Connect with us
Publicitate

Administratie

Arafat, noi MĂSURI pentru limitarea Omicron: Test PCR la intrarea în țară și formular PLF. Carantină pentru nevaccinați

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila și șeful DSU, Raed Arafat, au anunțat duminică noi măsuri pentru prevenirea infectării cu Omicron în România.

Luni CNSU va discuta noile măsuri, urmând a fi apoi supuse votului, a precizat secretarul de stat Raed Arafat.

Nu există măsuri suplimentare în privința vaccinaților, au precizat autoritățile, cu o excepție: persoanele vaccinate și care vin din țări din afara UE trebuie să prezinte test PCR. De asemenea, se introduce, din 20 decembrie, formularul Passenger Locator Form (PLF) pentru cei care intră în țară.

Principalele măsuri comunicate oficial

”S-a discutat ca, pentru limitarea răspândirii Omicron, românii și alți cetățeni UE care vin din țările terțe vor prezenta test RT PCR, obținut cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei. Cei care nu sunt vaccinați vor intra în carantină zece zile. Cei care vin din alte țări UE vor continua să prezinte certificatul verde, care să ateste respectiv vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test RT PCR, obținut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei.

Persoanele nevaccinate și netrecute prin boală în ultimele șase luni, care călătoresc din alte state membre UE aflate în zona roșie urmează a fi carantinate zece zile. Persoanele nevaccinate și care nu au trecut prin boală în ultimele șase luni și care nu prezintă test RT PCR realizat cu 72 de ore înaintea călătoriei vor fi carantinate pentru 14 zile.

Publicitate

Se va actualiza lista statelor din Africa, ai căror cetățeni nu pot intra temporar în România. Aceste propuneri urmează a fi aprobate prin Hotărâre CNSU.

Având în vedere numărul mare de români așteptați să revină în țară în perioada sărbătorilor de iarnă, pentru protejarea populației și facilitarea liberei circulații, în contextul apariției și extinderii noii tulpini Omicron, a fost analizată utilizarea, începând cu data de 20 decembrie, la intrare în România a formularul de localizare a pasagerului. La nivel guvernamental, se va elabora în acest sens o strategie de comunicare pentru folosirea tuturor vectorilor de informare și o cale nouă de legătură, între țară și românii din diaspora”, se precizează într-un comunicat al Guvernului.

Declarații Alexandru Rafila:

Publicitate

Test PCR obținut cu cel puțin 48 de ore înainte pentru cei care vin din afara UE, din state terțe. Cei navaccinați intră în carantină 10 zile

Cei care vin din alte ţări, dar din spaţiul UE, vor continua să prezinte, ca şi până în prezent, certificatul verde care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test RT-PCR, obţinut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei.

Persoanele nevaccinate care nu au trecut prin boală în ultimele 6 luni, care călătoresc din alte state membre ale UE aflate în zona roşie, urmează să fie carantinate timp de 10 zile

Nu se pune problema utilizării ceritifactului verde la slujbele religioase. Asta nu înseamnă că nu ne dorim sprijin din partea Bisericii pentru respectarea măsurilor

De când intră în vigoare testele PCR? Într-un interval cuprins între 48 și 72 de ore, rămâne să stabilim, pentru ca oamenii să fie informați

Formularul PLF va fi obligatoriu, trebuie completat de către toți cei care intră în țară. Acest formular e un pas de aliniere, poate cam târziu, cu celelelalte state UE

În cazul copiilor, probabil, cel puțin pentru cei care vin din UE, nu va fi necesar testul PCR la intrarea în țară dacă au vârsta sub 12 ani

Vaccinarea, cu siguranță, reduce impactul infecției. Dovada cea mai bună este că cele două persoane depistate cu tulpina Omicron erau vaccinate și au simptome minore

Vor fi măsuri și pentru persoanele vaccinate anti-COVID?

Nu există măsuri suplimentare în privința vaccinaților, cu o excepție: persoanele vaccinate și care vin din țări din afara UE trebuie să prezinte test PCR

Declarații Raed Arafat:

Cei care intră în țară trebuie să prezinte un formular Passenger Locator Form (PLF). Acest formular va fi implementat din 20 decembrie

„Trebuie să luăm măsuri care poate vor fi temporare, până ne lămurim ce este cu această tulpină. Știți bine că în afară de faptul că este mai transmisibilă avem extrem de puține informații legate de evoluția clinică a pacienților infectați cu această tulpină și de eficacitatea răspunsului imun după vaccinare sau după boală față de această nouă tulpină”, a declarat Alexandru Rafila.

Duminică, de la ora 11.00, s-a desfășurat o întâlnire de lucru la sediul Guvernului, convocată de premierul Nicolae Ciucă. Au participat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol.

Cele două persoane confirmate cu Omicron, simptome minore

Alexandru Rafila a anunțat că cele două persoane care au fost diagnosticate cu Omicron în România au simptome minore sau sunt chiar asimptomatice.

„Nu sunt probleme deosebite, e adevărat ele au fost vaccinate, dar asta nu face altceva decât să pledeze pentru utilitatea vaccinării. (…) Vor sta 14 zile în izolare”, a spus ministrul.

Primii doi pacienți confirmați în România cu varianta Omicron – o femeie în vârstă de 48 de ani din județul Brașov și un bărbat în vârstă de 59 de ani din județul Vaslui, repatriați pe 30 noiembrie din Africa de Sud – sunt în stare bună. Unul dintre ei este asimptomatic, iar celălalt are simptome foarte ușoare, de „răceală banală”.

Ambii pacienți erau vaccinați împotriva COVID, a anunțat ministrul.

Nas înfundat, puțină răgușeală

Femeia confirmată cu Omicron a relatat situația ei la Antena 3.

„Inițial am aflat de la televizor că la testul antigen am ieșit negativ toţi. Dimineața m-au sunat că sunt pozitivă. Nu am avut simptome. Nu am simptome de COVID, am simptome de răceală, pur şi simplu. Nas înfundat, putină răgușeală. Miros, gust am. Un pic m-am speriat. O să mă sune şi mâine să vadă dacă e nevoie de o evaluare. Nu ştiu ce o fi mâine.

 

Copilului o să îi facă test la 8 zile, la fel şi cumnatului meu cu care am călătorit. Şi el este negativ. Peste tot unde am fost se purta mască, ne dezinfectau, nu ştiu. Este posibil să fi luat din avion că acolo au fost mai mulţi cetățeni din Polonia, Spania, Polonia, Bulgaria, au fost cei de la rugby toată echipa. Dacă se răspândește aşa de rapid, este posibil”, a spus D.B., femeia confirmată cu noua tulpină Omicron în România, pentru Antena 3.

Femeia a călătorit la sfârşitul lunii noiembrie în Africa de Sud împreună cu fiulei și a prins momentul închiderii traficului aerian, astfel că după demersurile efectuate de MAE, au venit cu avionul TAROM în care a venit şi echipa de rugby. Fiul nu a fost confirmat pozitiv COVID.

Repatriați din Africa de Sud

Au fost repatriați din Africa de Sud și au ajuns la Baia Mare 29 de sportivi Aceștia au fost testați și li s-au asigurat condițiile pentru carantinare. Echipa de rugby CSM Ştiinţa Baia Mare a fost repatriată din Africa de Sud, în cursul nopţii de 30 noiembrie spre 1 decembrie, cu o cursă specială TAROM şi a intrat în carantină.

Cele 29 de persoane au aterizat în noaptea de marţi spre miercuri cu o cursă TAROM pe Aeroportul Internaţional Maramureş. Ele au fost testate şi s-au recoltat probe RT-PCR în Africa de Sud, Kenya, dar şi la sosirea pe aeroport de către personal medical din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş.

Alți 46 de cetăţeni români şi 24 de cetăţeni străini repatriaţi din Africa de Sud au aterizat, marţi după-amiază, cu o aeronavă a companiei TAROM, la Baza Aeriană 90. Toți cetățenii români reveniți din Africa de Sud au fost testați.

Trei dintre ei – sportivul de la echipei de rugby CSM Ştiinţa Baia Mare și doi cetățeni din Brașov și Vaslui – au avut teste pozitive la întoarcerea în țară și s-a trecut la secvențiere pentru varianta Omicron.

În cazul celor doi cetățeni din Brașov și Vaslui s-a confirmat infecția cu varianta Omicron, iar în cazul sportivului de la Stiința Baia Mare se așteaptă în continuare rezultatul secvențierii.

surse: agerpres.ro, hotnews.ro, antena3.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (266)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Prin intermediul scriitorului Al. D. Funduianu citesc lunar revista “Cafeneaua literară”, aflată sub directoratul lui Virgil Diaconu. În aceste zile toride mi-am propus să citesc şi cartea aceluiaşi Virgil Diaconu, “Destinul poeziei moderne” (Editura “Brumar”, Timişoara, 2008).

(urmare din “Momentul de cultură” nr. 264, 265)

Negându-se tradiţia şi gesturile publicului larg, modernismul impune alte principii  de creaţie. Accentul se pune pe funcţia simbolică a limbajului, pe cultivarea principiului disonanţei sau pe promovarea fragmentarismului. Lor li se adaugă depersonalizarea, dezumanizarea sau metamorfoza. Fiind preocupat de  destinul  poeziei moderne, Virgil Diaconu identifică doi factori care determină valorizarea acestei creaţii: 1. conjunctura politică, economică şi culturală; 2. calitatea lectorului şi a operei.  În ceea ce priveşte lectorul, autorul identifică două tipologii: 1. competent (sensibil, cultivat); 2. necompetent (necultivat, insensibil, profan). Adaugă Virgil Diaconu: „Dacă în timpul vieţii poetul şi generaţia pot să manipuleze destinul operei, de la un moment dat, nici poetul, nici generaţia nu mai au nici o putere asupra operei: ei i se croieşte un destin sau altul de către ceilalţi, de către posteritate”. Din această perspectivă, autorul consideră că există un destin antum al operei şi unul postum. Mai mult,  destinul poate fi fluctuant, în funcţie de epoca în care se face şi generaţia literară la putere, concluzia lui Virgil Diaconu fiind că : „Destinul, ca şi poezia, nu este o fiinţă fixă, ci una în prefacere”.

În ceea ce priveşte generaţia  literară aflată la putere, este  amintit faptul că la început s-a impus termenul de curent literar („cuprinde produsele culturale şi atitudinea comună a spiritelor mai multor naţii şi care dă o direcţie estetică”) şi apoi cel de generaţie.  La noi găsim generaţia interbelică,  proletcultismul, generaţiile  `60, `70, `80, `90 etc. şi care, prin denumirile lor, nu comunică nimic de ordin estetic.  Reţinem una dintre exemplificările făcute de Virgil Diaconu cu privire la generaţia `80, una mult mai scoasă în faţă decât celelalte: „În anii debutului, generaţia `80 nu şi-a conturat nici ea un program literar. Deşi recunoaşte, după 21 de ani, prin Liviu Ioan Stoiciu,  că a intrat în literatură „cu viaţa concretă, de pe stradă, nefardată, plină de „şopârle”, că „a pus în versuri banalul cotidian, realitatea aşa cum e”, generaţia nu şi-a făcut public dintru început un program al ei, ca grupare unitară, şi a rămas nebotezată artistic: termenul „generaţia `80”, care a fost mediatizată intens, este unul biografic – istoric, iar nu estetic, este unul care, prin denumirea sa, nu spune nimic în ordinea literaturii. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că ea nu are valori”.

Virgil Diaconu  consideră că rolul în viaţa literară a timpului este dat de generaţia literară aflată la putere. Cum procedează o astfel de generaţie: 1. „îşi consolidează propria poziţie”; 2. „neagă sau ignoră ceea ce nu-i netezeşte drumul”; 3. „îşi exaltă până peste poate valorile, fie şi le  fabrică atunci când ele lipsesc”; 4. „luptă pentru puterea literară, astfel că fiecare nou canon creşte pe compromiterea canoanelor învecinate”; 5. „aşa se face că în patul lui Procust al canonului optzecist, de pildă, Eminescu începe să-şi piardă calitatea de poet – vezi revista „Dilema” din 27 februarie 1998 -, ajungând în final să fie socotit „idiotul naţional” (Călin Vlasie, unul din liderii optzecişti). Cât despre poezia altor generaţii şi îndeosebi generaţia `60, aceasta se găseşte cu picioarele tăiate în patul optzecist, doar pentru că au cutezat să stea sub umbrela propriilor canoane”; 6. „nu poate să-şi ofere un destin favorabil pe termen lung şi nu poate controla nici total nici la nesfârşit mersul şi evoluţia literaturii în geografia locului”.

Publicitate

Astfel că, spune Virgil Diaconu, modernitatea, care ocupă timpul  de la simbolism încoace, generează două tipuri de poetică:  1. poetica generaţionist – canonică (aceea care dă poezia şirului de canoane diferite, inegale valoric şi contradictorii); 2. poetica conceptuală (care produce poezia unui înţeles mai larg şi mai adânc). Pornind de la această clasificare, autorul explică de ce dadaismul, absurdul, futurismul,  proletcultismul sau suprarealismul sunt doar atitudini canonice şi nu artistice, deoarece “din ele istoria literaturii n-a reţinut decât spectacolul incendiar sau carnavalesc”. Pornind de aici, reţinem două concluzii ale  lui Virgil Diaconu:        1. “… nu pot să confirm valoarea unei opera judecând-o în limita canonului, a generaţiei sau curentului literar, ci judecând opera în spiritual unei experienţe poetice mai largi şi oarecum stabile, aşadar, în spiritual conceptului modern de poezie”; 2. “… entităţile care ar trebui să intre în dialogul poetic şi care se cer discutate nu sunt conceptul şi canonul, ci conceptul şi opera unui poet sau altul”.  Ceea ce înseamnă că poetul n-ar trebui să se raporteze la canon ci la poezia modernă, la spiritual ei.

Primul capitol continuă cu problematica “celui mai mare poet în viaţă”,   care îl obligă pe Virgil Diaconu să treacă la  prezenţa unor accente polemice pornind de la cine pe cine propune, dar mai ales cine se autopropune, cum ar fi Mircea Cărtărescu făcând o istorică declaraţie despre o carte a sa: “Levantul a pus  o lespede de neridicat asupra perimatei şi obositei poezii româneşti”. În ceea ce priveşte critica literară, în această zonă Virgil Diaconă constată o “orbecăială” constantă, astfel  că aproape fiecare critic are o nominalizare la statutul de “cel mai mare poet”. Există, din perspectiva lui Virgil Diaconu, trei tipuri de critică:  1. critica autentică (“tratează poezia conform propriilor merite”); 2. critica autistă (“aceea care, lipsită de papile poetice, ignoră sau minimalizează valorile”); 3. critica holografică ( “supradimensionează valoarea poetică, acordă valoare poeţilor modeşti, o valoare pe care opera lor nu o confirmă”).  Virgil Diaconu  dă exemple concrete, Mircea Cărtărescu ocupând un loc important  în vizorul celui de-al treilea tip de critică. Pentru a-l  ridica pe Cărtărescu, spune Virgil Diaconu,  a trebuit să se treacă la “lichidarea lui Eminescu”.

În finalul primului capitol („Orizontul poeziei”), Virgil Diaconu pune problema necesităţii existenţei unor şcoli de poezie în genul  „Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, din comunism, şi a celei de la Mănăstirea Râşca, din postdecembrism. Virgil Diaconu acceptă, dar să fie o şcoală fără ziduri, adică chiar poezia modernă. Şcoala fără ziduri  îşi propune nu să facă poeţi, şi aceasta pentru că „a fi poet înseamnă a fi creator, iar creator nu poţi fi decât „de la natură”. (VA URMA)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O mașină parcată în curtea unui service din Săveni a luat foc. Cauza probabila: Un scurtcircuitul

Publicat

Publicitate

Un autoturism parcat în curtea unui service din orașul Săveni a fost cuprins de flăcări în această după amiază. Un bărbat care trecea prin zonă a observat incendiul și a sunat după ajutor, a transmis ISU Botoșani.

La fața locului au ajuns în cel mai scurt timp pompierii din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și au stins incendiul înainte ca acesta să se extindă celelalte autoturisme parcate în imediata apropiere.

Cauza probabila o constituie scurtcircuitul.

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani a recomandat să respectați următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Cinci persoane au ajuns la spital după ce o mașină s-a răsturnat cu roțile în sus, la Baisa

Publicat

Publicitate

Cinci persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urmă cu puțin timp după ce autoturismul în care se aflau a fost implicat într-un accident rutier, pe DE58, în localitatea Baisa.

 

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, un echipaj descarcerare, precum și echipajul de Terapie Intensivă Mobilă SMURD. În ajutor au fost solicitate și două echipaje al Serviciului Județean de Ambulanță. Salvatorii au găsit autoturismul răsturnat în afara părții carosabile, iar cele cinci victime, printre care si un minor, au fost scoase de către pompieri și predate echipajelor medicale.

 

Pompierii au intervenit și pentru inlaturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bater

iei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Echipa Olimpică a României pleacă spre Paris. Alin Alexuc-Ciurariu și ceilalți botoșăneni din lot speră la aurul olimpic

Publicat

Publicitate

Cea mai mare parte a Echipei Olimpice a României va pleca duminică spre Paris, cu o cursă charter TAROM, pentru a participa la Jocurile Olimpice care vor avea loc în perioada 26 iulie – 11 august. Sportivii tricolori, printre care nu mai puțin de opt chiar din Botoșani, vor avea cinci zile de acomodare în capitala Franţei, relatează mediafax.ro.

„Cea mai mare parte a Echipei Olimpice a României va pleca astăzi (duminică – n.r.) spre Paris, pentru a participa la Jocurile Olimpice care vor avea loc în perioada 26 iulie – 11 august. Deplasarea loturilor de box, canotaj, ciclism, gimnastică, înot, polo, scrimă, tir cu arcul, triatlon şi yachting se va face cu o cursă charter TAROM, care va decola de pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni la ora 13:10 şi va ateriza pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris la ora 15:50, ora locală. Sportivii şi staff-ul vor trece pe la Salonul Oficial înainte de plecare, acolo unde Elisabeta Lipa, preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Sport, şi Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, vor susţine o conferinţă de presă”, anunţă Agenţia Naţională pentru Sport.

Sportivii tricolori vor avea cinci zile de acomodare în capitala Franţei, înaintea festivităţii de deschidere care va avea loc pe 26 iulie.

Echipa Olimpică a României pentru Paris are în componenţă 107 sportivi, care vor concura în 18 sporturi, respectiv
1. Atletism – Delvine Relin Meringor, Joan Chelimo Melly –maraton, Andrea Miklós – 400 m, Alina Rotaru Kottmann – săritura în lungime, Bianca Ghelber – aruncarea ciocanului, Stella Rutto – 3000 m obstacole, Alin Firfirică – aruncarea discului, Alexandru Mihăiţă Toader – aruncarea suliţei, Andreea Taloş, Diana Ion – triplusalt, Rareş Toader – aruncarea greutăţii, Florentina Iusco – triplusalt şi săritura în lungime, Daniela Stanciu – săritura în înălţime
2. Înot – David Popovici, Vlad Stancu
3. Box – Lăcămioara Perijoc – 54 kg
4. Gimnastică ritmică – Annaliese Drăgan
5. Canoe – Cătălin Chirilă – C1 – 1000 m (1 loc cotă), Oleg Nuţă, Ilie Sprincean – canoe – C2 – 500 m (2 locuri cotă)
6. Canotaj: 49 de sportivi/12 probe – FEMININ: Simona Radiş, Ancuţa Bodnar, Gianina Van Groningen, Ionela Cozmiuc, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu, Andrada Moroşanu, Mădălina Moroşan, Emanuela Ciotău, Alexandra Ungureanu, Patricia Cireş, Larisa Bogdan, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Iulia Liliana Bălăucă, Adriana Adam, Roxana Anghel, Mădălina Bereş, Iuliana Buhuş, Geanina Juncanariu, Andreea Popa, Amalia Bereş, Victoria Petreanu, Mariana Dumitru, Cristina Drugă /MASCULIN: Mihai Chiruţă, Andrei Cornea, Florin Enache, Leontin Nuţescu, Andrei Lungu, Florin Horodişteanu, Ioan Prundeanu, Florin Arteni, Claudiu Neamţu, Ştefan Berariu, Iulian Chelaru, Andrei Mândrilă, Laurenţiu Danciu, Mihăiţă Ţigănescu, Ciprian Tudosă, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Bogdan Baitoc, Mugurel Semciuc, Marius Cozmiuc, Florin Lehaci, Adrian Munteanu, Alexandru Ciobică şi Cristian Nicoară
7. Gimnastică artistică – Andrei Munteanu; Echipa feminină de gimnastică artistică (5 locuri cotă)
8. Polo – Echipa masculină (13 locuri cotă)
9. Tenis de masă – Echipa feminină (3 locuri cotă), Bernadette Szocs /Ovidiu Ionescu – dublu mixt, Ovidiu Ionescu – simplu masculin, Andrei Eduard Ionescu – simplu masculin
10. Lupte – Andreea Ana – lupte feminin – 53 kg, Kriszta Tunde Incze – lupte feminin – 62 kg, Cătălina Axente – lupte feminin – 76 kg, Alin Alexuc-Ciurariu – lupte greco-romane – 130 kg, Răzvan Arnăut – lupte greco-romane – 60 kg
11. Yahting – Ebru Bolat –– ILCA 6
12. Scrimă – Mălina Călugăreanu – floretă individual
13. Haltere – Mihaela Cambei – 49 kg, Loredana Toma – 71kg
14. Triatlon – Felix-Pierre Duchampt
15. Cliclism – Ede Molnar – mountain bike
16. Judo – Alex George Ioan CREŢ – 90 kg
17. Tir cu arcul – Mădălina Ştefania Amăistroaie – arc olimpic
18. Tenis – Ana Bogdan – simplu, Jaquline Cristian – simplu, Irina Begu – simplu, Monica Niculescu – dublu.

Sursa foto ilustrativ: Twitter – Octagon South Africa @OctagonRSA

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending