Connect with us
Publicitate

Eveniment

Aproape 600 de botoşăneni au fost salvaţi de pompieri anul trecut, din locuinţe cuprinse de flăcări sau accidente. Bilanț 2023

Publicat

Publicitate

576 botoşăneni au fost salvaţi de pompieri anul trecut, din locuinţe cuprinse de flăcări, autoturisme implicate în accidente rutiere sau din alte situații care le puneau viața sau sănătatea în pericol. Alte 4852 persoane, care sufereau de diferite afecţiuni medicale au ajuns, la timp, la spital pentru îngrijiri de specialitate ca urmare a intervenţiei echipajelor Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) din cadrul inspectoratului.

Anul trecut, botoşănenii au solicitat ajutorul forţelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani în 7 786 cazuri, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 21 de misiuni de salvare a vieţii şi bunurilor pe zi. Comparativ cu anul 2022, numărul botoșănenilor care au apelat la ajutorul pompierilor a scăzut cu aproximativ 12%.

Defalcate pe tipuri de misiuni, acestea înseamnă 426 incendii (75 incendii de vegetație uscată), 4 962 intervenţii SMURD și 2 398 alte situații de urgență (înlăturarea efectelor fenomenelor meteo periculoase, salvarea animale, asanarea muniţie neexplodată, degajarea persoanelor blocate în apartamente sau alte medii ostile vieții, imobilizate la pat ori înecate, deblocarea unor uşi, transportul unor persoane bolnave, înlăturarea pericolului de incendiu în urma unor accidente rutiere, misiuni de recunoaștere și educare preventivă a populației, misiuni de sprijin a refugiaților din Ucraina etc.).

Publicitate

În 388 situaţii de urgență, pericolul a fost înlăturat de cetăţeni sau membrii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă până la sosirea forţelor ISU Botoşani ori au fost alarme false.

 

40% mai puține incendii în 2023, față de anul anterior

Publicitate

 

În 2023, forțele de intervenţie ale ISU Botoşani au acţionat pentru stingerea unui număr de 426 incendii din care 75 de vegetație uscată, cu 40% mai puține decât în anul precedent (716 incendii în 2022, din care 278 de vegetație uscată).

Mai bine de jumătate au fost stinse în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

Publicitate

51 persoane au fost salvate din locuinţele cuprinse de flăcări, zece dintre ele având nevoie de îngrijiri medicale. În urma incendiilor şi-au pierdut viaţa 13 persoane.

Cele mai frecvente cauze stabilite pentru incendiile produse anul trecut în gospodării și locuințe sunt:

– coș de fum defect/ necurățat de funingine sau neprotejat termic – 99;

Publicitate

– instalații și aparate electrice defecte – 92;

– foc deschis în spații deschise – 43;

– mijloacele de încălzire nesupravegheate sau improvizate – 26;

– fumatul în locuri nepermise – 26;

– cenușa/jar/scântei – 15;

– acțiune intenționată – 15;

– autoaprindere – 10;

– jocul copiilor cu focul – 7;

– scântei mecanice – 6;

– scurgeri de produse inflamabile – 5;

– alte cauze (defecțiuni tehnice în exploatare, împrejurări nedeterminate) – 7.

Valoarea bunurilor salvate în urma intervenţiei forţelor ISU Botoşani se ridică la aproximativ 34.500.000 lei, în timp ce pagubele provocate sunt de cca. 4.500.000 de lei.

Majoritatea incendiilor s-au produs în mediul rural, la gospodăriile cetățenești.

O analiză privind situaţia incendiilor produse pe teritoriul judeţului Botoşani arată că cele mai multe evenimente au fost înregistrate în municipiile Botoșani și Dorohoi câte 69 respectiv 30, urmate de Flămânzi cu 18 și Ștefănești cu 15.

Cauzele care au generat cele 75 de incendii de vegetație uscată sunt: foc deschis în spații deschise (57), fumatul în locuri nepermise (11), acțiune intenționată (3), scântei mecanice (3) și jocul copiilor cu focul (1).

 

4 852 de botoșăneni salvați/asistați de echipajele SMURD Botoșani

 

Anul trecut, 4 852 de botoşăneni, dintre care 332 copii, au fost salvaţi/asistaţi de medicii, asistenţii şi paramedicii Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Botoşani. Personalul medical care deserveşte ambulanţele SMURD (echipaje de prim ajutor, echipajul de terapie intensivă mobilă și echipajul de pe autospeciala de transport personal și victime multiple) a avut în medie 13 intervenţii pe zi.

Echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD a salvat, anul trecut, 452 de persoane, dintre care 56 copii.

Principalele motive pentru care botoșănenii au cerut ajutorul SMURD sunt: intoxicații, afecțiuni cardiace, traumatisme, arsuri, stop cardiorespirator, afecțiuni neurologice sau psihiatrice, accidente rutiere și transport persoane supraponderale.

Anul trecut, ca urmare a solicitărilor medicilor, 71 botoşăneni în stare gravă au fost transportaţi cu elicopterul SMURD la diferite centre medicale de specialitate din ţară.

Peste 300 de angajați MAI și CFR instruiți în domeniul acordării primului ajutor.

 

Misiuni pirothnice

 

În 2023, echipa pirotehnică a avut 19 misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată din care patru de distrugere în mod controlat.

Proiectile explozive, grenade de mână defensive și ofensive sau cartușe de infanterie, bombe de aruncător, bombă de aviație, precum și alte elemente de muniție, toate ar fi putut deveni periculoase dacă cei care le-au găsit nu ar fi sunat la 112 și nu ar fi cerut ajutorul pirotehnicienilor. 4877 astfel de obiecte au fost găsite, anul trecut, pe raza județului Botoșani.

La fiecare caz, echipa pirotehnică a ISU Botoșani a intervenit în cel mai scurt timp pentru detectarea, identificarea, ridicarea, transportul și depozitarea muniției în condiții de siguranță până la distrugerea acesteia.

Au fost ridicate 11 proiectile explozive, o bombă de aruncător, o bombă de aviație de 50 kg exploxivă, trei grenade de mână defensive, o grenadă de mână ofensivă, și 4860 alte muniții și elemente de muniție din localitățile Botoșani, Ungureni, Ripiceni, Ipotești, Coșula, Stâncești, Cândești, Văculești și Bucecea.

 

 

949 controale desfășurate de Inspecția de Prevenire

 

În anul 2023, cadrele Inspecției de Prevenire a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani au efectuat 949 controale la instituții și operatori economici.

Pe timpul desfășurării acțiunilor de contol au fost constatate peste 2.500 de încălcări ale legislației din domeniul situațiilor de urgență. Au fost aplicate 2 495 sancțiuni contravenționale, din care 310 amenzi în cuantum de aproximativ 1.200.000 lei.

Anul trecut au fost primite aproximativ 1.300 de cereri pentru acordarea de avize/autorizații/ acorduri privind securitatea la incendiu și protecție civilă. Mai bine de jumătate dintre solicitări au fost soluționate favorabil. Celelalte au primit adrese de neîncadrare, completare documente sau au fost respinse.

În anul 2023, activitatea de informare și educare preventivă s-a concretizat într-un număr total de peste 600 de instruiri la operatori economici, instituții publice și localități, puncte de informare preventivă, lecții deschise și acțiuni de informare și educare preventivă, la care au participat peste 23.000 de persoane.

 

Intervenții în urma fenomenelor meteo periculoase

 

 

În anul 2023, au fost transmise către populația din zonele afectate 178 avertizări/ atenționări meteorologice și hidrologice de tip cod galben, portocaliu și roșu.

În urma vântului puternic, ploilor torențiale, ninsorilor abundente și viscolului, pompierii militari au intervenit în sprijinul populației pentru înlăturarea copacilor și a stâlpilor rupți de vânt de pe mașini, clădiri sau drumuri, evacuarea apei din locuințe, anexe și gospodării și salvarea persoanelor din autoturismele rămase înzăpezite.

Cele mai dificile misiuni s-au derulat la începutul lunii aprilie, când județul Botoșani a fost afectat de ninsori abundente și viscol puternic.

Din această cauză, au fost închise toate drumurile naționale și județene, 26 localități au rămas fără curent electric, 304 autovehicule au rămas blocate în trafic, iar 644 persoane au avut nevoie de ajutor.

La acestea se adaugă și transportul la spital a opt persoane dializate din localitățile Adășeni, Liveni, Drăgușeni, Săveni, Gulioaia, Mihălășeni și Ungureni, a unei gravide aflată în ultimul trimestru de sarcină intrată în travaliu, a unui bărbat în vârstă de 41 de ani, din localitatea Darabani cu o plagă tăiată la antebrațul stâng.

De asemenea, un număr de 97 de persoane surprinse în trafic, au necesitat cazare temporară în spațiile puse la dispoziție de unitățile administrative teritoriale din județul Botoșani

 

Împreună cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență, polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră, militari din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ambulanțieri, drumari și furnizori de energie electric și gaz au fost destionate peste 200 de situații de urgență.

Activități desfășurate de pompierii voluntari

 

Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă au participat, în anul 2023, la un număr de 458 de intervenții, dintre care 269 de intervenţii în cooperare cu structurile profesioniste, iar la 189 de intervenţii au acţionat singure. Din cele 458 de intervenții: 189 au fost la incendii, 57 au fost la incendii de vegetație uscată și 212 alte situații de urgență.

Pompierii voluntari au desfășurat, anul trecut, 1954 de acțiuni de informare și educare preventivă și au organizat 257 de exerciții de intervenție/evacuare în caz de incendiu și cutremur la unități de învățământ. Pe parcursul anului 2023, SVSU –urile din județ au executat aproximativ 32.000 de controale la gospodăriile populației.

Și în anul 2023, personalul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă a continuat să ofere sprijin cetățenilor ucraineni.

Pompierii voluntari au intervenit și în urma manifestării unor fenomene meteorologice periculoase (vânt, ploi abundente, înzăpeziri) pentru înlăturarea arborilor căzuți, a stâlpilor sau acoperișurilor doborâte de vânt peste case, autovehicule sau drumuri, respectiv pentru evacuarea apei din curți, case sau beciuri sau pentru salvarea unor persoane rămase cu autoturismele în zăpadă.

În 2023, voluntarii din cadrul programului național „Salvator din pasiune” au participat la un număr de 76 intervenții și 20 acțiuni de informare și educare preventivă.

 

Misiunile desfășurate de pompierii botoșăneni în anul 2023 au fost prezentate într-o ședință festivă, la care a participat subprefectul județului, Elena – Paula Cojocariu – Berențan, și în sistem de videoconferiță, adjunctul inspectorului general al IGSU, general maior Benone – Gabriel Duduc.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Clopotarul electronic, cel care aduce credincioşii spre biserică cu ajutorul tehnologiei

Publicat

Publicitate

În vremuri în care spiritul “iepuraşului” a acaparat cu totul sărbătoarea Paştelui, când “Hristos a înviat” e transmis via WhatsApp, a apărut o nouă meserie – clopotarul electronic, cel care aduce credincioşii spre biserică cu ajutorul tehnologiei.

 

Publicitate

Pe Mihai Buculei l-am întâlnit la petrecerea de creştinare a copilului unui prieten. Am făcut cunoştinţă şi l-am întrebat într-o doară cu ce se ocupă. Mi-a spus că e clopotar, ceea ce m-a trezit brusc, deşi ceasul bătea spre dimineaţă. Nu cunoscusem niciodată un clopotar, cu atât mai puţin unul “electronic”.

 

Publicitate

“Pot fi numit clopotar, desigur, dar în acelaşi timp mă ocup cu implementarea produselor electronice în biserică. Ne ocupăm cu tot ceea ce presupune acest lucru, de la motorizare clopote de bronz, sisteme audio, aparate de procesiune, tot ceea ce ţine de sunet în biserică. Poţi spune că sunt clopotar, dar e o mică parte, cea care ţine de motorizarea clopotelor. E un sistem prin care se trage clopotul singur, cu ajutorul tehnologiei”, explică acesta.

 

Publicitate

Intrat în viaţa creştinilor spre începuturile acestei religii, clopotul s-a aflat mereu în atenţia enoriaşilor, constituind metoda prin care sunt chemaţi către biserici sau pentru a le fi amintite îndatoririle morale sau religioase. Dar în era tehnologiei, mai poate acest obiect să-şi găsească menirea?

“Eu cred că meseria mea este folositoare bisericii în general, asta e clar. Dacă ne uităm la Biserica Catolică, o persoană ar trebui să se trezească la 5 dimineaţa, ca la 6,00 să tragă Angelos, ar trebui să fie atent, din nou, pentru ora 12,00 şi pentru seară. La Biserica Ortodoxă ajută, de asemenea, pentru că nu mai ai personal să lucreze. Şi vrei, nu vrei… Cine vine pe timp de vară, sâmbătă seara, la ora 7,00, să-ţi tragă clopotul? Mai nimeni. Iar, la sărbătorile mari, îl programezi, pe 15 august, la ora 8,00, să tragă clopotul”, a spus Mihai Buculei, pentru AGERPRES.

Se declară îndrăgostit de meseria lui, implicat în tot ceea ce presupune inovaţie, totul pentru ca preoţii să fie mulţumiţi: “Sunt 13 ani de activitate pe care i-am trăit până acum în domeniul ăsta. Mie îmi place ceea ce fac. Mi-am cumpărat trusă de scule profesională la mai puţin de un an de când am început. Eu când vin la lucrare am diplomatul cu scule profesionale, nu vin cu o traistă în care am scule. Un preot chiar mi-a zis: ‘Mă, tu eşti scump! ‘ ‘De ce?’, l-am întrebat. ‘Păi, după trusa de scule’. Eu zic că e vorba de pasiune”.

Publicitate

 

Acţionarea clopotului în era tehnologiei se poate face de la distanţă, motorizat, fie că este programat, fie manevrat prin intermediul unui telefon inteligent. Toaca, un alt instrument religios care are aceleaşi “îndatoriri” de comunicare cu enoriaşii, nu poate fi motorizată. Sunetul poate fi reprodus însă cu ajutorul “clopotului electronic”.

“Motorizarea unui clopot poate fi realizată prin balansare, clasic, stânga-dreapta, aşa cum îl tragi de funie, sau prin lovire, cum fac grecii sau ruşii. Sunt două tipuri diferite. După care, acţionarea lor se face în funcţie de ceea ce doreşte preotul. Poate fi programat la oră fixă, să zicem dimineaţa la ora 7,00, poate trage fie că este sau nu preotul sau dascălul în biserică. Automat. Depinde ce se doreşte. Toaca e singurul lucru pe care nu îl poţi face. Toaca se bate doar manual. Dar avem un clopot electronic, model 3.800, şi pe un card poţi pune melodii. Şi dacă ai pus toaca la numărul 7.000, aia trage, sau cu voce, sau clopot. Dar toacă automatizată nu se poate face”, a explicat Buculei.

Chiar şi slujbele din biserica favorită pot fi ascultate de oriunde te-ai afla. Deschizi o aplicaţie de pe telefonul mobil, te conectezi şi asculţi cuvântarea preotului apropiat sufletului.

Clopotul electronic – o istorie de 42 de ani

Mihai spune că nu a inventat roata, a cunoscut tehnologia, i-a plăcut şi a considerat că e o nişă pe care ar putea merge în carieră.

“Cum am început e o chestiune particulară, aveam 26 de ani, nu aveam nicio treabă. Eram într-un club şi am cunoscut un italian. Am început să vorbim în engleză şi aşa am aflat de istoria asta cu sonorizări biserici şi motorizări. Apoi am plecat în Italia, am stat vreo 3 ani, după care am zis că mai bine vin acasă că vedeam că acolo nu era rost de prea multe. Şi am început să lucrez pentru el. Habar nu aveam la început să lucrez, nu ştiam nici să trag un cablu. Apoi am văzut că mă descurc şi în 2011 am plecat pe activitatea mea, cu firma mea. Nu pot spune că a fost o idee proprie, pur şi simplu am văzut şi am făcut eu mai departe. Iar prima lucrare am făcut-o la Catedrala Romano-Catolică ‘˜Adormirea Maicii Domnului’ din Iaşi şi apoi uşor-uşor ne-am extins. A rămas de altfel şi lucrarea mea de suflet, cea mai importantă, pentru că a fost şi prima”, povesteşte clopotarul.

 

“Dacă intri pe internet şi cauţi ‘primul clopot electronic’ vei găsi firma cu care eu colaborez, Belltron. În anul 1982 a apărut pentru prima dată”, spune Mihai. Şi, într-adevăr, compania italiană Auli, transformată ulterior în Belltron, este cea care a venit cu această inovaţie şi a atras la vremea respectivă atenţia şi renumitei publicaţii Wall Street Journal.

“Compania italiană propune pe piaţă un sunet simulator de clopote pentru biserici având un microprocesor intern. Clopotul electronic ‘Quasimodo Bells’, ce poate gestiona mai mult de 100 de programe diferite, care variază de la a bate ora, a bate un concert de carillon, tras de slujba Vecerniei până la marşul nupţial, şi multe alte funcţii. Sistemul este proiectat pentru biserici care nu au clopotniţă, pentru cei care nu îşi pot permite un clopotar full-time, din lipsă de fonduri, precum şi pentru bisericile cu structuri vechi prea instabile pentru a rezista la vibraţia clopotelor reale”, notau ziariştii de la Wall Street Journal la vremea respectivă, precizând că un alt avantaj al clopotului electronic era volumul reglabil, astfel încât vecinii nu mai erau deranjaţi.

În era digitală, s-a ajuns la dezvoltarea Belltron-Cloud, prima aplicaţie destinată telefoanelor inteligente pentru a gestiona de la distanţă dispozitivele lor.

Clienţi, costuri, probleme

Mihai “trage clopotele” în mai multe biserici, având un portofoliu impresionant în cei 13 ani de carieră. “Clienţii” îi vin prin metoda clasică, “vorba purtată din gură în gură”, pentru că un preot mulţumit de lucrare te recomandă colegilor.

 

“Eu nu am nevoie de publicitate sau site pentru lucrări. Mă recomandă preoţii, dacă sunt mulţumiţi de lucrare, primesc telefon: ‘Bună ziua, sunt preotul Cutare, mi-a recomandat preotul Cutare, am şi eu două clopote şi vreau să le motorizez’. Şi de aici încep discuţiile cu adevărat, ce vrea să facă şi ce se poate face”, explică el.

Preţurile diferă şi ele în funcţie de complexitatea lucrării. Dar contează la fel de mult şi dacă structura bisericii, a turnurilor în care se află clopotele de bronz permite efectuarea unor lucrări.

“M-a chemat un preot la un moment dat să mă întrebe cât costă o lucrare. La vremea respectivă, acum vreo doi ani, costa undeva pe la 3.500 de euro. Şi la sfârşit îmi spune: ‘˜eu am sunat şi în Polonia, plus, minus era cam preţul tău, dar nu-mi dădea asistenţă, montaj sau dacă se întâmplă ceva’˜ şi omul a ales să lucreze cu mine. Acum sistemul ăsta de bază a ajuns la 4.000 de euro”, spune Buculei.

La motorizări clopote nu prea poţi să spui preţuri clare, diferă în funcţie de biserică, recunoaşte el.

 

”Poţi spune că un motor, în medie, costă 1.800 de euro, plus TVA. Dar când ai probleme la juguri, trebuie să schimbi rulmenţii, trebuie să dai jugurile jos… La motorizări e ceva mai complex, mai deosebit, intervin ‘n’ factori. La boxă, dacă mai cârâie, are microfonie, îl dă pe zero, şi merge, dar dacă nu merge clopotul iese scandal. La o biserică a sărit limba de la clopot şi m-a sunat preotul că nu-i merge clopotul. Limba clopotului trebuie să stea fixă pe clopot, să nu-i facă stânga-dreapta. Dar mulţi preoţi vor să-i coste puţin. Aşa poţi să chemi o firmă care îţi face cu 5.000 de lei motorizarea, apeşi pe buton şi merge. Vine, îţi pune o bobină pe inducţie, leagă limba şi cu asta basta, dar nu e ceea ce trebuie. Ca să nu mai spun că atunci când se construieşte o biserică nu se ţine cont de acustică sau ceva, ei doar construiesc şi atât. Poţi verifica la o biserică din Drumul Taberei, la distanţă de 4 metri, tu cu altă persoană nu te înţelegi”, explică Mihai dificilul proces prin care sunetul ajunge la credincioşi cu ajutorul tehnologiei.

Există concurenţă şi pe piaţa “clopotarilor electronici”, mai ales că sunt companii specializate care lucrează în domeniu de mult timp, care au căpătat experienţă.

 

“Sunt câteva firme în România care se ocupă de instalaţii de sunet şi motorizări, una care lucrează de mult timp, imediat după Revoluţie, care a făcut lucrarea la Catedrala Mântuirii Neamului. E făcut deja. Toată structura, tot ce înseamnă sunet e făcut de această firmă de la Oradea, care lucrează cu o companie din Austria. Ei au făcut totul, cap-coadă, de la motorizări, până la sistem. Acum au mai apărut tot felul de magazine, care vând microfonul cu 40 sau 50 de euro, dar merge cât merge”, arată Buculei mişcările de pe piaţa de profil.

Care sunt cele mai mari probleme? ”Că este scump, asta e cea mai frecventă problemă”, admite el.

Acceptă Biserica tehnologia?

“Din punct de vedere liturgic, nu, nu am întâlnit preoţi care să refuze tehnologia. Doar din punct de vedere al costurilor. Dar mai sunt cazuri. Spre exemplu, Biserica Ortodoxă nu prea acceptă clopotul electronic. Rare sunt cazurile în care sunt montate clopote electronice, pentru că nu sunt bani sau pentru că, fiind în oraş, blocul de lângă e mai înalt decât biserica. Şi atunci pune instalaţie de sunet. Dar în rest, Biserica Ortodoxă preferă clopotul de bronz. Dar motorizarea o acceptă. Numai că acolo trebuie să fie toate lucrurile bine puse la punct, şi mă refer la rezistenţă. Clopotul trebuie să rămână în aceeaşi poziţie”, spune clopotarul.

 

Îl întreb dacă e credincios şi dacă el crede că tehnologia poate înlocui omul. E sigur că nu, dar în acelaşi timp consideră că un mic ajutor din partea tehnologiei e bine-venit.

“Eu sunt credincios de felul meu, ţin post, mă duc să mă spovedesc şi mă împărtăşesc. Asta nu se poate întâmpla niciodată, să înlocuiască tehnologia clopotul şi omul. Pentru că ar însemna ca tu să ai un program care să meargă la treabă în locul tău. Şi asta nu se va întâmpla niciodată. Dar adevărat este că tehnologia îţi uşurează munca. Pentru că astăzi nu mai sunt persoane tinere care să meargă la biserică să tragă clopotul şi atunci trebuie să facem ceva. Trebuie să punem ceva în loc. În plus, vorbim despre bisericile ortodoxe, noi în trecut aveam biserici mici, vorbea popa şi se auzea până în spate. Dar acum, la bisericile noi, enoriaşul din spate cum vine la biserică, aşa pleacă, nu aude nimic”, conchide clopotarul.

Pusă de multe ori la colţ, pentru că e considerată o instituţie care a rămas împietrită în trecut, cu dogme greu de înţeles, în practică, biserica se dovedeşte deschisă către inovaţie, către ştiinţă, către tehnologie, realizând probabil că scopul primordial nu trebuie scăpat printre degete, acela de a-i ţine pe oameni uniţi şi aproape de ceea ce cred.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Pompierul botoșănean Ionuț Honciuc, loc fruntaș la o competiție internațională care a avut loc în Spania

Publicat

Publicitate

Un pompier botoșănean a făcut parte din echipa de alpiniști a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care a obținut locul IV la un concurs internațional.

Plutonierul adjutant Ionuț Honciuc a participat, alături de alți 10 colegi din Inspectoratele pentru Situații de Urgență București-Ilfov, Alba, Brașov, Cluj, Hunedoara, Mureș și Timiș la competiția internațională Rescue Great Day, desfășurată în Sevilla, Spania.

Timp de trei zile, aceștia și-au testat priceperea și îndemânarea într-o serie de provocări intense de salvarea, recuperarea și evacuarea victimelor sau animalelor dintr-un mediu natural (baraj, deversor și front stâncos) și din structurile mari și clădirile carismatice ale orașului, alături de alte 34 de echipe profesioniste din toate colțurile lumii.

Publicitate

La finalul probelor, echipa reprezentativă a IGSU, din care a făcut parte și Ionuț, a reușit să se situeze pe locul IV. Lucrul în echipă, experiența acumulată de fiecare membru și coordonarea impecabilă au fost doar câteva elemente care au contribuit la această realizare.

Această competiție nu este doar despre a cuceri înălțimile, ci pentru a demonstra spiritul de echipă și abilitățile remarcabile ale pompierilor români.

Ionuț este angajat ca servant pompier în cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, de 17 ani. În 2019, a făcut cunoștință cu „alpinismul”, pe timpul unui curs organizat de IGSU. Ulterior, el a început să se antreneze împreună cu colegii de la ISU Botoșani, dar și în taberele de pregătire organizate de IGSU, fiind remarcat pentru abilitățile dovedite.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

30 aprilie este data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale. Pe 10 mai va începe campania electorală

Publicat

Publicitate

Formaţiunile politice care vor să se înscrie în cursa pentru alegerile locale din data de 9 iunie mai au la dispoziţie doar ziua de marţi pentru a depune candidaturile la birourile electorale.

Conform calendarului electoral aprobat de Guvern, 30 aprilie este data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale.

Este vorba de candidaturile pentru funcţiile de primari, consilieri locali, municipali şi judeţeni şi pentru preşedinţii consiliilor judeţene.

Publicitate

Pe 8 mai vor rămâne definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.

În data de 10 mai va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie, la ora 7,00.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Mașină făcută praf la Suceava. Șoferul a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

O mașină a ajuns un morman de fiare, după un accident care a avut loc în județul Suceava, în această dimineață.

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, maior Alin Găleată, a declarat că în urma unui accident rutier produs pe raza orașului Salcea au intervenit pompierii militari, cu o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, precizează newsbucovina.ro.
În urma coliziunii dintre un autoturism și o autoutilitară, o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

Persoana monitorizată medical, conștientă și cooperantă, a refuzat transportul la spital.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending