Mai puțin de jumătate dintre copiii rămași singuri în țară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinții plecați la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun, arată un studiu efectuat de Fundația “Salvați Copiii”.

Printre ei, nu mai puțin de 5421 sunt de la Botoșani, iar 7216 sunt de la Suceava ceea ce arată că Nordul României, mai exact zona Botoșani Suceava, a fost puternic afectată de migrațiune. Mai mult,  aproape 30.000 dintre copiii care își fac sărbătorile în acest an fără unul din părinți sunt din Zona Moldovei.

Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinți, este redus (doar 7%), foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), mai arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizației.

Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătățirea sistemului medical și climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămași în țară, există certitudinea că părintele sau părinții plecați vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei știu că își vor vedea părinții de Sărbători. Diferența este reprezentată de cazuri în care părinții nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

În total, peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în țară, în urma migrației economice a părinților, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulți copii rămași singuri acasă sunt în județele:

1             Suceava               7216

2             Botoșani              5421

3             Iași         4448

4             Bacău    3569

5             Neamț  3527

6             Prahova               3515

7             Vaslui    3220

8             Galați    2879

9             Maramureș        2836

10           Constanța           2833

Datele anchetei realizate de Salvați Copiii România vizează aspecte complexe, printre care:

– Pe ce se cheltuiesc banii primiți de la părintele/părinții plecați. Dintre destinațiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educație (rechizite, meditații, transport etc) – 60% din eșantion – și cheltuieli locative (chirie, utilități, rate pentru achiziția sau construcția locuinței) – 51%.

Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenți, în timp ce cheltuielile care țin de accesul copiilor la recreere și activități de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activități sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puțin de un sfert dintre copii (22%).

De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiți sunt cheltuiți pentru alte destinații asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinții plecați merg și spre alte destinații, neasociate nevoilor copiilor.

– Intenția de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinții plecați, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eșantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferența fiind reprezentată de situațiile în care părinții nu au luat încă o decizie în acest sens.

– Deși procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinți este redus (doar 7%), observăm că foarte mulți dintre părinții plecați nu intenționează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenție, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

– Ce i-ar aduce pe părinți înapoi în țară, alături de copiii lor: Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în țară, cel mai frecvent invocat ține de piața muncii (locuri de muncă, condiții de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătățirea sistemului de sănătate (24%) și de ameliorarea climatului social general/vieții politice (20%).

Eventualele îmbunătățiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educație par a avea o greutate mai redusă în influențarea deciziei părinților de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Datele au fost culese în luna decembrie 2021, pe un eșantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizației Salvați Copiii.