Fosta mare canotoare Elisabeta Lipă a declarat, joi, pentru AGERPRES, că a revenit oficial în funcția de președinte al Federației Române de Canotaj, după ce a a renunțat la funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport (ANS) la finalul anului trecut.

‘Mi-am preluat mandatul de președinte al Federației Române de Canotaj, pentru că sunt președinte ales în Adunarea Generală. Nu se pune problema de incompatibilitate cu funcția de deputat. Mai sunt astfel de situații, cum e cazul domnului Cîtea de la box. Eu am fost suspendată doar în perioada în care am fost președinte la Agenția Națională pentru Sport’, a declarat Lipă pentru AGERPRES.

Ea a renunțat la funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport (ANS), cu rang de secretar de stat, printr-o cerere înregistrată la Cabinetul prim-ministrului Marcel Ciolacu, la 23 decembrie 2024.

Atribuțiile sale au fost preluate de vicepreședintele Thomas Moldovan până la numirea unui nou conducător.

‘Thomas-Răzvan Moldovan, vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, exercită atribuțiile de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Sport, până la numirea conducătorului instituției, în condițiile legii’, se arată în decizia semnată de premier și publicată pe site-ul ANS.

Elisabeta Lipă fusese numită în funcție la data de 20 iunie 2023. Fosta canotoare a câștigat la ultimele alegeri un post de deputat pe lista PSD din județul Botoșani.

La 12 martie 2021, Elisabeta Lipă a fost realeasă în funcția de președinte al Federației Române de Canotaj în cadrul Adunării Generale organizate la Târgu Mureș, începându-și astfel cel de-al patrulea mandat al său la conducerea FRC.

Încă o dramă în județul Botoșani. Comunitatea din Adășeni este în doliu după ce fostul primar, Constantin Drăsleucă, a trecut la cele veșnice. Vestea tristă a venit ca un trăsnet, marcând un început de an greu pentru familie, prieteni, colegi și locuitorii comunei pe care a condus-o timp de 12 ani.

Cunoscut pentru dedicarea și implicarea sa în dezvoltarea localității, Constantin Drăsleucă a fost o personalitate respectată și iubită de toți cei care l-au cunoscut. Timp de mai bine de un deceniu, acesta a fost o figură centrală în viața comunității, contribuind la numeroase proiecte și inițiative menite să îmbunătățească traiul oamenilor din Adășeni.

„Cu toții ne-am rugat pentru însănătoșirea sa și am sperat că va reuși să depășească această încercare grea. Din păcate, moartea a fost mai puternică. Ne rămân doar amintirile frumoase și respectul pentru ceea ce a realizat,” au transmis apropiații săi. Familia îndurerată primește în aceste momente sprijinul și compasiunea tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit pe Constantin Drăsleucă. Comunitatea locală își exprimă solidaritatea și speră ca rugăciunile și gândurile bune să aducă alinare celor care suferă cel mai mult această pierdere.

„Binecuvântată să-i fie odihna veșnică! Vom păstra cu gratitudine și respect amintirea domnului primar, iar sufletul său bun va rămâne mereu în inimile noastre. Sincere condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!” transmis liderul PSD Botoșani, Doina Federovici.

Casa Județeană de Pensii Botoșani a anunțat astăzi, în mod special pentru pensionarii care au optat pentru încasarea pensiei prin cont bancar, detalii importante referitoare la procesarea plăților din luna ianuarie 2025.

În cursul zilei de joi, 9 ianuarie 2025, au fost operate și validate toate transferurile aferente pensiilor prin intermediul Trezoreriei Botoșani. Astfel, toate sumele destinate beneficiarilor au fost transferate către băncile cu care instituția noastră are încheiate convenții de colaborare.

“Vineri, 10 ianuarie 2025, în cursul după-amiezei, băncile partenere vor finaliza procesul de alimentare a conturilor beneficiarilor. Recomandăm verificarea soldurilor după această oră pentru confirmarea încasării pensiilor.

Această procedură este parte a angajamentului nostru de a asigura corectitudinea și predictibilitatea plăților către toți beneficiarii Casei Județene de Pensii Botoșani. În cazuri excepționale sau pentru clarificări suplimentare, vă rugăm să ne contactați la sediul instituției sau telefonic, utilizând datele de contact afișate pe site-ul nostru official”, a transmis Casa Județeană de Pensii Botoșani.

Unul dintre scenariile de lucru aflate pe masă este păstrarea schemei de compensare-plafonare și după 1 aprilie 2025, iar o decizie finală va fi luată până pe 1 februarie, a declarat, joi, într-o conferință de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

‘Considerăm că avem argumente pentru ca la proiectul de buget să fim cel puțin în situația proiectului de buget și bugetului adoptat pentru anul trecut. Dacă vă amintiți, Ministerul Energiei a primit un miliard de lei și Ministerul Muncii cam tot atât, ceea ce ar da un spațiu de respiro furnizorilor. De ce este important? Pentru că unul dintre scenariile de lucru este păstrarea schemei de compensare-plafonare, așa cum este astăzi, pentru trei-șase luni, având în vedere că situația în regiune este complicată, având în vedere creșterile de preț la gaz, mai ales pe piața internațională și având în vedere că vrem să îi protejăm pe clienții finali. Vom lua decizia până la finalul lunii ianuarie. Ne vom reuni din nou în cadrul Comitetului interministerial și vom alege cea mai bună opțiune: păstrăm schema actuală exact așa cum e, țintim mai bine sprijinul pentru consumatorii vulnerabili și subvenționăm pe baza datelor socio-economice din fiecare gospodărie, și nu pe baza nivelului de consum, cum s-a mers până acum, sau optimizăm într-un alt fel schema de compensare-plafonare actuală. Asta înseamnă să renunțăm la unul dintre praguri sau să ajustăm un altul. Vom vedea. În orice caz, până la 1 februarie ar trebui să avem o decizie luată’, a spus Burduja.

Totodată, oficialul a menționat că, până la ora actuală, Ministerul Energiei a efectuat plăți către furnizori în valoare de 17 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Muncii a plătit deja circa 10 miliarde de lei.

‘Până acum, Ministerul Energiei a făcut plăți de 17 miliarde de lei în cadrul acestei scheme (de compensare, n.r.) și, din ceea ce știm, Ministerul Muncii, undeva la 10 miliarde de lei. Așa cum știți, noi compensăm pentru clienții non-casnici, mediul economic, iar Ministerul Muncii pentru clienții casnici. Datoriile către furnizori, la această dată, nu sunt mari în raport cu cât au fost în trecut. Deci, la Ministerul Energiei 165 de milioane de lei, am avut și miliarde, dar sunt multe cereri în validare la ANRE. Lucrăm bine cu Autoritatea și sunt convins că, în cel mai scurt timp, trebuie găsite soluții, pentru că presiunea pe furnizori este mare. Sunt și câteva spețe mai delicate și nu vrem să se ajungă sub nicio formă în situația în care un furnizor, de exemplu, să nu poată să plătească distribuitorul și se trezește cu portofoliul de clienți aruncați în FUI (Furnizori de Ultimă Instanță, n.r.). Asta va genera efecte în lanț. Ne vom strădui să evităm un asemenea scenariu’, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.