Poliţiştii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Iaşi au demarat o anchetă, după ce joi seara a fost primit un apel telefonic care anunţa că în incinta unei sucursale bancare a intrat o persoană deghizată, care avea în mână un pistol şi a cerut bani angajaţilor, însă jaful nu s-a concretizat.

Surse din rândul anchetatorilor spun că incidentul ar fi avut loc la sucursala BCR din cartierul Alexandru cel Bun.

“Poliţiştii din Iaşi au fost sesizaţi prin apel 112 de către sediul central al unei unităţi bancare, despre faptul că, la ora 17,20, într-o sucursală din municipiul Iaşi, ar fi intrat o persoană necunoscută, deghizată, având asupra sa un obiect ce părea pistol, cu care a ameninţat angajaţii care se aflau în sediu şi le-a cerut bani. Persoana nu a sustras nicio sumă de bani şi nu a fost rănită nicio persoană. La scurt timp, aceasta a părăsit sediul băncii”, a informat Biroul de Presă al IPJ Iaşi.

Aceeaşi sursă menţionează că s-a constituit o echipa operativă complexă, formată din poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi Poliţiei Municipiului Iaşi, care efectuează cercetări, în vederea identificării persoanei şi pentru stabilirea situaţiei de fapt. AGERPRES

Venerabilul Mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria (Georgia). Părinţii săi, Ioan şi Maria, i-au pus din botez numele Andrei. Ajungând din tinereţe rob la turci, a stat mulţi ani în Constantinopol, învăţând limbile greacă, arabă şi turcă, precum şi meşteşugul sculpturii, al picturii şi al broderiei. În anul 1690 este adus în Ţara Românească de voievodul martir Constantin Brâncoveanu.

Aici a învăţat meşteşugul tiparului de la Episcopul Mitrofan, iar după câţiva ani s-a călugărit şi a fost hirotonit preot. Între anii 1691-1694 a condus tipografia domnească de la Bucureşti şi a tipărit trei cărţi. Între anii 1694-1696 a întemeiat o nouă tipografie la Mănăstirea Snagov. Între anii 1696-1701 a fost egumen al acestei mănăstiri tipărind 14 cărţi, dintre care patru în limba română, iar celelalte în limbile greacă, slavonă şi arabă. Între anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domnească din Bucureşti, tipărind 15 cărţi, îndeosebi cărţi de slujbă. Între anii 1705-1708 a fost episcop la Râmnicu-Vâlcea, întemeind aici prima tipografie. Timp de trei ani a tipărit la Râmnic 10 cărţi, dintre care 7 în limba română.

Între anii 1708-1716 a fost mitropolit al Ţării Româneşti, întemeind noi tipografii şi tipărind încă 19 cărţi, dintre care 12 cărţi în română. În toamna anului 1716 a fost închis, la porunca turcilor, caterisit şi trimis în surghiun la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai. Pe cale a fost martirizat de ostaşi şi aruncat în râul Tungia, lângă Adrianopol. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind de mic înstrăinat din pământul părinţilor săi şi după ce suferi grele ispite între păgâni, a fost călăuzit de Hristos în pământul românesc.

Astfel, aici şi-a găsit a doua patrie, cu părinţi şi fraţi şi toată mângâierea Duhului Sfânt. Luând jugul lui Hristos la Mănăstirea Snagov, ieromonahul Antim a ajuns călugăr iscusit şi tipograf neîntrecut în Ţara Românească. Timp de 15 ani, până a fost făcut episcop, a întemeiat două tipografii şi a tipărit zeci de cărţi bisericeşti în limbile română, greacă, arabă şi slavonă, dovedindu-se cel mai mare tipograf al ţării noastre în secolele XVII şi XVIII.

Cărţile lui s-au răspândit în toate provinciile româneşti, ajungând până în Athos, în Grecia, la Constantinopol, Ierusalim şi Sinai, în Siria şi Iviria, căci era un devotat slujitor al lui Hristos şi apărător al Bisericii Ortodoxe. Dimensiunea panortodoxă a activităţii culturale a Sfântului se descoperă şi în rolul pe care l-a avut prin acordarea unui ajutor deosebit altor popoare creştin-ortodoxe, aflate sub stăpânire otomană, pentru dezvoltarea culturală și spirituală a acestora, prin cărți tipărite în limbile greacă și slavonă, prin punerea bazelor primei tipografii cu caractere georgiene întemeiate la Tbilisi (1709) și prin dăruirea unei tipografii cu caractere arabe Patriarhiei de Antiohia (1706), după ce a tipărit la Mănăstirea Snagov Liturghierul greco-arab (1701).

Pentru toate aceste lucrări de povățuire, de zidire sufletească și materială în cuprinsul Țării Românești şi în alte ţări, precum și ca o recunoaștere a vieții sale jertfelnice, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a numit anul 2016 ca An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.

Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a declarat, joi seară, că, începând de duminică, se va înregistra o prăbuşire a regimului de temperaturi, de la 34 de grade, la cel mult 15 grade în regiunile intracarpatice, cele mai mari cantităţi de precipitaţii fiind aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură, relatează agerpres.ro.

“Dacă astăzi, mâine, vineri, şi sâmbătă contăm pe o vreme deosebit de caldă, vineri, mâine, vom înregistra cea mai călduroasă zi din această săptămână cu 33 – 34 de grade Celsius în sudul extrem (…), chiar şi sâmbătă 26 – 33 de grade în sudul ţării, situaţia se va schimba începând de duminică când, de la 34 de grade, practic o prăbuşire a regimului de temperaturi la cel mult 15 în regiunile intracarpatice, posibil doar 22 în partea de sud-est a ţării”, a afirmat directorul ANM, la şedinţa convocată, la Palatul Victoria, de premierul Marcel Ciolacu pentru a analiza măsurile ce se impun în condiţiile avertizărilor meteorologice emise de specialişti.

Elena Mateescu a explicat că acest lucru înseamnă că urmează fenomene meteo extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor.

“Ce înseamnă acest lucru, o spunem de fiecare dată – un schimb de masă de aer foarte rece pe un fond preexistent de masă de aer foarte cald înseamnă fenomene meteo extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor”, a punctat ea.

Potrivit directorului general al ANM, pe baza următoarelor date, în cadrul Consilului de prognoză se va emite o alertă generală, la început pentru partea de vest, nord-vest a ţării.

“La început în partea de vest, nord-vest probabil cu siguranţă un Cod galben având în vedere cantităţile de precipitaţii prognozate la acest moment de până la 30 – 40 l/mp, după care, începând de duminică şi până luni, aici contăm pe un vârf în ceea ce priveşte acest episod de vreme instabilă deosebit de accentuat să avem zone în ţară de Cod galben, posibil toată ţara, şi chiar şi aereale de Cod portocaliu”, a explicat Elena Mateescu.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură, a spus ea.

Publicitate

“Cele mai mari cantităţi de 60 – 80 litri/mp, posibil de peste 90 de litri/mp le aşteptăm, aşa cum arată datele de azi, în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură. Cu siguranţă, mâine dimineaţă, în funcţie de ultimele informaţii, vom interveni conform datelor, astfel încât, dacă există o probabilitate foarte mare de a avea cantităţi care să depăşească pe secvenţe scurte de timp sau prin acumulare în 24 de ore valori de peste 100 litri/mp, fie să dublăm avertizarea generală de avertizări meteorologice de Cod roşu de tip nowcasting, fie Cod roşu de la început, dacă aria în care anticipăm aceste cantităţi este una destul de extinsă şi mă refer aici la zone din Oltenia şi Muntenia în mod deosebit şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură”, a adăugat directorul general ANM.

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 26 septembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 26 septembrie 2024:

Loto 6 din 49: 32, 15, 1, 39, 41, 40

Loto 5 din 40: 30, 2, 24, 32, 10, 27

Noroc: 5 7 9 3 8 1 2

Noroc Plus: 1 1 8 5 9 1

Super Noroc: 8 4 2 2 3 5

Joker: 29, 20, 27, 31, 36 + 4