Connect with us

Eveniment

Astăzi este Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în fiecare an la 31 august

Publicat

Publicitate

Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013, relatează agerpres.ro.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două camere ale Parlamentului.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunțarea la grafia chirilică și revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menționând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea națională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

În anul 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea națională a acestor comunități românești, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunități. De asemenea, au solicitat și celorlalte asociații și organizații românești din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române și să fie marcată similar.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 19 octombrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 19 octombrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 19 octombrie 2025:

Loto 6/49: 14, 11, 21,16, 5, 10

Loto 5/40: 17, 34, 25, 18, 26, 31

Noroc: 8 8 6 6 0 8 4

Noroc Plus: 5 5 1 6 5 3

Publicitate

Super Noroc: 6 6 7 1 1 0

Joker: 13, 28, 14, 15, 11, +19

Citeste mai mult

Economie

Județul Botoșani, în topul furturilor de energie. Delgaz Grid: Aproape 1000 de cazuri de consum fraudulos în primele 9 luni din 2025

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se numără printre zonele cu cele mai multe cazuri de consum fraudulos de energie electrică și gaze naturale descoperite în primele nouă luni ale anului 2025, potrivit unui raport al companiei Delgaz Grid.

În total, compania a identificat aproape 1000 de cazuri de potențial consum fraudulos în 18 dintre cele 20 de județe în care operează. Dintre acestea, 618 au vizat sustrageri de energie electrică, majoritatea în regiunea Moldovei – în județele Botoșani, Iași, Vaslui, Suceava, Neamț și Bacău. Alte 364 de cazuri au fost descoperite la rețeaua de gaze naturale, inclusiv în județul Botoșani.

Cantitatea totală de energie furată depășește 14 milioane kWh, dintre care circa 8,9 milioane kWh energie electrică și 5,2 milioane kWh gaze naturale. Prejudiciul estimat este de peste 11,5 milioane de lei.

Pericol pentru locuințe și vieți omenești

Reprezentanții Delgaz Grid atrag atenția că intervențiile neautorizate asupra contoarelor și instalațiilor electrice pot duce la incendii, explozii, intoxicații sau electrocutări, cu consecințe tragice.

„Reducerea facturii prin evitarea înregistrării consumului real nu este o soluție. Riscurile la care se expun cei care recurg la astfel de metode depășesc cu mult sumele «economisite». Nicio economie nu merită pusă mai presus de siguranța familiei”, avertizează compania.

Sesizările cetățenilor, esențiale

Delgaz Grid anunță că a formulat plângeri penale în toate cazurile depistate și încurajează populația să raporteze suspiciunile de furt de energie. Sesizările pot fi transmise prin e-mail la adresa raporteazafrauda@delgaz-grid.ro, prin apel gratuit la 031 782 9807 (PIN 1838) sau direct la cea mai apropiată secție de poliție.

Publicitate

„Fiecare caz de consum fraudulos eliminat reprezintă o situație cu potențial periculos neutralizată. Toate sesizările sunt verificate cu respectarea confidențialității identității celor care le transmit”, precizează compania.

Rețea extinsă și investiții în județ

Delgaz Grid, parte a grupului german E.ON, administrează în județul Botoșani rețele de energie electrică și gaze naturale, deservind zeci de mii de clienți casnici și instituționali.

Compania operează o rețea de 82.000 km de electricitate în cele șase județe ale Moldovei – Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui – și o rețea de 26.000 km de gaze naturale în 20 de județe din nordul și vestul țării. De la intrarea pe piața românească, în 2005, E.ON a investit peste 2,4 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii energetice și a virat către stat taxe și impozite de peste 3,8 miliarde de euro.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (396)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DUMITRU MONACU ȘI MANIA REÎNTOARCERII ÎN TIMP

Finalizând de citit  volumul lui Dumitru Monacu, „Culegere de… soluții” (Editura „Axa”, Botoșani, 2011),  un fel de antologie a întâmplărilor  care l-au vizat, mă simt obligat  să mă întreb: câte sunt adevărate?  Mă salvează  Răzvan Voncu printr-o recentă explicație găsită în revista  „Apostrof”: „Conceptul de „verosimilitate”  nu se suprapune decât parțial celui de „adevăr”. Verosimilul este ceea ce POATE fi crezut, oricând și de către oricine, într-un cod narativ de tip realist, iar nu ceea ce TREBUIE crezut, pe baza evidenței că s-a întâmplat. Verosimilitatea este un concept deopotrivă mai restrâns și mai larg decât cel de adevăr.  Mai restrâns pentru că tinde să excludă „extravaganțele” și extremele, faptele imposibil de acceptat într-o logică obișnuită, și mai larg deoarece, paradoxal, chiar într-un cod realist poate fi făcut credibil, de către prozator, ceva care nu s-a întâmplat niciodată în realitate. Verosimilitatea tinde către tip și tipizare și se bazează nu pe totalitatea faptelor care s-au petrecut vreodată în realitate, ci pe anumite tipare evenimențiale și psihologice, pe care logica obișnuită le cunoaște aprioric.” N-or fi toate întâmplările narate în acest volum  adevărate, dar sunt verosimile. Cele șase capitole care întregesc arhitectura volumului („Acasă”, „Ani de liceu”, „Militar, milităraș”, „Ecouri”, „Iași” și „Botoșani”)  se vor a pune în evidență o frescă socială, însă eu cred că, de fapt,  prin apartenența la autobiografic, relevă o frescă sufletească care asigură bucuria scrierii..  Autorul o face dintr-o mare iubire față de cei cu care s-a intersectat în periplurile sale.  Multitudinea secvențelor  pline de incizii realiste sunt verosimile  prin priceperea lui Dumitru Monacu de a asigura fluiditatea  descrierilor: copilăria petrecută într-un sat, anii de liceu cu profesorii, colegii, practica agricolă, chiulul de la școală. Acestora li se adaugă anii de militărie, viața de student la Iași și anii de serviciu la Botoșani care vizează repartiția, delegațiile și popasurile prin hoteluri, colegii de muncă, șefii dintre care îl veți recunoaște , cei mai în vârstă, pe celebrul Răcnea. E o carte care merită citită de toate vârstele. Mai ales că demersul narativ este salvat, în plus, și de ochiul ironic, din fiecare întâmplare extrăgându-se și acea doză de umor, unul cu un timbru mansuet. De aceea, Dumitru Monacu adaugă titlului volumului și sintagma „Schițe vesele”.  Verosimilitatea de care vorbeam este asigurată  și de  lipsa confabulațiilor ramificate,  în sensul că autorul face distincție între adevăr și fabulație, accentul fiind pus pe cele trăite cu adevărat.

Dacă e să fim realiști, opera lui Dumitru Monacu, exceptând-o pe cea epigramatică,  este un rezultat al maniei de a se reîntoarce în timp, aceste popasuri constituind romanele de mai târziu.  Să mai reținem un aspect: autorul pune în fiecare frază  doze mari de echilibru spiritual, mai ales în secvențele în care îi recuperează  pe cei cu care s-a intersectat. Volumul lui Dumitru Monacu se termină cu un „Final… așteptat”: „Se spune că un om își desăvârșește cu adevărat menirea pe pământ numai după ce a plantat un copac, a crescut un copil și a clădit o casă. Două dintre aceste nobile misiuni le îndeplinisem bine până în acest an (2011, n,n,). Fetele mele și uriașul nuc rotat din spatele casei de la Cotu Băii sunt adevărurile frumoase, vii și scumpe din viața mea. Cum o casă nu am ajuns să clădesc, am solicitat divinității o derogare pentru altceva. O carte”. „Culegere de … soluții” este o carte în care găsești, adeseori, secvențe  rezultate din obsesia reîntoarcerii în timp pe care o au autorii români și nu numai.

Citeste mai mult

Educație

Noi reguli pentru excursiile elevilor. Ce trebuie respectat dacă deplasările au loc în timpul programului școlar

Publicat

Publicitate

Noi reguli pentru organizarea excursiilor școlare. Timpul petrecut de elevi în deplasări, atunci când acestea au loc în timpul orelor de curs, trebuie recuperat ulterior. Prevederea apare într-o scrisoare metodică transmisă unităților de învățământ, care vizează eficientizarea activităților extrașcolare, potrivit edupedu.ro, relatează alba24.ro.

În condițiile în care excursia se desfăşoară în timpul orarului şcolar, este necesar un program de recuperare a orelor. Modificarea orarului unității de învățământ, care cuprinde orele de recuperare, se face cu acordul Consiliului de administrație al unității de învățământ, potrivit sursei citate.

Fiecare grup de 10 elevi trebuie să aibă un cadru didactic însoțitor.

Profesorii și/sau școlile care organizează tabere, excursii, expediţii şi alte activităţi de timp liber au obligaţia să ia toate măsurile în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă ale elevilor/preşcolarilor pe durata activităţii respective.

Regulile de siguranță trebuie respectate și în cazul excursiilor organizate în zilele libere.

Școala altfel și Săptămâna verde

Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară până în 3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare. Planificarea se face de către unitatea de învățământ.

Publicitate

Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Prima vacanță din anul școlar 2025-2026

Prima vacanță pentru elevi în anul școlar 2025-2026 începe în 25 octombrie. Elevii vor avea liber o săptămână.

Cursurile se încheie, înaintea vacanței de toamnă, în 24 septembrie. Elevii revin la ore în 3 noiembrie.

Următoarea vacanță va fi cea a sărbătorilor de iarnă, în perioada 20 decembrie – 7 ianuarie.

Vacanța de schi în Botoșani va fi în 23 februarie – 1 martie.

Calendar an școlar 2025-2026

Anul școlar 2025 – 2026 este structurat pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:

  • cursuri: de luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025
  • vacanța de toamnă: de sâmbătă, 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025
  • cursuri: de luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025
  • vacanța de iarnă: de sâmbătă, 20 decembrie, 2025 până miercuri, 7 ianuarie 2026
  • cursuri: de joi, 8 ianuarie 2026, până vineri, 6 februarie 2026 sau vineri, 13 februarie 2026 / vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare
  • vacanța de schi: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare în perioada 9 februarie – 1 martie 2026
    • În Botoșani, vacanța de schi va fi în perioada 23 februarie – 1 martie
  • cursuri: de luni, 16 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026, sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare până vineri, 3 aprilie 2026
    • În Botoșani, cursurile încep din 2 martie
  • vacanța de primăvară: de sâmbătă, 4 aprilie 2026, până marți, 14 aprilie 2026
  • cursuri: miercuri, 15 aprilie 2026, până vineri, 19 iunie 2026
  • vacanța de vară: de sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending