Publicitate

Duminică, 19 iunie, este Lăsatul Secului pentru postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Anul acesta, postul începe în 20 iunie și durează 10 zile, până în 29 iunie, când sunt sărbătoriți Apostolii Petru și Pavel. Tot în 19 iunie, anul acesta, este Duminica Tuturor Sfinților.

Duminica Tuturor Sfinților, în prima Duminică după Rusalii

Biserica Ortodoxa prăznuiește Duminica Tuturor Sfinților în prima Duminică după Duminica Pogorârii Sfantului Duh. Prin aceasta se descoperă ca rostul venirii Sfăntului Duh în lume este sfințirea oamenilor.

Publicitate

În Calendar Ortodox 2022, duminică după Rusalii, este cunoscută drept Duminica Tuturor Sfinţilor. În fiecare zi a calendarului Bisericii, se prăznuiesc unul sau mai mulţi sfinţi. Însă, în această duminică sunt cinstiţi toţi sfinţii, cunoscuţi şi necunoscuţi potrivit crestinortodox.ro.

Această duminică, prima după Rusalii, este o duminică închinată generic tuturor sfinţilor. Este o sărbătoare comună a tuturor sfinţilor care s-au pierdut în negura veacurilor, s-au uitat, sau ale căror nume au rămas necunoscute.

Orthodoxwiki.org scrie că această sărbătoare a fost introdusă mai întâi în Antiohia, în secolul al IV-lea, apoi în Apus în anul 608, unde a fost sărbătorită mai întâi la 13 mai, iar mai târziu a fost mutată la 1 noiembrie (aşa cum se sărbătoreşte în Biserica Romano-Catolică până astăzi, ca Sărbătoarea Sfinţilor). În Biserica Ortodoxă această pomenire, a sfinţilor de pretutindeni şi din toate timpurile, se face în prima duminică după Rusalii.

Publicitate

Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că, prin Pogorârea Duhului Sfânt, se împlineşte planul de mântuire al lui Dumnezeu Tatăl, realizat în Fiul Său, pentru că prin lucrarea Duhului Sfânt dobândim înfierea, adică primim harul spre a deveni fii duhovniceşti, după har, ai lui Dumnezeu Tatăl, după cum Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Tatăl.

Totodată, în această duminică mai prăznuim toate câte Duhul Sfânt a sfinţit: pe strămoşi şi patriarhi, pe proroci şi pe Sfinţii Apostoli, pe mucenici şi ierarhi, pe sfinţii mărturisitori şi pe cuvioşii mucenici, pe cuvioşi, pe drepţi, pe toată ceata sfintelor femei şi pe toţi ceilalţi sfinţi necunoscuţi, împreună cu care să fie şi cei care se vor adăuga în viitor.

Dar, mai presus de toţi şi între toţi şi cu toţi sfinţii, pe Sfânta Sfinţilor, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. După cum vedem din expunerea sintetică a sinaxarului, în această duminică cinstim întreaga creatură, atât văzută, cât şi nevăzută, ce s-a învrednicit de primirea darului sfinţeniei de la Bunul Dumnezeu, scrie preotul Ciprian Florin Apetrei

Publicitate

Troparul Tuturor Sfinților

Cu sângele Mucenicilor Tăi, celor din toată lumea, ca și cu porfiră și vison Biserica Ta fiind împodobită, printr-înșii strigă către Tine, Hristoase Dumnezeule: poporului Tău trimite-i îndurările Tale, pace obștii Tale dăruiește și sufletelor noastre mare milă.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Durata postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel este variabilă, în functie de data Sfintelor Paști. De regulă, cuvântul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, la Sfinții Părinți, accentul nu cade numai pe mancare. Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea împătimită, potrivit crestinortodox.ro.

Postul Sfintilor Apostoli Petru și Pavel este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sânpetrului. Este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23).

Postul Sfinților Apostoli ne amintește și de începuturile Bisericii creștine, de rolul pe care l-a avut comunitatea Sfinților Apostoli în vestirea Evangheliei. Postul Sfinților Apostoli a fost cunoscut în vechime și ca Postul Cincizecimii, pentru că se ține în apropiere de Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile).

Postul Sfinților Petru și Pavel – dezlegările la pește

În Postul Sfinților Petru și Pavel, sâmbăta și duminica se mănâncă pește. Este și dezlegarea la peste și pe 24 iunie, când se sărbatorește Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.

Prin urmare, în acest post din 2022, zilele cu dezlegare la pește sunt 24, 25 și 26 iunie.

De obicei, în acest post, dezlegarea la pește avem și luni, marti și joi, numai dacă în aceste zile este prăznuit un sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar. Când o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn si vin. Dacă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Tradiţii şi obiceiuri de Sânpetru

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

În tradiţia populară, până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor.

Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste aruri şi la anul.

După ce am dăruit aceste ofrande, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, după masa de prânz, apoi ne punem o dorinţă.

În ajunul sărbătorii, se poartă amulet  ele cu usturoi şi pelin

Ziua care precede sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor, respectiv poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar  grânele lor să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare.

Misiunile Sfântului Petru, sfetnicul lui Dumnezeu

Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă de fiecare dată când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor.

De asemenea, tot Sfântului Petre îi revine şi atribuţia de protejare a recoltelor, el topeşte în bucăţele mici şi fierbe grindina, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți de către Biserica Ortodoxă în data de 29 iunie a fiecărui an. Aceștia sunt sărbătoriți împreună, datorită faptului că ambii s-au săvârșit la Roma.

Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos.

Petru și Pavel au fost aleși de către Iisus Hristos în niște condiții deosebite, motiv pentru care aceștia au primit misiuni speciale.

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni.

Mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvantul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan.

Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumină orbitoare și îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru ca L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au gresit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.

19 iunie – Sfântul Iuda

Sfântul Iuda a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului. Sfântul Apostol Iuda se numără între frații Domnului Iisus Hristos, adică între fiii dreptului Iosif pe care îi avusese din căsătoria anterioară cu Salomeea. Abia dupa ce dreptul Iosif a rămas văduv, i-a fost dată în grijă Maica Domnului.

Sfântul Apostol Iuda este uneori numit în Scriptură „Iuda, fratele lui lacov ” (Luca 6; 16, Fapte 1; 13). Între cărțile Noului Testament ni s-a pastrat de la el o Epistolă Sobornicească. Acesta își începe astfel epistola: „Iuda, rob al lui lisus Hristos si frate al lui lacov (Iuda 1:1). Chiar daca s-ar fi putut numi pe sine frate al lui Hristos cu aceeași îndreptățire ca și lacov, el nu o face.

Sfântul Apostol Iuda mai este cunoscut și ca Levi sau Tadeu. Însa, nu trebuie confundat cu celălalt Tadeu, care a făcut parte din cei 70 de Apostoli ai Mântuitorului.

Sfântul Apostol Iuda a predicat Evanghelia în ludeea, Samaria, Galileea, Idumeea, Siria, Arabia, Mesopotamia și Armenia.

Ajungând să predice în ținutul Muntelui Ararat, Sfântul Apostol Iuda a fost prins de păgâni, răstignit și omorât cu săgeți.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News