Polițiștii botoșăneni au organizat în ultimele 24 de ore nu mai puțin de 3 acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate  BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la 57 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.

Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise.

Astfel, în urma neregulilor constatate au fost  aplicate 305  sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 130.000 de lei.

Publicitate

“De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 8 permise de conducere și 11 certificate de înmatriculare”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Comisia de achiziție din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a început procesul de analiză a celor șapte oferte depuse în cadrul licitației pentru realizarea unui nou pod peste Siret pe DN29A între Vârfu Câmpului (Botoșani) și Zvoriștea (Suceava). Două oferte provin de la asocieri conduse de firme din Botoșani, două din Cluj și câte una din Bacău, București și Constanța.

„Proiectul construcției unui pod nou peste Siret a intrat în linie dreaptă. S-a depășit o etapă importantă, cea a depunerii ofertelor în cadrul procedurii de achiziție publice organizată de către CNAIR. Este necesar ca procesul de evaluare a ofertelor depuse să fie unul cât mai corect și cât mai rapid, astfel încât lucrările la noul pod să demareze cât mai curând”, a declarat deputatul social-democrat Dan Șlincu, care a subliniat că „echipa PDS Botoșani, condusă de președintele Consiliului Județean, doamna Doina Federovici, s-a implicat activ în modernizarea infrastructurii rutiere a județului”.

Podul peste Siret care leagă comunele Vârfu Câmpului (Botoșani) și Zvoriștea (Suceava), situat la kilometrul 22+859 de pe DN29A, a devenit strategic pentru zona de est a României în contextul situației din Ucraina. Valoarea totală a investiției se ridică la 95,3 milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, bani asigurați din Programul de Transport 2021-2027.

Publicitate

Noul pod va avea o lungime totală de 173 de metri și o lățime de 11,5 metri, iar partea carosabilă va fi de 7,8 metri. Soluția tehnică prevede înlocuirea podului existent cu unul nou cu cinci deschideri și cu suprastructura alcătuită din arc metalic pentru deschiderea principală și din grinzi de beton armat pentru celelalte deschideri.

În prezent, traficul pe drumul Dorohoi – Suceava se realizează peste râul Siret pe un pod vechi de 90 de ani, construit pe grinzi metalice, care din momentul dării în folosință și până astăzi nu a mai fost reabilitat. Podul prezintă probleme de siguranță, motiv pentru care traficul este restricționat.

Instituția a precizat că verfică cele două site-uri într-un comunicat de presă. Temu și Shein, două dintre cele mai folosite site-uri de cumpărături sunt vizate de inspectori și acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii, susceptibile să deformeze, în mod esenţial, comportamentul economic al acestora, scrie alba24.ro

ANPC verifică să vadă decă cele două site-uri ar încălca legea sau nu, în relația cu clienții.

Ce verifică ANPC

„Acţiunea se concentrează asupra posibilelor practici comerciale incorecte ale comercianţilor, în relaţia cu consumatorii, susceptibile să deformeze, în mod esenţial, comportamentul economic al acestora:

Publicitate

• respectiv potenţiale încălcări ale legislaţiei orizontale privind siguranţa produselor şi protecţia consumatorilor (reduceri neautentice)
• practici agresive
•  interfeţe manipulatoare (dark patterns),
• vânzare sub presiune (pressure – selling),
• recompensarea implicării unei persoane cu un produs sau serviciu cu un premiu (gamification),
• dar şi alte aspecte (de exemplu, legate de siguranţa produselor)

La ce spun inspectorii ANPC să fie atenți clienții care cumpără de pe Temu sau Shein

Înainte de încheierea achiziţionării, consumatorii trebuie să verifice dacă pe site-ul comerciantului există informaţii corecte şi complete privind:

• datele sale de identificare (denumirea, adresa poştală şi electronică, numărul de telefon, numărul de înregistrare în registrul societăţilor comerciale şi cel de înregistrare fiscală etc.);
• caracteristicile esenţiale ale produsului;
• preţul cu toate taxele incluse;
• cheltuielile de livrare, dacă este cazul;
• modalităţile de plată şi de livrare;
• perioada de valabilitate a ofertei sau a preţului;
• existenţa şi modul de exercitare a dreptului de denunţare unilaterală a contractului.

Zeci de primării de comună din județul Botoșani sunt total dependente de sumele primite de la Guvern, din fondurile de rezervă, fiind incapabile să acopere, din veniturile proprii, plata salariilor și a facturilor la utilități, scrie ADEVĂRULi.

Potrivit statisticilor, la nivel național, mai bine de două treimi din primăriile de comună din România nu reușesc să achite nici măcar salariile angajaților sau să achite facturile din fonduri proprii, riscând falimentul. An de an, sunt la mâna Guvernului, care le dă banii fără de care nu ar supraviețui.

Majoritatea comunelor aflate în asemenea situație sunt localități cu populație săracă, puțină, îmbătrânită și fără agenți economic plătitori de taxe la bugetul local.

Publicitate

Un caz elocvent este cel al județului Botoșani, care are, din punct de vedere administrativ, 72 de comune, din care, conform statisticilor oficiale ale Ministerului Finanțelor, doar 26 reușesc să facă față cheltuielilor.

„Chiar și comunele mari sunt în aceeași situație”

Primarii de comună din Botoșani recunosc această problemă.

Publicitate

„Nu reușim să facem față cheltuielilor din venituri proprii. Probleme au și comunele mici, cum suntem noi, dar și comunele mai mari. Puține se descurcă. Populația nu are venituri mari, agenții economici să aibă sedii aici, să plătească impozite, nu prea sunt. Este greu să faci venituri proprii”, mărturisește Marinel Moruz, primarul din Dimăcheni.

Dacă ne descurcăm din venituri proprii? Asta este o întrebare retorică! Toată lumea știe realitatea. Cheltuielile cu utilitățile, cu salariile sunt consistente, nu mai vorbim de întreținere drumuri, cofinanțări și alte cheltuieli conexe”, adaugă și edilul din Corlăteni.

Alți primari spun că nici mărirea taxelor nu ar ajuta, mai ales că populația nu are putere financiară. Paradoxal, în 2017, în unele comune, salariile funcționarilor au fost mărite la maximum, deși primăriile erau falimentare. Astfel, la Dimăcheni, fostul primar Ștefan Cojocaru mărise în acel an lefurile până la 6.000 de lei salariu mediu. După câteva luni, pentru că nu a putut plăti salariile angajaților, a declarat falimentul Primăriei, mai notează ADEVĂRUL.

În fiecare an, comunele din județul Botoșani primesc bani de la Guvern pentru a reuși să facă față cheltuielilor de funcționare. Excepție fac cele câteva comune mai avute, aflate în aproapierea orașelor, cu sedii ale agenților economici pe teritoriul lor. De exemplu, în 2022, Guvernul a dat peste 20.6 milioane de lei județului Botoșani, cea mai mare parte, comunelor. În ianuarie 2024, Guvernul a dat 7.3 milioane de lei județului Botoșani, dintre care o bună parte au fost distribuiți primăriilor de la țară, inclusiv pentru plata arieratelor

„Pentru o reformă administrativă trebuie o analiză atentă”
La nivel central s-a propus o reformă administrativă prin care comunele mai mici de 5.000 de locuitori să fie comasate cu alte unități administrativ-teritoriale mai mari. În județul Botoșani sunt comune care efectiv au fost fărâmițate în anii 2000, fiind rupte câte două-trei sate pentru a constitui noi comune.

„A fost o poveste de neînțeles atunci. Este nevoie de o reformă administrativă în sensul ăsta. Ca în Occident. Dacă nu are numărul de locuitori și nici puterea financiară de a se întreține, să fie comasate”, spune edilul din Corlăteni.

Publicitate

„Pentru o reformă administrativă de genul acesta trebuie făcută o analiză atentă mai ales din punct de vedere economic. Trebuie de văzut care este, în primul rând, numărul real de locuitori al comunelor, pentru că mulți sunt plecați în străinătate. Sunt și cazuri de ucraineni care locuiesc fictiv în anumite comune. Eu zic că de aici trebuie plecat”, spune Valeriu Iftime, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din nordul Moldovei.

Sursa; ADEVĂRUL