Connect with us

Eveniment

Arhimandritul Ciprian Grădinaru va sluji Sfânta Liturghie la Biserica Sf. Spiridon, din municipiul Botoșani, în ziua hramului

Publicat

Publicitate

Sfântul Spiridon este cinstit de Biserică pe data de 12 decembrie. Spiridon este sfântul care pleacă periodic din raclă, pentru a-i ajuta pe oamenii care îl cheamă în rugăciune, cu credință și cu dragoste. Astfel, precum se cunoaște îndeobște, Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei, ale cărui Sfinte Moaște se păstrează în catedrala cea mare din insula Corfu, Grecia, este un mare făcător de minuni.

Biserica „Sfântul Spiridon” din municipiul Botoșani, situată pe Strada Independenței nr. 8, Botoșani, își serbează hramul.

Invitat este Arhimandritul Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului și originar din Botoșani.

Programul slujbelor:

Miercuri, 11 decembrie

Ora 17:00 – Vecernia Mare a hramului și Litia cu sobor de preoți

Publicitate

JOI, 12 decembrie

Ora 08:00 – Utrenia

Ora 09:40 – Sfânta Liturghie

Ora 11:00 – Pomenirea ctitorilor bisericii

Istoricul Bisericii „Sfântul Spiridon” Botoșani

 

Biserica „Sf. Spiridon” din municipiul Botoşani este înscrisă în Lista Monumentelor istorice şi de artă a Direcţiei Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii din România.

Biserica  a fost construită „din nou” în anul 1789 pe urmele altei biserici de lemn şi a fost sfinţită la 8 noiembrie 1801, în timpul vrednicului de pomenire preot iconom Iftimie Bâţgan de către Mitropolitul Iacob Stamate.

Biserica este construită în plan trilobat având altar, naos, pronaos, pridvor închis, turlă deasupra naosului, boltă cilindrică deasupra pronaosului şi pridvorului, cafas şi un mic pridvor în latura de sud. Fundaţia este executată cu piatră de râu şi mortar de var, zidurile din cărămidă şi mortar de var, iar acoperişul din tablă galvanizată, turla în stil baroc cu tabla în solzi.

Din cercetarea fizică şi sondajele efectuate pe monument, precum şi din datele furnizate de documentele istoriografice, s-a constatat în mod cert că biserica „construită din nou” în anul 1789 a suferit modificări, după cum urmează:

– în anul 1834, septembrie 13, s-a confecţionat actuala catapeteasmă cu cheltuiala lui Ioan Vasiliu Machedon şi soţia Zanfira.
–  în anul 1868 s-a prelungit spre vest cu pridvorul închis, apoi altarul, naosul şi pronaosul au fost supraînălţate peste cornişa din zimţi de cărămidă (cornişa zimţată fiind din 1789);

–  în anul 1909 s-a modificat turla de deasupra naosului, s-a zidit pridvorul mic în latura de sud şi s-a construit actualul cafas;

Bolţile interioare şi turla de deasupra naosului sunt executate din lemn şi tencuite.
Faţadele sunt tencuite, inclusiv soclul, cu profil peste soclu, brâu median cu patru rânduri de cărămizi în zimţi. Între brâu şi cornişă există un motiv de arcaturi frânte în relief, cornişa cu profil clasic.

Turla are formă octogonală şi cornişă cu profil clasic. Are două baze: cea de jos pătrată, iar cea superioară este octogonală. Turla are 8 ferestre, nu are firide.

Prima pictură în stil clasic a fost executata în ulei cu motive decorative între anii 1913 – 1916 de către Galin şi Livescu şi a fost sfinţită în timpul preotului iconom stavrofor Grigore Deliu de către Mitropolitul Pimen Georgescu. Din cauza fumului, a efectelor seismice şi tasarii inegale a zidurilor tencuiala şi acoperişul s-au stricat iar pictura   s-a degradat iremediabil.

Clopotniţa este separată de biserică şi a fost construită în anul 1817 prin silinţa epitropului Gheorghe Paiu şi a preotului Iftimie. A fost reparată în anul 1860, când a fost supraînălţată cu încă un nivel – cel actual al clopotelor – cu coloane angajate şi cornişă.

Între anii 2002 – 2005 s-a construit un Centru pastoral cu parter şi etaj având 400 mp utilizabili cu toate dotările necesare.

Între anii 2007 – 2009 biserica a fost resraurată din temelie aplicându-se tencuială nouă la exterior şi interior, acoperişul confecţionat din nou iar in anii 2010-2011 s-a  executat o nouă pictură în tehnica fresco de către pictorii Magda-Augustina şi Robert Cârciumaru.

Toate lucrările efectuate intre anii 2002 – 2011 s-au realizat la iniţiativa şi strădania preotului paroh iconom stavrofor Vasile Acatrinei şi au fost sfinţite la data de 2 septembrie 2012 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan Mitroplitul Moldovei şi Bucovinei.

Atât ctitorii, cât şi preoţii acestui sfânt locaş sunt vrednici de pomenire. Primii ctitori şi întemeietori ai acestei biserici au fost: Th. Spînu, I. Sofian, N. Sofian, V. Călin, V. Nicolescu, C. Emanoil, Ioniţă Herescu, Petru Cristea etc. Preoţii care au slujit în acest sfânt locaş: preotul Darie, preotul Iftimie Bîţgan, preotul Niculai, preotul V. Uncescu, preotul Gh. Gheorghiescu, preotul Gh. Dimitriu, preotul V. Aftanasie, preotul N. Leontinescu, preotul V. Păun, preotul Gr. Deliu, preotul Ioan Buhaciuc, preotul Aurel Ciofu, preotul Gheorghe Airimiţoae, preotul Aristotel Vieru, preotul Vasile Acatrinei și, în prezent, preotul Pavel Vitel.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Daruri de la jandarmi pentru o mamă singură cu șase copii, din Bălușeni, în prag de An Nou

Publicat

Publicitate

O mamă singură, cu șase copii, din comuna Bălușeni, i-a întâmpinat astăzi cu bucurie pe jandarmii botoșăneni sosiți cu cadouri, în prag de An Nou.

Alimente de bază, dulciuri pentru copii, dar și o sumă de bani necesară nevoilor zilnice au ajuns la cei care au mare nevoie în aceste zile friguroase de o mână întinsă și de o vorbă bună.

La căsuța familiei, construită cu ajutorul Asociației Grup Civic Botoșani, jandarmii s-au întâlnit cu mama și cele trei fete mai mari, deoarece copiii mai mici erau plecați la repetiție pentru obiceiurile tradiționale de sfârșit de an.

Despre situația familiei, jandarmii au aflat de la Daniel Câșlariu, cel care a înființat asociația în scopuri caritabile, pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate.

Sperăm să le fie de folos cadourile înmânate cu mare drag și să aibă parte de un An Nou cât mai darnic și bun, cu liniște și sănătate, precum și cu rezultate bune la învățătură, așa cum știm că au obținut și până acum!

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul BOR, mesaj de Anul Nou și Botezul Domnului: A transmis sănătate și fericire, pace și bucurie

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis un mesaj video cu ocazia Anului Nou 2026 și a Sărbătorii Botezului Domnului, în care urează românilor ‘sănătate și fericire, pace și bucurie’.

‘Cu prilejul Anului Nou 2026 și al Sfintei Sărbători a Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și fericire, pace și bucurie dimpreună cu tradiționalul salut: La mulți ani!’, a urat Patriarhul, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române.

Anul 2026 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).

***
În noaptea dintre ani, în toate lăcașurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârșește o slujbă de mulțumire și de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică ‘Dumnezeu mântuiește’ și în acatist este pronunțat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârșește în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulțumire și două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiția liturgică română și slavă (cea care va fi citită și la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) și alta din tradiția greacă.

Publicitate

În cadrul slujbei Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos de binecuvântare a Noului An 2025, de la Catedrala Patriarhală, Patriarhul BOR transmite un cuvânt de învățătură.

La 1 ianuarie se sărbătorește Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de 10 ori pe an: 1 și 5 ianuarie, 20 și 27 martie, 3, 10, 17, 28 și 30 aprilie, 25 decembrie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Masa de Revelion plină cu aperitive, mancare tradițională și fripturi vine la pachet cu peste 230 de E-uri, aditivi alimentari

Publicat

Publicitate

Masa de Revelion plină de aperitive, fripturi și alte bucate alese vine la pachet și cu aditivi alimentari, adică E-uri. La o simplă întrebare, cu idei pentru masa de Revelion, răspunsul vine la pachet cu mai mulți aditivi alimentari, informează alba24.ro

Mai pe scurt, o masă completă cu aperitive de Revelion, fel principal, dar și desert poate conține până la 231 de E-uri (aditivi alimentari), 50,25 grame de sare și 260,35 grame de zahăr.

Cu toate acestea, puțini dintre noi ne gândim la numărul de aditivi alimentari, precum și la cantitatea de zahăr și sare pe care o consumăm în cadrul mesei de Revelion, transmit cei de la infocons.ro.

De exemplu, într-o cantitate de 100 de grame din fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

  • până la 231 de aditivi alimentari (E-uri);
  • 260,35 grame de zahăr, de peste zece ori mai mult față de limita zilnică recomandată de 25 de grame;
  • 50,25 grame de sare, adică de peste zece ori mai mult decât recomandarea zilnică a Organizației Mondiale a Sănătății.

Câte E-uri se regăsesc în aperitivele de Revelion

  • brânză topită, cu până la 9 E-uri, 7 grame de zahăr și 2,6 grame de sare, folosită adesea într-o varietate de umpluturi
  • bacon, cu până la 10 E-uri, 4 grame de zahăr și 1,5 grame de sare.
  • șuncă de Praga, cu până la 10 E-uri și 2,7 grame de sare.
  • crenvurști de pui, cu până la 10 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,25 grame de sare.
  • platou cu brânzeturi, cu până la 4 E-uri sau aditivi alimentari, 11,92 grame de zahăr și 5,11 grame de sare.
  • Sosuri precum ketchupul, cu până la 6 E-uri, 24,8 grame de zahăr și 3,1 grame de sare,
  • muștarul, cu până la 6 E-uri, 34 de grame de zahăr și 6,5 grame de sare,
  • maioneza, cu până la 8 E-uri, 4,2 grame de zahăr și 2,67 grame de sare.

E-uri în preparatele tradiționale de Revelion

  • salată de boeuf, cu până la 17 E-uri, 3,22 grame de zahăr și 1,42 grame de sare;
  • piftie, cu până la 8 E-uri, 3,31 grame de zahăr și 4,35 grame de sare;
  • salată de murături, cu până la 8 E-uri, 5,2 grame de zahăr și 2,12 grame de sare;
  • pomana porcului, cu până la 7 E-uri, 1,5 grame de zahăr și 2,87 grame de sare;
  • jumări, cu până la 6 E-uri, 11,74 grame de zahăr și 2,5 grame de sare;
  • sarmale, cu până la 29 de E-uri, 16,47 grame de zahăr și 3,86 grame de sare.

E-uri în deserturi și băuturi

  • clătitele cu dulceață, cu până la 14 E-uri sau aditivi alimentari, 48,7 grame de zahăr și 2,23 grame de sare;
  • cozonacii pufoși, cu până la 19 E-uri sau aditivi alimentari, 31,98 grame de zahăr și 2,8 grame de sare;
  • înghețata, cu până la 11 E-uri sau aditivi alimentari și 31 de grame de zahăr.
  • băuturile energizante, cu până la 12 E-uri sau aditivi alimentari, 15 grame de zahăr și 0,5 grame de sare;
  • băuturile răcoritoare tip ceai, cu până la 8 E-uri sau aditivi alimentari și 0,06 grame de sare;
  • berea cu fructe, cu până la 10 E-uri sau aditivi alimentari, 2,81 grame de zahăr și 0,0059 grame de sare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proiect de lege pentru recunoașterea gărzilor medicale ca vechime în muncă, depus de senatorul Cătălin Silegeanu

Publicat

Publicitate

Gărzile efectuate de medici, obligatorii prin contract, ar putea fi recunoscute oficial ca vechime în muncă, potrivit unui proiect legislativ depus în Parlament de senatorul Cătălin Silegeanu. Inițiativa propune alinierea statutului personalului medical cu cel al altor angajați din serviciile de urgență și apărare, pentru care munca în ture și permanențele sunt luate în calcul la stagiul de cotizare.

Proiectul prevede ca activitatea de gardă să fie integrată în vechime, având în vedere caracterul continuu al activității și rolul crucial în funcționarea sistemului sanitar. Inițiativa urmărește recunoașterea juridică a muncii medicale, fără a modifica regimul muncii suplimentare sau a genera costuri bugetare suplimentare.

„Proiectul nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, întrucât gărzile sunt deja remunerate; efectul constă exclusiv în recunoașterea lor ca vechime, cu consecințe asupra stabilității carierei și asupra drepturilor de pensie”, se precizează în expunerea de motive.

În prezent, medicii sunt obligați prin contract să efectueze gărzi pentru a asigura continuitatea actului medical, inclusiv pe timpul nopților, weekendurilor și sărbătorilor legale.

„Puțini știu că nopțile pierdute de medici nu sunt recunoscute ca vechime în muncă și nu sunt luate în calcul, de ani întregi, la stabilirea pensiei. Deși sunt obligatorii, reglementate prin contract și plătite, gărzile sunt tratate juridic ca o activitate marginală în parcursul profesional al medicilor. Este o anomalie legislativă clară, care nu poate fi justificată prin nicio logică a echității”, semnalează senatorul Cătălin Silegeanu.

Inițiativa urmează să fie dezbătută în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending