Connect with us

Administratie

Arafat, noi MĂSURI pentru limitarea Omicron: Test PCR la intrarea în țară și formular PLF. Carantină pentru nevaccinați

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila și șeful DSU, Raed Arafat, au anunțat duminică noi măsuri pentru prevenirea infectării cu Omicron în România.

Luni CNSU va discuta noile măsuri, urmând a fi apoi supuse votului, a precizat secretarul de stat Raed Arafat.

Nu există măsuri suplimentare în privința vaccinaților, au precizat autoritățile, cu o excepție: persoanele vaccinate și care vin din țări din afara UE trebuie să prezinte test PCR. De asemenea, se introduce, din 20 decembrie, formularul Passenger Locator Form (PLF) pentru cei care intră în țară.

Principalele măsuri comunicate oficial

”S-a discutat ca, pentru limitarea răspândirii Omicron, românii și alți cetățeni UE care vin din țările terțe vor prezenta test RT PCR, obținut cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei. Cei care nu sunt vaccinați vor intra în carantină zece zile. Cei care vin din alte țări UE vor continua să prezinte certificatul verde, care să ateste respectiv vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test RT PCR, obținut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei.

Persoanele nevaccinate și netrecute prin boală în ultimele șase luni, care călătoresc din alte state membre UE aflate în zona roșie urmează a fi carantinate zece zile. Persoanele nevaccinate și care nu au trecut prin boală în ultimele șase luni și care nu prezintă test RT PCR realizat cu 72 de ore înaintea călătoriei vor fi carantinate pentru 14 zile.

Publicitate

Se va actualiza lista statelor din Africa, ai căror cetățeni nu pot intra temporar în România. Aceste propuneri urmează a fi aprobate prin Hotărâre CNSU.

Având în vedere numărul mare de români așteptați să revină în țară în perioada sărbătorilor de iarnă, pentru protejarea populației și facilitarea liberei circulații, în contextul apariției și extinderii noii tulpini Omicron, a fost analizată utilizarea, începând cu data de 20 decembrie, la intrare în România a formularul de localizare a pasagerului. La nivel guvernamental, se va elabora în acest sens o strategie de comunicare pentru folosirea tuturor vectorilor de informare și o cale nouă de legătură, între țară și românii din diaspora”, se precizează într-un comunicat al Guvernului.

Declarații Alexandru Rafila:

Test PCR obținut cu cel puțin 48 de ore înainte pentru cei care vin din afara UE, din state terțe. Cei navaccinați intră în carantină 10 zile

Cei care vin din alte ţări, dar din spaţiul UE, vor continua să prezinte, ca şi până în prezent, certificatul verde care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test RT-PCR, obţinut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei.

Persoanele nevaccinate care nu au trecut prin boală în ultimele 6 luni, care călătoresc din alte state membre ale UE aflate în zona roşie, urmează să fie carantinate timp de 10 zile

Nu se pune problema utilizării ceritifactului verde la slujbele religioase. Asta nu înseamnă că nu ne dorim sprijin din partea Bisericii pentru respectarea măsurilor

De când intră în vigoare testele PCR? Într-un interval cuprins între 48 și 72 de ore, rămâne să stabilim, pentru ca oamenii să fie informați

Formularul PLF va fi obligatoriu, trebuie completat de către toți cei care intră în țară. Acest formular e un pas de aliniere, poate cam târziu, cu celelelalte state UE

În cazul copiilor, probabil, cel puțin pentru cei care vin din UE, nu va fi necesar testul PCR la intrarea în țară dacă au vârsta sub 12 ani

Vaccinarea, cu siguranță, reduce impactul infecției. Dovada cea mai bună este că cele două persoane depistate cu tulpina Omicron erau vaccinate și au simptome minore

Vor fi măsuri și pentru persoanele vaccinate anti-COVID?

Nu există măsuri suplimentare în privința vaccinaților, cu o excepție: persoanele vaccinate și care vin din țări din afara UE trebuie să prezinte test PCR

Declarații Raed Arafat:

Cei care intră în țară trebuie să prezinte un formular Passenger Locator Form (PLF). Acest formular va fi implementat din 20 decembrie

„Trebuie să luăm măsuri care poate vor fi temporare, până ne lămurim ce este cu această tulpină. Știți bine că în afară de faptul că este mai transmisibilă avem extrem de puține informații legate de evoluția clinică a pacienților infectați cu această tulpină și de eficacitatea răspunsului imun după vaccinare sau după boală față de această nouă tulpină”, a declarat Alexandru Rafila.

Duminică, de la ora 11.00, s-a desfășurat o întâlnire de lucru la sediul Guvernului, convocată de premierul Nicolae Ciucă. Au participat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol.

Cele două persoane confirmate cu Omicron, simptome minore

Alexandru Rafila a anunțat că cele două persoane care au fost diagnosticate cu Omicron în România au simptome minore sau sunt chiar asimptomatice.

„Nu sunt probleme deosebite, e adevărat ele au fost vaccinate, dar asta nu face altceva decât să pledeze pentru utilitatea vaccinării. (…) Vor sta 14 zile în izolare”, a spus ministrul.

Primii doi pacienți confirmați în România cu varianta Omicron – o femeie în vârstă de 48 de ani din județul Brașov și un bărbat în vârstă de 59 de ani din județul Vaslui, repatriați pe 30 noiembrie din Africa de Sud – sunt în stare bună. Unul dintre ei este asimptomatic, iar celălalt are simptome foarte ușoare, de „răceală banală”.

Ambii pacienți erau vaccinați împotriva COVID, a anunțat ministrul.

Nas înfundat, puțină răgușeală

Femeia confirmată cu Omicron a relatat situația ei la Antena 3.

„Inițial am aflat de la televizor că la testul antigen am ieșit negativ toţi. Dimineața m-au sunat că sunt pozitivă. Nu am avut simptome. Nu am simptome de COVID, am simptome de răceală, pur şi simplu. Nas înfundat, putină răgușeală. Miros, gust am. Un pic m-am speriat. O să mă sune şi mâine să vadă dacă e nevoie de o evaluare. Nu ştiu ce o fi mâine.

 

Copilului o să îi facă test la 8 zile, la fel şi cumnatului meu cu care am călătorit. Şi el este negativ. Peste tot unde am fost se purta mască, ne dezinfectau, nu ştiu. Este posibil să fi luat din avion că acolo au fost mai mulţi cetățeni din Polonia, Spania, Polonia, Bulgaria, au fost cei de la rugby toată echipa. Dacă se răspândește aşa de rapid, este posibil”, a spus D.B., femeia confirmată cu noua tulpină Omicron în România, pentru Antena 3.

Femeia a călătorit la sfârşitul lunii noiembrie în Africa de Sud împreună cu fiulei și a prins momentul închiderii traficului aerian, astfel că după demersurile efectuate de MAE, au venit cu avionul TAROM în care a venit şi echipa de rugby. Fiul nu a fost confirmat pozitiv COVID.

Repatriați din Africa de Sud

Au fost repatriați din Africa de Sud și au ajuns la Baia Mare 29 de sportivi Aceștia au fost testați și li s-au asigurat condițiile pentru carantinare. Echipa de rugby CSM Ştiinţa Baia Mare a fost repatriată din Africa de Sud, în cursul nopţii de 30 noiembrie spre 1 decembrie, cu o cursă specială TAROM şi a intrat în carantină.

Cele 29 de persoane au aterizat în noaptea de marţi spre miercuri cu o cursă TAROM pe Aeroportul Internaţional Maramureş. Ele au fost testate şi s-au recoltat probe RT-PCR în Africa de Sud, Kenya, dar şi la sosirea pe aeroport de către personal medical din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş.

Alți 46 de cetăţeni români şi 24 de cetăţeni străini repatriaţi din Africa de Sud au aterizat, marţi după-amiază, cu o aeronavă a companiei TAROM, la Baza Aeriană 90. Toți cetățenii români reveniți din Africa de Sud au fost testați.

Trei dintre ei – sportivul de la echipei de rugby CSM Ştiinţa Baia Mare și doi cetățeni din Brașov și Vaslui – au avut teste pozitive la întoarcerea în țară și s-a trecut la secvențiere pentru varianta Omicron.

În cazul celor doi cetățeni din Brașov și Vaslui s-a confirmat infecția cu varianta Omicron, iar în cazul sportivului de la Stiința Baia Mare se așteaptă în continuare rezultatul secvențierii.

surse: agerpres.ro, hotnews.ro, antena3.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending