Connect with us

Eveniment

Astăzi, Ziua Națională a Tineretului din România

Publicat

Publicitate

La data de 2 mai este sărbătorită Ziua Naţională a Tineretului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea nr. 425/2004. În România ziua de 2 mai a fost stabilită ca Zi Națională a Tineretului începând din 2005,relatează alba24.ro.

Proiectul legislativ privind decretarea acestei sărbători a fost inițiat în anul 2004 de 15 deputați reprezentând toate formațiunile politice parlamentare.

2 mai – Ziua Națională a Tineretului: Ce se organizează în această zi

Potrivit legii, cu prilejul acestei zile, sunt organizate şi prezentate, prin mijloacele de informare în masă, activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive, care vizează domeniile de interes ale tineretului.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii în domeniul tineretului acordă sprijin material, financiar şi organizatoric evenimentelor prilejuite de marcarea acestei zile.

De asemenea, legea prevede ca Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune să difuzeze, în perioada 26 aprilie-2 mai, emisiuni despre problematica tineretului.

Proiectul legislativ privind decretarea acestei zile a fost iniţiat în anul 2004, de 15 deputaţi reprezentând toate formaţiunile politice parlamentare.

Publicitate

Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 5 octombrie 2004, iar Legea nr. 425 privind instituirea acestei zile a fost adoptată la 25 octombrie 2004.

Ce oraş este Capitala Tineretului din România în 2022

Din 2016, în fiecare an, un oraş din România primeşte titlul de Capitala Tineretului din România. Acesta funcţionează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului.

Începând din 2016, anual, un oraş din România primeşte titlul de Capitala Tineretului din România. Capitala Tineretului din România funcţionează pe principii similare cu cele dedicate Capitalei Europene a Tineretului, fiind un program naţional destinat tinerilor, având ca scop dezvoltarea ecosistemelor de tineret din zonele româneşti, în general, şi din mediul urban, în mod special.

Desemnarea acestui oraş se face în urma unui concurs de concepte, iar oraşul câştigător este sprijinit financiar, respectiv prin formare şi consultanţă, pentru a implementa iniţiativele din dosarul de candidatură, potrivit portalului www.capitalatineretului.ro.

Primul oraş desemnat Capitala Tineretului din România a fost Timişoara, care a deţinut acest statut în perioada 2 mai 2016-1 mai 2017, ediţia din 2017 a programului desfăşurându-se sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis. Începând cu 2 mai 2017, Capitala Tineretului din România a fost municipiul Bacău, până la 1 mai 2018.

În noiembrie 2017, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Summitului Tinerilor, care a avut loc la Bacău, Baia Mare a fost desemnată Capitala Tineretului din România pentru perioada 2 mai 2018-1 mai 2019.

În noiembrie 2018, municipiul Iaşi a fost desemnat Capitală a Tineretului din România din anul 2019, la Gala Tineretului din România, eveniment găzduit de Sala Sporturilor din municipiul Baia Mare. „#rISeUP!” a fost conceptul cu care municipiul Iaşi a obţinut mandatul noii Capitale a Tineretului, derulat în perioada 2 mai 2019-1 mai 2020.

Capitala Tineretului din România în perioada 2 mai 2020-1 mai 2022 a fost municipiul Constanţa, titlul fiind oferit în cadrul celei de-a şasea ediţii a Galei Tineretului din România, desfăşurată la Iaşi în octombrie 2019, pentru conceptul câştigător #ComeToSEAus.

Cum a fost desemnată Capitala Tineretului din România

La 2 decembrie 2021, în cadrul Galei Tineretului Clujean, organizată la Cluj-Napoca, municipiul Târgu-Jiu a fost desemnat, online, Capitala Tineretului din România, pentru ediţia 2023, mandatul urmând să se desfăşoare în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.

În context, municipiul reşedinţă al judeţului Gorj aduce în atenţie conceptul #YouthURL (UnLearn, ReLearn, Learn), care are drept pilon principal procesul de învăţare, potrivit https://capitalatineretului.ro/.

Priorităţile acestui program, #YouthURL, sunt structurate pe patru direcţii de acţiune: stare de bine, acţiunea tinerilor, ecosistemul de tineret şi perspectivele tinerilor, conform sursei citate.

În 2022, cu prilejul zilei naţionale a tineretului, în reşedinţele de judeţ, dar şi în alte localităţi, autorităţile locale în colaborare cu alţi factori locali şi cu organizaţii non-guvernamentale dedicate tinerilor organizează numeroase manifestări specifice, concerte, seminarii, conferinţe, întreceri pentru a aduce în prim plan importanţa tinerilor la nivelul societăţii.

În perioada 24-30 iulie 2022, la Banska Bystrica (Slovacia), se desfăşoară Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2022 pentru sporturile de vară, unde România va participa cu un lot de 93 de sportivi, dintre care 32 la masculin şi 61 la feminin, potrivit paginii de Facebook a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

Tineri olimpici români vor evolua la opt discipline sportive din cele zece ale competiţiei: atletism, ciclism, gimnastică artistică, handbal feminin, înot, judo, tenis şi volei feminin. Badmintonul şi baschetul completează lista sporturilor incluse în programul competiţiei, indică COSR.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Datinile de iarnă scot Vorona în stradă: Festival cu măști și alaiuri, chiar în ultima zi din anul 2025

Publicat

Publicitate

Comuna Vorona va găzdui, miercuri, 31 decembrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale sfârșitului de an: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, manifestare dedicată tradițiilor populare de Anul Nou.

După cum a anunțat primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu, evenimentul va avea loc în Piața Comunală Vorona, începând cu ora 10:00, și este organizat de Primăria Comunei Vorona, în parteneriat cu SC Prodalcom SA Vorona, Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Centrul Cultural Mihai Eminescu Vorona și Centrul de Informare Turistică Vorona.

Programul festivalului include parada grupurilor de măști, care vor însoți alaiul Plugușorului, precum și momente artistice susținute de grupuri de datini și obiceiuri de Anul Nou din Vorona, Tudora și Corni. Participanții vor putea urmări costume tradiționale autentice, măști spectaculoase și obiceiuri străvechi, păstrate din generație în generație.

Organizatorii îi invită pe toți locuitorii comunei, dar și pe cei din localitățile învecinate, să ia parte la eveniment și să întâmpine noul an într-o atmosferă autentic românească, plină de culoare, tradiție și spirit comunitar.

Citeste mai mult

Eveniment

Revelion 2026 la TV: Ce programe și ce vedete aduc PRO TV, Antena 1 și TVR în noaptea dintre ani

Publicat

Publicitate

Pentru noaptea de Revelion 2026, marile posturi de televiziune din România au pregătit ediții speciale, cu muzică, divertisment și invitați de top. PRO TV, Antena 1 și TVR propun ore întregi de spectacol pentru cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani acasă, alături de familie și prieteni, relatează alba24.ro.

PRO TV și PROTEVELION 2026

Emisiunea de Revelion la PRO TV va fi prezentată de Pavel Bartoș și Raluca. Este vorba despre un show care se întinde pe mai multe ore și îi va aduce pe micile ecrane pe cei mai cunoscuți artiști ai momentului.

Potrivit producătorilor, Show-ul care a fost filmat în noiembrie este ”o nebunie frumoasă cu artişti puşi în situaţii imposibile”. Mai exact publicul trebuie să se aștepte la artiști la care nu s-ar fi gândit niciodată că pot cânta împreună.

La Revelionul 2026 de la PRO TV vor fi prezenți printre alții: Alina Sorescu, Andreea Esca, Andra, Vali Vijelie alături de Miruna Tăvas, Anna Lesko, Maria Buză, Denis Ștefănescu, Gabriel Dumitru, Cristina Spătar, Vlăduța Lupău, Paul Ananie, Orchestra Națională Lăutarii cu Nicolae Botgros, Corneliu Botgros și Cristi Botgros, Andreea Bălan, Andrei Bănuță, Anisia Gafton, Horia Brenciu, Diana Matei, Cosmin Seleși, Florin Dumitrescu, Denis Hanganu, Ion Paladi și Orchestra Fraților Advahov.

Revelion 2026 la Antena 1

Antena 1 promite o atmosferă incendiară la trecerea dintre ani. Din program nu vor lipsi momentele pline de umor, muzica, dar și surprizele pentru cei din fața televizorului.

Dintre vedetele ce vor distra publicul la Revelion 2026, la Antena 1, nu vor lipsi: Ruby, Serghei Mizil, Raluca Bădulescu, Romică Țociu sau Adriana Trandafir.

Publicitate

„Atmosfera de la Revelion este incendiară, mai ales pentru că muzica o întreține! Vă invit să ciocniți un pahar alături de noi, să mâncați bucate tradiționale și să vă ridicați pentru a dansa. Promitem și glume bune, cum v-am obișnuit!”, a declarat Serghei Mizil.

Revelion 2026 la TVR: Gala aniversară

La TVR, televiziunea de stat, 100 de vedete vor apărea la TV, în noaptea dintre anul 2025 și 2026.

Potrivit postului TV, Printre invitații serii se numără Dan Badea, Lora, Andreea Marin, Ramona Bădescu, Iuliana Tudor, Doru Todoruț, Paul Surugiu-Fuego, Pavel și Cleopatra Stratan.

Mai mult de atât vor fi Paula Mitrache, Nico, Alexandra Ungureanu, Voltaj, Body & Soul, ASIA, Adrian Enache, vedetele din juriul „Vedeta familiei”, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, Radu Ștefan Bănică, Sanda Ladoși, notează TVR.ro.

De asemea vor fi și reprezentanți ai României la Eurovision, Paula Seling, Ovidiu Anton, Nico, Luminița Anghel, Andrei Ursu, Mandinga sau Mihai Trăistariu.

Citeste mai mult

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending