adesea la el, fapt consemnat de Sfântul Chiril al Ierusalimului. Sfântului Gherasim ducea o viață încă mai aspră decât monahii din jurul său: în Postul Mare, se retrăgea în adâncul pustiei, în zona numita Ruva și ținea post negru, luând doar Sfânta Împărtășanie și nimic altceva. În pustie cu el îl lua uneori și pe ucenicul Chiriac trimis la el de către Sfântul Eftimie.

Din scrierea vieții sale aflam că într-o zi, pe când mergea prin pustia Iordanului, a întâlnit un leu fioros care ragea cumplit din cauza că îi intrase în labă un spin. Sfântul Cuvios Gherasim îi scoate spinul și din acel moment leul nu-l mai părăsește pe Cuvios, îl urma pretutindeni, ca un adevărat ucenic. În acel timp, la mănăstire, Părinții aveau un catar cu ajutorul căruia aduceau apa de la râul Iordan. Sfântul Cuviosul Gherasim l-a pus pe leu să îl păzească pe catar.

Leul îndeplinea cu bucurie aceasta sarcină. Însă, într-o zi, leul s-a depărtat cam mult de catâr și a adormit. Câțiva negustori, trecând cu o caravană de cămile pe acolo și văzând catarul singur, l-au luat și și-au continuat drumul. Sfântul Cuviosul Gherasim, văzând ca lipsește de la mănăstire catarul și crezând că leul l-a mâncat, i-a spus acestuia: „lucrul pe care îl făcea catarul îl vei face tu, slujind trebuințele mănăstirii“. Și leul s-a făcut de îndată ascultător și căra zi de zi apa de la Iordan pentru mănăstire. După o vreme, negustorii s-au întors pe același drum. Și pe când treceau Iordanul, s-au întâlnit cu leul care împlinea lucrul catarului. Negustorii, văzând leul, s-au speriat și au fugit. Leul a luat catarul de frâu împreună și cu câteva cămile și s-a întors la Sfântul Cuvios Gherasim. Cuviosul Gherasim s-a bucurat de cele petrecute, nu atât pentru că își recuperase catarul, ci mai ales pentru faptul că a cunoscut că leul nu a mâncat catârul.

Cuviosul Gherasim l-a eliberat pe leu de sarcinile pe care le primise. Cu toate acestea leul, deși părăsise mănăstirea, venea o data pe săptămâna la Cuviosul Ghersim, plecându-și capul înaintea lui, ca și cum i s-ar fi închinat. Sfântul Cuvios Gherasim a trecut la Domnul cu pace în anul 475, fiind îngropat de frați cu mare cinste, lângă biserică. Iar când leul Iordan a venit, ca de obicei, în săptămâna aceea, la stareț, nu l-a mai găsit decât pe ucenicul acestuia, pe nume Savatie, care i-a vestit moartea starețului și i-a arătat mormântul acestuia. Î

nțelegând leul ce se petrecuse, s-a pornit să ragă de durere și să se lovească cu capul de mormântul sfântului. Și culcându-se atunci peste mormântul acestuia, a murit acolo. Aceasta s-a făcut pentru ca Dumnezeu a voit să preamărească pe Sfântul Cuviosul Gherasim, nu numai în viață, ci și după moartea sa.

Mormântul și mănăstirea cuviosului Gherasim au devenit loc de pelerinaj până în zilele noastre.

Peste 330 de locuri de muncă sunt libere în această săptămână la nivelul județului Botoșani, au anunțat responsabilii din zona forțelor de muncă. Datele au fost centralizate de AJOFM Botoșani de la agenții economici și făcute publice la începutul acestei săptămâni.

Iată și lista completă cu locurile de muncă comunicate de AJOFM Botoșani: