Connect with us
Publicitate

Eveniment

Aproape toate magazinele trebuie să asigure plata cu cardul. A intrat în vigoare legea care îi obligă pe vânzători să aibă POS

Publicat

Magazinele care au vânzări de peste 50000 de lei anual sunt obligate să dețină POS pentru plata cu cardul. În ultimii trei ani, în România s-au instalat peste 100.000 de astfel de dispozitive, însă tot suntem abia la jumătatea mediei europene.

Legea care îi obligă pe comercianţi să le dea clienților posibilitatea de a plăti cu cardul a intrat în vigoare. Actul normativ vizează firmele din comerț și servicii care încasează mai mult de 50.000 de lei în numerar, în decursul unui an, informează alba24.ro.

Guvernul a decis, în iulie, reducerea de la 50.000 de euro la 10.000 de euro a cifrei de afaceri a comercianților care trebuie să instaleze sisteme de plată cu cardul, din 1 ianuarie 2023.

Citește și Persoanele juridice pot achita obligațiile fiscale și cu cardul. Plata se poate face la POS-urile instalate la Trezorerii

De acum înainte, în mai toate magazinele din România ar trebui să putem opta între plata cash sau cu card. De la 1 ianuarie, firmele care au încasări în numerar mai mari de 50.000 de lei în decursul unui an sunt obligate să aibă POS.

De asemenea, dacă există cerere, legea include posibilitatea acordării unui avans clienților, în numerar, la terminalele de plată, de cel mult 200 de lei, cu un comision de maximum 1% din valoarea acestuia.

Anunțul ANAF despre intrarea in vigoare a ”legii POS”

ANAF vă aduce la cunoștință faptul că OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, modifică articolul 1, alin. 3 și 31 din OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata – POS.

Astfel, persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicată (așa cum acestea sunt definite de Ordonanță Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare), precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează anual o cifra de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei, au obligația să accepte ca mijloc de plata cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezenței reglementări, se înțelege operațiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Obligația de acceptare de către persoanele juridice (menționate mai sus) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit pragul de 10.000 euro.

(Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Națională a României în ultima zi a anului precedent.)

Această modificare intră în vigoare la dată de 1 ianuarie 2023.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pentru camionagii: Restricţii de circulaţie pentru camioanele de mare tonaj în Ungaria la finele săptămânii

Publicat

Camionagiii care intenționează să ajungă cu mărfuri la companiile din Uniunea Europeană sau care vin dinspre UE către România trebuie să țină cont la finele acestei săptămâni de o atenţionare de călătorie în Ungaria. Autoritățile au impus restricţii de circulaţie pentru camioanele de mare tonaj, relatează agerpres.ro.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Ungaria că Ministerul Construcţiilor şi Transportului (MCT) din această ţară a anunţat introducerea unor restricţii de circulaţie pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5 tone), în perioada 28 martie – 1 aprilie.

Astfel, circulaţia camioanelor de mare tonaj va fi restricţionată în intervalele: 28 martie, ora 22,00 – 29 martie, ora 22,00; 30 martie, ora 22,00 – 31 martie, ora 24,00 şi 1 aprilie, ora 00,00 – 1 aprilie, ora 22,00.

Transporturile umanitare sau cele de animale vii, bunuri perisabile, combustibil şi alte bunuri de primă necesitate nu se supun acestor restricţii.

Mai multe informaţii referitoare la restricţia circulaţiei camioanelor de mare tonaj pot fi consultate la www.utinform.hu.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 şi Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanenţă ale Ambasadei României în Ungaria: +36305356912, Consulatului General al României la Szeged: +36306777980 şi Consulatului General al României la Gyula: +36306357181.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet budapesta.mae.roszeged.mae.rogyula.mae.ro şi www.mae.ro.

Citeste mai mult

Administratie

Agenția Națională de Integritate: Cine poate și cine NU poate candida la alegerile locale și europarlamentare

Publicat

Agenția Națională de Integritate a adus astăzi o serie de clarificări cu privire la regulile de integritate aplicabile în contextul alegerilor pentru Parlamentul European și pentru administrația publică locală din anul 2024. Practic, ANI explică cine poate și cine nu poate candida la alegerile locale și europarlamentare, relatează alba24.ro.

Această măsură are ca scop prevenirea incompatibilităților ce pot surveni în procesul alegerilor, dar și în perioada post-electorală.

Potrivit ANI, persoanele interesate pot consulta următoarele situații de fapt relevante:

1. Dacă un funcționar public poate candida la funcția de ales local:

Un funcționar public poate candida pentru funcția de ales local cu condiția suspendării raportului de serviciu potrivit dispozițiilor art. 97 din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, și art. 514 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ.

Suspendarea raportului de serviciu are loc la inițiativa funcționarului public și durează până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales, sau până la încetarea funcţiei eligibile, în cazul în care funcţionarul public a fost ales.

În situația în care funcționarul public nu este ales, trebuie să își reia activitatea în prima zi lucrătoare ulterioară alegerilor.

2. Dacă prefectul în funcție poate candida pentru o funcție electivă fără a se genera o situație de incompatibilitate:

Potrivit dispozițiilor art. 119 din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, prefecţii şi subprefecţii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, cu excepția situației în care aceștia demisionează cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.

3. Dacă un funcționar public poate face parte din birourile electorale:

Potrivit art. 25 alin.(4) din Legea nr. 115/2015, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.

De asemenea, art. 109 alin.(2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevede că pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente.

Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

Având în vedere că pe perioada de funcționare a birourilor și a oficiilor electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar și operatorii de calculator se consideră detașați, arătăm că deținerea unei funcții publice simultan cu exercitarea calității membru în biroul electoral nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.

4. Dacă un consilier local / județean poate încheia contracte de prestări servicii de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care face parte:

Potrivit dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.

Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Conform prevederilor art. 92 din același act normativ, încălcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 28 martie 2024

Publicat

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 28 martie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 28 martie 2024:

Loto 6/49: 15, 33, 17, 44, 1, 46

Loto 5/40: 38, 31, 20, 26, 40, 10,

Joker: 34, 16, 9, 10, 36 + 7

Noroc: 8 8 2 3 7 4 9

Noroc Plus: 4 2 8 3 7 0

Super Noroc: 1 9 0 9 2 6

Citeste mai mult

Eveniment

Sâmbătă, 30 martie: Haideți pe Pietonalul Unirii. Jandarmii SĂRBĂTORESC 174 de ani de la înființarea instituției

Publicat

Jandarmii de la Botoșani sărbătoresc sâmbătă, 30 martie, 174 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române, iar cu această ocazie îi așteaptă pe toți botoșănenii pe Pietonalul Unirii din municipiul Botoșani.

Întreaga acțiune va avea loc între orele 10.00-12.00 în fața Muzelui de Istorie Județean Botoșani.

După cum a anunțat în această seară Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, jandarmii vă vor întâmpina cu brațele deschise și vor prezenta tehnica și mijloacele de intervenție din dotare, autospecialele folosite în misiuni, dar și câinii de serviciu, care vor executa exerciții de disciplină canină și de intervenție.

Totodată, jandarmii de la Botoșani, vor oferi pliante cu oferta de școlarizare pentru Școala Militară de Subofițeri Jandarmi Fălticeni și informații suplimentare pentru tinerii interesați de o carieră militară în Jandarmeria Română.

Jandarmeria Română este structura militară cu atribuții în asigurarea, menținerea și restabilirea ordinii și liniștii publice, transportul și paza valorilor, bunurilor și materialelor periculoase, cât și paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită și este subordonată Ministerului Afacerilor Interne.

Prima mențiune clară cu privire la înființarea unei structuri instituționalizate de asigurare a ordinii publice pe teritoriul nostru național datează din 17 iunie 1829, când logofătul Costachi Conachi, unul dintre membrii delegați din partea Moldovei în Comitetul de la București pentru alcătuirea „Regulamentului Organic”, întocmește o propunere pentru înființarea unei „miliții purtătoare de arme” (Jandarmerie).

Începând cu data de 12 mai 1830, „slujitorii” din Muntenia au fost înlocuiți de „dorobanți” (miliție retribuită), iar cei din Moldova, cu „Corpul slujitorilor”, începând cu 12 septembrie 1830.

După anul 1834 și până în anul revoluționar 1848, domnitorii Moldovei și Țării Românești au făcut din „Corpul slujitorilor” o forță cu atribuții clare, capabilă să asigure siguranța publică în principatele românești.

Cu toate acestea, existența jandarmeriei române este strâns legată de un botoșănean, respectiv domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica.

Odată cu urcarea pe tronul Moldovei, la 22 iunie 1849, a lui Grigore Alexandru Ghica, organizarea ordinii interne a constituit pentru acesta o prioritate. Alături de numeroase măsuri economice și administrative ca își propuneau modernizarea Moldovei, domnitorul a promulgat printr-un „Ofis domnesc”, la 3 aprilie 1850, „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de jandarmi” prin transformarea slujitorilor din ținuturi. Adoptarea legii prin care au fost reglementate structurile și atribuțiile instituției a constituit izvorul noilor și numeroaselor reglementări în perioada ce a urmat. Acest moment marchează consacrarea Jandarmeriei Române.

Prin această lege, Jandarmeriei i-a fost atribuit un statut juridic și s-a urmărit crearea unei instituții moderne pentru asigurarea ordinii interne în Moldova, similară instituțiilor deja existente în centrul și vestul Europei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending