Connect with us

Actualitate

Armata Română angajează luptători de comando. Care sunt condițiile

Publicat

Publicitate

Cursul de adresează civililor și soldaților/gradaților profesioniști în activitate, în rezervă sau cu statut de rezerviști voluntari. Armata Română angajează luptători de comando. Școala de Instruire a Forțelor pentru Operații Speciale „Burebista” din Brașov organizează un curs de formare subofițeri în activitate, specialitatea Comando, scrie alba24.ro.

Sunt disponibile 40 de locuri pentru civili sau soldați/gradați profesioniști. Cei care vor să se angajeze ca luptători de comando trebuie să aibă o condiție fizică impecabilă, să mânuiască armele foarte bine, să sară cu parașuta, să se orienteze pe teren necunoscut, să știe să înoate și să se scufunde, să știe să acorde primul și să fie capabili să facă față oricărei situații.

„Suntem în căutare de noi colegi care doresc să se alăture echipei noastre. Dacă ești pasionat de aventură și îți dorești să faci parte dintr-o unitate de elită atunci poți opta pentru cursurile instituției noastre”, au transmis reprezentanții Școlii de Instruire a Forțelor pentru Operații Speciale din Vlădeni, Brașov.

Înscrierile la cursul de formare în activitate, specialitatea Comando, se fac până pe data de 4 octombrie 2024.

Cursul va dura opt luni și va avea loc în perioada 13 ianuarie – 28 august 2025.

Cei care vor absolvi cursul vor primi gradul de sergent și vor fi încadrați la una dintre unitățile de forțe pentru operații speciale din țară.

Publicitate

Obiectivele generale ale cursului

Obiectivele generale ale cursului sunt:

  • formarea deprinderilor de bază pentru folosirea echipamentelor militare individuale şi acţiunea în câmpul tactic pentru a prelua și menține inițiativa în ducerea acțiunilor de luptă, pe timp de zi și de noapte, în orice condiții de teren și de stare a vremii, individual și/sau în cadrul grupei;
  • dobândirea competențelor de bază în conformitate cu standardele de pregătire profesională pentru subofițerii din arma Forțe pentru Operații Speciale (FOS) – specialitatea parașutiști comando;
  • formarea și dezvoltarea competențelor de subofițer parașutist comando capabil să acționeze în medii permisive, semipermisive și nepermisive, convențional și neconvențional;
  • formarea tehnicilor de bază de analiză a situației, execuție și evaluare a instrucției specifice FOS;
  • cunoașterea și utilizarea terminologiei de specialitate în limba engleză, specifică FOS, precum și a abilităților de utilizare a echipamentelor din dotarea subunităților de parașutiști comando;
  • dezvoltarea/ menținerea capacității de rezistență la efort fizic/ psihic prelungit.

Armata Română angajează luptători de comando. Condiții de participare la admitere

Condițiile de participare sunt următoarele:

  • vârsta de cel mult 45 ani la data absolvirii cursului;
  • absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat;
  • permis de conducere categoria B;
  • condiție fizică bună;
  • stare de sănătate excelentă.

Condiţiile şi criteriile generale de recrutare pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii sunt următoarele:

  • să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România de cel puţin 6 luni, la data începerii anului de învăţământ/ cursului/programului de formare;
  • să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de corupţie, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care l-ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unităţi de învăţământ liceal militar, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;
  • să nu facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice, iar dacă este membru, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau în programul de formare/instruire va renunţa la această calitate;
  • să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membru al unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare;
    să nu aparţină unor culte sau asociaţii/grupări religioase care contravin normelor de păstrare a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;
  • să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii sau asociaţii comerciale, cu excepţia celor prevăzute de lege, iar dacă se află în una dintre aceste situaţii, să se angajeze în scris că după admiterea în unitatea/instituţia de învăţământ militar sau la cursul de formare ori la programul de instruire va renunţa la această calitate;
  • să fie declarat „Admis”/ „Apt” la probele de selecţie;
  • pentru candidate – să declare în scris că îşi asumă toate riscurile, în situaţia în care pe parcursul susţinerii probelor de selecţie se află în stare de graviditate/maternitate;
  • îşi exprimă acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Condiţiile şi criteriile specifice de recrutare pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii  sunt următoarele:

  • Să aibă vârsta de cel mult 45 de ani împliniţi, la data acordării gradului şi numirii în funcţie;
  • Să fie absolvenți  ai învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat și absolvenţi ai studiilor superioare sau postliceale acreditate, în orice specializare/program de studii-candidații care provin din rândul soldaților și gradaților profesioniști în activitate, în rezervă sau cu statut de rezerviști voluntari;
  • Să fie absolvenți  ai învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat-candidații care provin din rândul altor persoane decât cele prevăzute la punctul 2;
  • Să aibă cel puţin 3 ani vechime în serviciu ca soldaţi/gradaţi profesionişti în activitate, calculată de la data finalizării programului de instruire şi până la data începerii cursului de formare, şi să fi fost apreciaţi prin ultimele trei documente de evaluare profesională anuală cu calificativul cel puţin „Foarte bun” – candidații care provin din rândul soldaților și gradaților profesioniști în activitate;
  • Să posede permis de conducere auto valabil, categoria B, eliberat de către autoritățile române;

Recrutare, selecție și admitere

Pentru a urma o carieră militară ca subofițer în activitate, specialitatea parașutist comando, este necesară parcurgerea succesivă a trei etape: recrutarea, selecția aptitudinală și concursul de admitere.

Selecția aptitudinală se desfășoară la sediul uneia dintre unitățile militare din subordinea Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale (Târgu Mureș, Buzău, Bacău sau Constanța), în funcție de zona geografică în care candidații au domiciliul.

Selecția sau evaluarea aptitudinală se concretizează în examinări specifice și probe care pot indica dacă și în ce măsură un candidat poate face față cerințelor profesiei militare și mediului militar.

  • Evaluare capacitate motrică:
    • parcurgerea într-un timp determinat (maxim 1 minut și 45 de secunde) a unui traseu utilitar-aplicativ, care conține 10 elemente pe un circuit de 90 m lungime și care evaluează nivelul de dezvoltare a deprinderilor tale motrice de bază (viteza, îndemânarea, rezistența, forța);
    • probă de rezistență pe distanța de 2000 m (în barem de timp de maxim 10 minute și 30 de secunde).
  • Evaluare capacitate motrică specială:
    • verificarea nivelului de antrenament fizic: tracțiuni (minim 5 repetări), flotări (minim 30 de repetări ), abdomene (minim 30 de repetări ), alergare 3000 m (maxim de timp 15 minute și 40 de secunde).
  • Probe psihologice:
    • test de aptitudini care evaluează randamentul intelectual;
    • chestionar de personalitate pentru evaluarea posibilităților tale de adaptare la condițiile specifice mediului militar;
    • test situațional care evaluează aptitudinile de lider și capacitatea de a lucra în echipă.
  • Interviu de evaluare finală;

Fiecare probă în parte are caracter eliminatoriu, candidatul fiind declarat  „Admis” sau „Respins”

  • Evaluare medicală:
    • După ce candidații au parcurs probelor enumerate mai sus și au fost declarați „Admis” vor susține o vizită medicală la spitalul militar cel mai apropiat de domiciliu.
    • Ulterior, candidații vor parcurge și evaluarea medicală specială care are loc la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu”, din București. Examinările durează câteva zile și includ mai multe probe și specialități medicale.

Mai multe detalii despre admitere, AICI.

Armata Română angajează luptători de comando. Probele de admitere

Probele de admitere sunt următoarele:

  • Proba eliminatorie- Saltr de la trenajor, în complexul pentru antrenament al parașutiștilor la sol;
  • Proba nr. 1 – Proba practică – Testarea capacităţii la efort fizic a candidaţilor şi cuprinde patru subprobe:
    • aruncarea mingii medicinale de la piept către înainte,
    • menținerea poziţiei de tracţiuni (static),
    • tras sanie cu greutăți,
    • alergare între jaloane (test Miller)
  • Proba nr. 2 — Test grilă pentru verificarea cunoştinţelor la privind legislaţia în domeniul apărării şi a cunoştinţelor de specialitate în domeniul operaţii speciale
    • Testul grilă cuprinde 45 itemi, repartizaţi astfel:
      • 20 itemi — din bibliografia de specialitate;
      • 25 itemi – legislaţie specifică domeniului apărării,

 

Cei care sunt interesați de o carieră în rândul Forțelor pentru Operații Speciale pot contacta Școala de Instruire a Forțelor pentru Operații Speciale „Burebista” din Brașov la nr de telefon (0790)229919 sau (0368)734224 – Interior 151.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Reforma administrației publice locale: Situația posturilor, discutată la Guvern cu reprezentanții primăriilor

Publicat

Publicitate

Situația posturilor din administrația publică locală a fost discutată, miercuri, la guvern cu reprezentanții primăriilor și consiliilor județene.

Consultările Guvernului cu structurile asociative pe tema reformei administrației publice locale au continuat cu o nouă întâlnire desfășurată la Palatul Victoria, relatează alba24.ro.

Vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, au analizat împreună cu reprezentanții primarilor și consiliilor județene mai multe aspecte cuprinse în proiectul de lege pentru reforma administrației publice locale.

Unul dintre subiecte l-a constituit situația posturilor din administrația publică locală, în contextul obiectivului asumat de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței activității.

Pe baza datelor transmise de către unitățile administrativ-teritoriale, a fost realizată o situație ce cuprinde numărul total al posturilor aprobate potrivit organigramelor, numărul posturilor ocupate și al celor vacante.

De asemenea, această analiză arată numărul posturilor ocupate în funcție de serviciile publice pe care le oferă, precum evidența persoanei, poliția locală, asistență socială, asigurarea derulării proiectelor finanțate din fonduri europene etc.

Îmbunătățirea grilei de personal

O altă temă de discuție a fost legată de îmbunătățirea grilei de stabilire a numărului de personal din primării și autorități publice locale în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială, astfel încât să crească eficiența serviciilor publice.

Publicitate

Tot în acest context reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților publice locale au analizat posibilitatea redimensionării structurilor interne din instituțiile publice – direcții și servicii – tot în scopul eficientizării activității.

Finanțarea investițiilor

Continuarea investițiilor din fonduri naționale și europene a fost un alt subiect aflat pe agenda consultărilor de miercuri.

Reprezentanții Guvernului au menționat că finanțarea proiectelor susținute prin PNRR va fi prioritizată și că se va asigura predictibilitate și transparență pentru susținerea investițiilor din Programul Anghel Saligny.

La consultările de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului,   vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul Tánczos Barna, și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, iar din partea autorităților asociative ale administrației publice reprezentanți ai Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Orașelor din România.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (387)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, publică un interviu cu Martin S. Martin, chirurg român stabilit în SUA. Una din întrebările puse este: „Unde e punctul sau zona de maximă criză în privinţa sistemului educaţional american?”. Martin S. Martin consideră că trei factori au dus la „ruperea filmului” cu tradiţia americană: „1. secularismul – critica religiei, falsa interpretare a principiului de neamestec al bisericii în treburile statului; 2. atitudinea antiamericană a noilor generaţii de educatori din colegii şi universităţi – în şcolile de stat nu se mai recită în fiecare dimineaţă, cum era regula, jurământul de loialitate pentru Statele Unite. (…) Unii profesori sunt cu adevărat convinşi de superioritatea ideilor de stânga, alţii fac tot ce pot să „mimeze” aderenţa lor la ele, aşa cum cei din generaţia mea repetau textele cu limba de lemn care ni se cereau în comunism, fără să credem în ele. E mai de bon ton să fii antiamerican decât patriot, să fii „de stânga” decât conservator; 3. corectitudinea politică – pe care istoricul englez Paul Johnson a numit-o „o boală mintală”, este o ideologie a frustraţilor, nemulţumiţilor care vor să blameze pentru mediocritatea lor orice altceva decât propria vină. Dar este şi va rămâne o cale periculoasă de a schimba felul de a gândi al oamenilor, un instrument de a submina criteriile riguroase de merit şi valoare pentru a face loc slăbănogilor plângăcioşi”;

Am citit, am reţinut: Răzvan Voncu: „Poezia este partea cea mai solidă şi, în acelaşi timp, mai originală a literaturii noastre”; Răzvan Voncu: „Poezia, astăzi, se găseşte, aşadar, într-o poziţie paradoxală. Continuă să fie la un înalt nivel estetic prin unele opere, precum o „regină” a literaturii, devenind, în schimb, o „cenuşăreasă” în ce priveşte difuzarea, receptarea, relevanţa publică a celor care o scriu”;

Publicitate

Alex Ştefănescu, la rubrica „Viaţă şi operă” din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, îl prezintă pe Petre Ţuţea. Distinsul critic reţine şi câteva adevăruri tăioase ale filosofului: 1. „Comuniştii au vrut să ne facă fericiţi cu forţa: Bă, să fiţi fericiţi, că vă ia mama dracului!”; 2. „Am fost acuzaţi, noi ăştia de dreapta, că exagerăm puterea naţiunii. Toate popoarele fac aşa. Nemţii se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri şi jumătate”; 3. „Social-democraţia e laptele bătut al comunismului”; 4. „Când va dispărea ultimul ţăran din lume – la toate popoarele, vreau să spun -, va dispărea şi ultimul om din specia om. Şi atunci or să apară maimuţe cu haine”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr 842 din 2020, reţine un punct de vedere al poetului Florin Iaru cu privire la manualele şcolare: „Pentru cine nu ştie, cu rare excepţii, manualele de limba şi literatura română sunt, vorba lui Creangă, cumplit meşteşug de tâmpenie. Ce au putut aduna între paginile lor autorii e o poveste de pe tărâmul celălalt. Adică texte ce nu pot fi citite fără să nu ţi se rupă fălcile de la căscat, fără dicţionar de termeni arhaici sau fără batistuţe pline cu mucii sentimentelor nobile, texte care nu ar fi primite, azi, nici la poşta redacţiei, nici pe un blog cu floricele, albinuţe şi păsărele, texte care nu interesează pe nimeni, de parcă ar fi scrise în persana veche. Pe scurt, manualele de română sunt cel mai mare duşman al cititului”;

George Apostoiu, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 5 din 2020, reţine un citat din Eugen Simion despre Mite Kremnitz: „Într-o scrisoare pe care Elena Văcărescu i-o trimitea de la Paris lui Iorga, la 10august 1935, am găsit aceste rânduri care mă surprind. Le iau ca o reacţie de invidie – destul de frecvente printre femeile intelectuale -, fără să le contest ab initio: „În paginile dumitale intuiţia se împleteşte cu deducţia, deopotrivă de exacte. M(ite) K(remnitz) era o spioană pe care însuşirile ei intelectuale o împiedicau să pară suspectă. Şi-apoi, pe vremea aceea, nu se cunoştea adevăratul geniu al rasei germanice, care se aplică mai ales la spionaj… Mite K. lucra pentru Goluchowski ( ministrul de externe al Austro-Ungariei- n.n.) şi Bulow (fost ambasador al Germaniei la Bucureşti – n.n.), după cum desigur arată arhivele de la Viena” (Document semnalat de Andrei Pippidi în „Agenda literară”, 1985);

Cu interes citesc serialul despre viaţa şi opera unor scriitori, serial pe care, în „Luceafărul de dimineaţă”, Alex Ştefănescu îl susţine număr de număr. În „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, criticul amintit caută să descopere personajele din unii scriitori. Titlurile puse incită la lectură: „Caragiale în rolul lui Trahanache”, „Eugen Lovinescu sau democraţia practicată cu graţie”, „George Călinescu era un om grăbit”, „Petre Ţuţea – profet şi măscărici” sau „Cum se juca Titus Popovici”;

Dan Ionescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, ne atenţionează că se împlinesc 100 de ani de la apariţia romanului „Ion” de Liviu Rebreanu. Reţinem: „Pentru „Ion”, nucleul originar este scena cu ţăranul care îngenunchează şi sărută pământul: „Ion”, mărturiseşte romancierul, îşi trage seva dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pământul, jilav, lipicios. Ieşisem cu puşca la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului Prislop, am zărit un ţăran în straie de sărbătoare. El nu mă vedea. Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul, l-a sărutat ca pe o ibovnică…Scena m-a urmărit şi mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observaţie. Nici măcar n-am fost curios să aflu de ce a sărutat omul glia. M-a observat pe urmă şi el, căci prefăcându-se că e grăbit, a luat-o repede spre sat. Cu toate că nu-i văzusem faţa şi deci nu-l cunoscusem, aş fi putut afla cine a fost şi ce l-a îndemnat la acest gest atât de neobişnuit, dar, repet, m-a interesat numai ca o bizarerie, ca o ciudăţenie ţărănească”;

Ion Pop, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 2 din 2020, preia un punct de vedere al lui Mircea Martin despre critica literară: „Nu înţeleg actul critic altfel decât ca participare, ca „experienţă”. Critica e una, indiferent de pretext, şi identitatea ei o dă efortul interpretativ. Pentru mine această participare presupune o încercare de identificare infinit repetată. Ţinta oricărei exegeze trebuie să fie aceea de a întâlni conştiinţa unei opere (nu pe cea a autorului) şi de a-i reda (sau atribui) o coerenţă semnificativă. Nu există critică în afara unei fidelităţi fundamentale faţă de operă, a cărei „deformare” (inevitabilă) e de dorit să se producă în punctul cel mai înalt cu putinţă”;

Martin S. Martin, întrebat de Cristian Pătrăşconiu cum este „omul recent” american, face o clasificare a acestuia: 1. omul recent american tradiţional – „deşi a trecut prin educaţia superioară, a rămas fidel valorilor americane din generaţiile anterioare: modestie, politeţe, muncă asiduă, respect şi atenţie pentru familie, responsabilitate în educaţia copiilor, decenţă în opţiunile politice, rezervă faţă de excesul de modernism, practică religioasă fără exagerări”; â

2. omul recent american modificat de educaţia superioară: „nu mai seamănă cu părinţii săi, pe care îi contestă. Nu vrea să se zbată prea mult, „visul american” îi este străin. A luat de bune toate poncifele instilate în mintea lui de profesorii de ideologie radicală neomarxistă şi este de acord să arunce cu uşurinţă acuzaţii nefondate despre cei care nu gândesc la fel ca el: rasism, sexism, retrograd, incorect politic”; 3. omul recent american indiferent: „care nu citeşte, are numai păreri preluate de la posturile favorite de tv. Şi de la blogurile de pe Facebook, este mediocru dotat şi colegiul nu l-a atras, nu a realizat nimic meritoriu şi a ajuns nemulţumit cronic. Răspunde cu entuziasm la ideile politice care promit „totul gratis”: ajutoare sociale, învăţământ gratuit, asistenţă medicală free, salariu social universal”; 4. omul recent american motivat şi obsedat de activisme: „ei sunt de toate felurile: antisemiţi, albi suprematişti, feministe care se dezbracă pentru proteste „toples”, antiglobalişti, anticapitalişti, antiFA, Trump-haters, gay-pride etc. Au apărut în ultimele generaţii şi se caracterizează prin intoleranţă, violenţă, refuzul dezbaterilor, afirmaţii nedovedite. Sunt proştii americani „încremeniţi în proiect” (vezi „Ramuri” nr. 4 din 2020)

 

 

Citeste mai mult

Cultura

Filarmonica Botoșani deschide stagiunea cu „Carmina Burana” de Carl Orff

Publicat

Publicitate

Deschiderea unei noi stagiuni la Filarmonica Botoșani se anunță a fi nu doar un eveniment muzical, ci o adevărată sărbătoare culturală. Anul acesta, cortina se ridică în sunetele uneia dintre cele mai puternice și spectaculoase lucrări corale ale secolului XX: „Carmina Burana” de Carl Orff, prezentată într-un an cu o semnificație aparte – marcarea a 130 de ani de la nașterea compozitorului german.

Considerată o operă monumentală, „Carmina Burana” este mai mult decât muzică: este un imn al vieții și al iubirii, o meditație asupra destinului și o celebrare a pasiunii. Partiturile ei surprind contrastul dintre fragilitatea umană și forța implacabilă a sorții, dintre jocul norocului și efemeritatea clipei, dintre umbră și lumină. În fiecare acord se simte vibrația unei lumi care arde intens și trecător deopotrivă.

Pentru melomani, debutul acestei stagiuni nu este doar un concert, ci o experiență ce promite să emoționeze și să înalțe. Publicul este invitat să asculte cu mintea, dar și cu inima, redescoperind prin muzică frumusețea universală a artei. Un început de stagiune sub semnul grandorii muzicale, menit să aducă împreună comunitatea și să celebreze arta în forma ei cea mai intensă.

Biletele vor fi disponibile online începând de luni, 22 septembrie, iar în ziua concertului vor putea fi achiziționate și la intrarea în sala de spectacol.

Citeste mai mult

Educație

Ce salarii sunt în învățământul românesc. Cât câștigă un profesor sau un educator

Publicat

Publicitate

Ce salarii sunt în învățământul românesc. Un profesor câștigă, în medie, 5.000 de lei net pe lună, în timp ce salariul unui educator ajunge la doar 4.000 lunar, arată datele Salario, comparatorul de salarii realizat de eJobs, informează alba24.ro.

Totodată, un bibliotecar pleacă acasă lunar cu aproximativ 4.000 de lei, potrivit aceleiași surse.

Comparatorul de salarii funcționează pe baza datelor introduse de utilizatori sau de specialiști. „Educația rămâne unul dintre pilonii esențiali ai societății, însă piața muncii din acest domeniu nu este lipsită de provocări”, spune Raluca Dumitra, șefa de marketing în cadrul eJobs, citată de libertatea.ro.

Având în vedere salariile pe care specialiștii le-au publicat în Salario, veniturile în educație continuă să fie sub media altor sectoare dinamice.

„O tendință vizibilă este diversificarea carierei în educație: mulți profesioniști aleg să completeze veniturile prin meditații, cursuri online sau colaborări cu platforme educaționale.

Această flexibilitate aduce un plus de atractivitate domeniului, dar și o diferențiere puternică între veniturile celor care rămân exclusiv în sistemul public și ale celor care valorifică oportunitățile alternative”, adaugă Dumitra.

Publicitate

De asemenea, veniturile din învățământ diferă în funcție de nivelul la care predă cadrul didactic, dar și de experiența acumulată și de gradul profesional obținut.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending