După deciziile premierului Ilie Bolojan, care au forțat administrațiile locale să majoreze taxele și impozitele, tot mai mulți cetățeni refuză să le mai plătească. Efectul se vede deja în teritoriu: bugetele locale se subțiază rapid, iar unele primării se apropie periculos de incapacitatea de funcționare.

Un astfel de exemplu vine din orașul Flămânzi, unde administrația locală avertizează public că lipsa încasărilor poate duce la blocarea serviciilor publice esențiale.

Viceprimarul orașului Flămânzi, Ioan Guraliuc, atrage atenția că situația financiară a administrației locale devine din ce în ce mai dificilă, pe fondul întârzierii sau refuzului de plată a taxelor și impozitelor locale de către o parte semnificativă a populației.

Potrivit datelor prezentate de administrație, încasările din taxe și impozite locale acoperă în prezent mai puțin de 40% din necesarul lunar al orașului, restul fondurilor fiind asigurate de la bugetul de stat. În lipsa acestor venituri proprii, primăria riscă să ajungă în incapacitate de plată.

„Neplata taxelor nu lovește administrația, ci direct cetățenii. Fără aceste sume, orașul nu mai poate funcționa normal”, avertizează viceprimarul pe pagina de socializare.

Unde ajung banii din taxele locale

Pentru a combate percepția că fondurile sunt risipite, viceprimarul Ioan Guraliuc a făcut public modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din taxele și impozitele locale.

Astfel, doar plata energiei electrice pentru iluminatul public și pentru instituțiile publice – primărie, școli, casă de cultură, centrul de zi pentru copii, centrul de afaceri și pompieri – presupune un cost de aproximativ 63.000 de lei lunar.

Rata lunară la împrumutul bancar de 9 milioane de lei, contractat pentru cofinanțarea proiectelor europene aflate în derulare, se ridică la 187.750 de lei. Întreținerea drumurilor locale – profilare, împietruire, deszăpezire, împrăștiere material antiderapant, cosit și măturat – costă peste 183.000 de lei pe lună.

Administrația mai suportă cheltuieli pentru subvenționarea transportului local al elevilor și persoanelor vârstnice (51.600 lei/lună), contribuția la indemnizațiile însoțitorilor persoanelor cu handicap (37.500 lei/lună), plata navetei profesorilor care fac zilnic drumul de la Botoșani (16.600 lei/lună), funcționarea Centrului de zi pentru copii (14.100 lei/lună), subvenția pentru salubritate destinată persoanelor vârstnice (5.000 lei/lună) și bursele studenților din Flămânzi (4.000 lei/lună).

Avertisment dur: fără bani, orașul se blochează

Viceprimarul subliniază că, în lipsa acestor fonduri, orașul riscă să rămână fără iluminat public, drumuri întreținute, transport pentru elevi sau sprijin pentru categoriile vulnerabile.

Administrația locală face apel la responsabilitate civică, avertizând că refuzul de a plăti taxele, chiar ca formă de protest față de deciziile politice centrale, lovește în primul rând comunitatea locală.

Finalizarea unor tronsoane esențiale din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8) este condiționată strict de respectarea termenelor impuse de finanțarea europeană SAFE – Security Action for Europe. Potrivit deciziei Comisia Europeană, acest program se va încheia la data de 31 decembrie 2030, ceea ce înseamnă că lucrările finanțate prin SAFE trebuie să fie finalizate până la acel termen-limită.

Finanțarea SAFE reprezintă un împrumut avantajos, contractat pe o perioadă de 40 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani și o dobândă de până la 3%. Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestui mecanism este faptul că nu afectează deficitul bugetar al României.

Pentru infrastructura rutieră, suma alocată prin programul SAFE este de aproximativ 4,2 miliarde de euro. Valoarea totală necesară pentru finalizarea tronsoanelor Pașcani–Siret (A7) și Moțca–Lețcani–Ungheni (A8) este însă mai mare, diferența urmând să fie acoperită de la bugetul de stat sau prin alte surse de finanțare.

Autostrada Unirii – A8, sub presiunea termenelor

În cazul Autostrăzii Unirii (A8), loturile aflate în gestiunea Compania Națională de Investiții Rutiere au termene clare pentru emiterea Ordinului de Începere a Lucrărilor (OIL), astfel încât proiectul să fie finalizat până la finalul anului 2030.

Lotul Moțca–Târgu Frumos, cu o lungime de 27 de kilometri și o perioadă de execuție de 36 de luni, trebuie să primească Ordinul de Începere a Lucrărilor cel târziu la 1 ianuarie 2028. Același termen este valabil și pentru tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, de 28,6 kilometri, unde există și o condiționalitate suplimentară: un segment de autostradă din zona localității Podu Iloaiei trebuie finalizat în 14 luni, respectiv până în februarie 2029.

Tronsoanele Lețcani–DN24 (Iași), cu o lungime de 17,7 kilometri, și DN24 (Iași)–Pod Ungheni, de 15,5 kilometri, au, la rândul lor, perioade de execuție de 36 de luni, cu OIL stabilit cel târziu la 1 ianuarie 2028.

Autostrada Moldovei – A7, loturi gestionate de CNAIR

Pentru Autostrada Moldovei (A7), loturile sunt în responsabilitatea Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar termenele de execuție sunt mai scurte, de 24 de luni.

Lotul Pașcani–Roșcani, cu o lungime de 33 de kilometri, trebuie să înceapă lucrările cel târziu la 1 ianuarie 2029. Același termen este stabilit și pentru lotul Roșcani–Suceava (28,9 kilometri).

De asemenea, tronsonul Suceava–Dărmănești, realizat ca drum expres pe o lungime de 18,6 kilometri, precum și lotul Dărmănești–Bălcăuți, de 24,45 kilometri, au ca termen-limită pentru OIL data de 1 ianuarie 2029. Ultimul segment, Bălcăuți–Vama Siret, în lungime de 12,7 kilometri, tot drum expres, trebuie să respecte același calendar.

Lecția PNRR și riscul pierderii finanțării

Respectarea strictă a acestor termene este esențială pentru a evita situații similare celor apărute în cadrul PNRR, unde întârzierile au pus în pericol finanțarea unor proiecte majore. În cazul SAFE, nerespectarea calendarului ar putea duce la pierderea banilor europeni și la blocarea unor investiții strategice pentru Moldova.

În acest context, anii 2028 și 2029 devin decisivi pentru demararea lucrărilor, astfel încât până la 31 decembrie 2030 Autostrada Unirii și Autostrada Moldovei să fie finalizate și funcționale, conectând regiunea Moldovei la rețeaua națională și europeană de transport.

În perioada 30 ianuarie – 8 februarie 2026, Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în spațiul Galeriile de Artă Ștefan Luchian, expoziția Concursului Interjudețean de Arte Plastice „Omagiu Ștefan Luchian”, ajunsă la ediția a XIX-a.

Expoziția-concurs este parte a manifestărilor dedicate Zilelor Liceul de Artă Ștefan Luchian și reprezintă un eveniment cultural de tradiție pentru comunitatea artistică locală și regională.

Evenimentul este organizat de liceul botoșănean, în parteneriat cu Muzeul Județean Botoșani, consolidând colaborarea dintre mediul educațional și instituțiile de cultură din județ.

La această ediție au fost înscrise lucrări realizate de elevi proveniți din 28 de școli gimnaziale și licee teoretice, precum și din 16 instituții de învățământ vocațional, din mai multe județe ale țării.

Participarea numeroasă confirmă interesul crescut al tinerilor pentru artele plastice și pentru valorile promovate de creația marelui pictor Ștefan Luchian, personalitate emblematică a artei românești.

Elevii Liceului de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani au fost coordonați de cadrele didactice Raluca Agavriloae, Monica Ailincăi, Andrei Alupoaie, Diana Alupoaie, Ciprian Andrușcă, Cristina Ciobanu, Genoveva Dolhescu, Alina Munteanu, Adina Strugariu și Elena Șurghin.

Lucrările expuse reflectă diversitatea tehnicilor și temelor abordate, punând în valoare creativitatea, sensibilitatea artistică și nivelul de pregătire al elevilor participanți.

Vernisajul expoziției va avea loc luni, 2 februarie 2026, începând cu ora 16:00, în prezența elevilor, profesorilor, părinților și a publicului iubitor de artă.

Accesul publicului este liber, iar expoziția poate fi vizitată pe întreaga durată a perioadei de desfășurare, în programul de funcționare al Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian”.

Sfântul s-a născut în satul Lampsac din Frigia (Asia Mică), sat așezat în apropierea orașului Apomeea. Părinții lui au fost creștini și l-au crescut cu dragoste de Dumnezeu. Tânărul Trifon a fost binecuvântat din copilărie cu darul minunilor. La vârsta de 17 ani a tămăduit pe Gordiana, fiica împăratului Gordie (238-244). Reîntors acasă de la Roma, Trifon a început să propovăduiască învățătura Mântuitorului Hristos prin satele Frigiei, vindecând bolnavii în chip minunat.

Propovăduirea și faptele bune ale Sfântului Trifon s-au sfârșit o dată cu mucenicia și viața lui, în anul 250 de la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în orașul Niceea, în timpul persecuțiilor creștinilor din porunca împăratului Deciu (249-251). Trifon a fost prins cu alți tineri creștini și întemnițați din porunca lui Aquilin, prefectul Orientului. Toate încercările lui Aquilin de a-l face pe Sfântul Trifon să renunțe la credința în Domnul nostru Iisus Hristos și să aducă jertfă zeilor, au rămas zadarnice. În cele din urmă, Aquilin a poruncit moartea Sfântului Trifon prin sabie. Dus de ostași la locul de osândă, Sfântul Trifon s-a rugat și îndată și-a dat sufletul său Domnului Iisus Hristos, înainte ca sabia călăului să cadă asupra gâtului său.

În Molitfelnic, la rânduiala ce se face la țarini (holde), la vii și la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alte vietăți ca lăcuste, gândaci și altele, este integrată și Rugăciunea Sfântului Mucenic Trifon pentru păzirea grădinilor, a viilor și pentru toate holdele. Sfântul Mare Mucenic este cunoscut în Biserica Ortodoxă ca ocrotitorul ogoarelor, deoarece într-o primăvară, semănăturile locuitorilor din Campsada erau puse în pericol de o mulțime de lăcuste. Trifon s-a rugat lui Dumnezeu să scape ogoarele de pierderea lor, lucru care s-a și întâmplat. De atunci și până astăzi, Sfântul Trifon este cinstit ca ocrotitorul țarinilor și grădinilor oamenilor.