În ultima zi de august a fiecărui an se sărbătorește Limba Română, ca urmare a unei iniţiative legislative aprobată de Parlament prin Legea nr. 53/2013, scrie alba24.ro.

Ziua Limbii Române a fost stabilită la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite, astfel, mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de frontiere.

La data de 31 august 1989, Parlamentul de la Chişinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină.

Ziua Limbii Române a fost aleasă în onoarea marelui poet Mihai Eminescu, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai literaturii române și un promotor al limbii române ca limbă literară modernă.

Ziua Limbii Române: Lucruri mai puțin știute despre Limba Română

Limba Română are o istorie și caracteristici interesante. Iată câteva informații:

• Originea Latină: Limba română este o limbă indo-europeană, aparținând grupului de limbi romanice. Ea evoluează din limba latină vulgară vorbită în provincia romană Dacia (teritoriul actual al României) în timpul ocupației romane.
• Influențe: Limba română a fost influențată de diverse limbi datorită istoriei sale tumultuoase și a influențelor culturale. Aceasta include influențe latine, dar și slavone, maghiare, turcești, grecești și mai târziu, franceze și engleze.
• Alfabetul latin: Limba română folosește alfabetul latin. Însă, în perioada medievală, alfabetul chirilic slavon a fost utilizat pentru a scrie românește în anumite regiuni.
• Vocabular latin: Aproximativ 70-75% dintre cuvintele din limba română au origini latine, dar multe dintre ele au fost adaptate și au evoluat în mod unic.
• Gramatică flexionară: Limba română are o structură flexionară a cuvintelor, ceea ce înseamnă că sufixele și desinențele sunt utilizate pentru a indica atât cazurile, cât genurile și persoanele în conjugarea verbelor.
• Divergențe regionale: Datorită diversității geografice și istorice, limba română prezintă divergențe regionale în pronunție, vocabular și uneori chiar în gramatică. Acest fapt a dus la dezvoltarea unor accente și variante locale.
• Scrierea fonetică: Limba română are o ortografie relativ fonetică, ceea ce înseamnă că modul în care cuvintele sunt scrise se aseamănă cu felul în care sunt pronunțate.
• Cuvinte latine arhaice: Limba română păstrează unele cuvinte latine arhaice care au dispărut din alte limbi romanice, precum italiana sau spaniola.
• Contribuții la Literatură: Limba română a fost folosită pentru a crea o bogată tradiție literară, cu autori importanți precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, Mircea Eliade și mulți alții.

Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile interesante ale limbii române. Limba a evoluat într-un mod unic și continuă să reflecte istoria și cultura României.

Ziua Limbii Române, sărbătorită în 2023

Ziua Limbii Române va fi marcată joi la Bucureşti şi în ţară, dar şi la Chişinău printr-o serie de manifestări culturale, potrivit agerpres.

Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei marchează împreună Ziua Limbii Române la Bucureşti şi la Chişinău.

Potrivit Academiei Române, evenimentul va avea loc simultan la sediul celor două instituţii, în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor două academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice comune ce se va desfăşura în format mixt.

Manifestarea va fi deschisă de preşedinţii celor două prestigioase foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.

În Aula Academiei Române, Ioan-Aurel Pop va susţine prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”, vicepreşedintele Academiei Mircea Dumitru va prezenta începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc, urmând să vorbească şi despre experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, iar Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, se va referi la vitalitatea limbii române.

Ziua Limbii Române, sărbătorită și la Chișinău

La Chişinău, Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, va susţine prelegerea „Limba Română – Casa Fiinţei Noastre”, Gheorghe Ghidirim va vorbi despre limba română ca factor identitar unificator în cadrul prelegerii „Limba română – limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, va prezenta câteva aspecte din „bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”.

Prelegeri vor mai susţine profesorii universitari Rodica Zafiu, Viorel Vizureanu şi Liliana Ionescu-Ruxăndoiu.

Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române va continua cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor celei de-a XII-a ediţii a Congresului Mondial al Eminescologilor.

Este programată şi sesiunea specială – „Academician Eugen Simion – 90”. Cu acest prilej, vor fi lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural”, de Mihai Cimpoi şi „Texte despre Basarabia”, de Eugen Simion.

* Bucureştenii sunt invitaţi să participe joi la o Sesiune de lectură publică, în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză”, începând cu ora 18,00.

Evenimentul este organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Open Art, Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România şi AgenţiadeCarte.ro.

Sesiunea de lectură publică este susţinută de Ioana Crăciunescu, Gabriela Toma şi Dan Mircea Cipariu, scriitori şi poeţi care au publicat în ultimii trei ani volume foarte valoroase, premiate atât în România, cât şi în afara ţării.

Ziua Limbii Române: Marea Dictare de la Iași

Ziua Limbii Române va fi celebrată la Iaşi printr-un eveniment cu totul special, „Marea Dictare!”, care se va desfăşura, începând cu ora 10,00, în Parcul Expoziţiei din Copou.

„Dictarea va cuprinde trei fragmente a câte două paragrafe, maximum 3.000 de semne, din operele scriitorilor Marin Preda, Ion Creangă şi Ion Neculce.

Materialele necesare vor fi puse la dispoziţie. Participanţii cu cele mai bune rezultate vor fi răsplătiţi cu premii oferite de Librăria Cărtureşti. Vor fi acordate şi câteva premii speciale surpriză.

Toţi cei înscrişi şi prezenţi la evenimentul din 31 august vor primi diplomă de participare.

Vârsta minimă recomandată pentru participare este de 10 ani, dar îi primim cu drag pe toţi cei care vor să-şi testeze abilităţile de scriere după dictare şi să-şi verifice cunoştinţele gramaticale şi de ortografie.

Vă aşteptăm în număr cât mai mare să participaţi la acest eveniment organizat de Ziua Limbii Române, pentru a celebra frumuseţea, bogăţia şi importanţa limbii române, care reprezintă identitatea noastră ca popor”, a declarat, pentru AGERPRES, şefa Serviciului Proiecte şi Programe Culturale din cadrul Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachi”, Mihaela Morariu.

Din juriu vor face parte prof. univ. dr. Constantin Dram şi lect. univ. dr. Livia Iacob de la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi scriitorul Marius Chelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi.

Foto: Prima timăritură în limba română