Connect with us
Publicitate

Economie

Anunțul ministrului Muncii, Marius Budai. Când va putea fi aplicat salariul minim european în România

Publicat

Publicitate

Negociatorii statelor membre din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent” cu precizarea că suma nu va fi neapărat aceeaşi în toate ţările, relatează alba24.ro.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii Europene nu îndeplinesc aceste criterii.

Publicitate

Ce spune ministrul Muncii despre aplicarea Directivei Europene în România

Când se va aplica salariul minim european și la noi în țară? Ministrul Muncii a răspuns: ”În acest moment, nu cred că este posibil și de aia venim cu măsurile economice, pentru a încuraja și a sprijini mediul de afaceri să-și păstreze locurile de muncă.

Nu e o situație confortabilă, însă îmi aduc aminte de un apel pe care l-am făcut către mediul de afaceri în primul mandat, în 2019, când am avut onoarea să fiu iar ministru, și am spus că dacă ne vom apleca angajatorii, dacă se vor apleca cu un pic mai multă atenție către angajații lor și angajații se vor simți respectați, va crește și rezultatul muncii lor, evident și rezultatul financiar al firmei.

Publicitate

Deci trebuie să fie o discuție onestă între guvern, angajator, angajați, partenerii sociali pentru majorarea salariului minim.

Când se va aplica salariul minim european în România

E o discuție ce a avut loc la nivelul Uniunii. Trebuie să se creeze un mecanism.

Publicitate

Am schimbat și poziția Guvernului României, pentru că Guvernul anterior era împotriva salariului minim european. Am fost de acord, am făcut parte din grupul de lucru la nivel european cu specialiștii europeni, vom avea discuții.

Dialogul cred că este calea cea mai corectă și dialogul ne aduce la o soluție pe care să o implementăm, dar și cu care să fie de acord și partenerii sociali și mă refer angajați, angajatori.

Aici este o discuție extrem de sensibilă și vă spun, cu toată responsabilitatea, că în viitorul apropiat nu se va putea să nu depindă și de politic, pentru că putem discuta cum discutăm și despre pensii, de acea indexarea anuală fără să mai intervenim.

Dar din punctul meu de vedere, când salariul va ajunge acolo unde cetățenii noștri ne-au spus, 3.000 – 4.000 de lei, putem discuta de indexări ulterioare cu inflația și care vin doar să apere puterea de cumpărare. Dar, deocamdată, în România trebuie să combatem sărăcia în muncă.

Dacă ar fi la pixul politicianului și nu am avea o discuție onestă, putem face din pix 1.000 de euro salariu minim acum net, mă refer. Are cine să-l suporte în România, mediul de afaceri îl poate suporta în România? Trebuie să avem discuții oneste”, a răspuns ministrul Muncii, Marius Budăi într-o intervenție la Antena3.

Calculul pentru România: salariul minim brut, cel puțin 3.200 de lei

În România, calculul actual pornește de la un salariu mediu brut de 6.401 lei în luna martie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică (INS) și un minim brut de 2.550 lei.

Conform criteriilor Directivei, salariul minim brut ar trebui să ajungă, în România, la cel puțin 3.200 de lei.

La nivel național, creșterea va fi resimțită de 1,1 milioane de angajați. Aceștia reprezintă mai bine de 20 la sută din totalul salariaților din România (5,7 milioane, la 01.05.2022)

În prezent, din cele 27 de state membre UE, doar șase au salariile bazate pe contracte colective de muncă, în timp ce 21 au setate salariile minime de către propriul Executiv.

Cum și când se pune în aplicare Directiva

Înțelegerea, care a avut loc în iunie 2022 la Strasbourg între socialiștii europeni și președenția franceză a UE, urmează de acum să primească votul formal în ambele instituții. Printre scopurile directivei se numără reducerea inegalităților și a sărăciei în rândul persoanelor care lucrează.

„Uniunea Europeană și-a livrat promisiunile. Noile reguli privind salariul minim vor proteja demnitatea muncii și vor asigura că munca este plătită” a declarat Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

În luna octombrie 2020, Comisia Europeană a început negocierile pentru Directivă. Aceasta nu prevede, însă, și un nivel al salariului minim în sine, datorită stadiilor de dezvoltare diferite între statele membre.

Mai exact, potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii nu îndeplinesc aceste criterii.

Pe de altă parte, în cazul în care mai puțin de 80% dintre lucrătorii unei țări sunt acoperiți de contracte colective de muncă, atunci statul respectiv are obligația să stabilească un plan de actiune, cu un calendar clar și cu măsuri concrete, pentru a sprijini extinderea acestui tip de stabilire a salariilor, conform declarațiilor Comisiei și Parlamentului European.

Statele Uniunii vor avea doi ani la dispoziție, ulterior votului formal pozitiv în ambele instituții, pentru a transpune noile reglementări în legislația națională.

Salarii minime lunare în țările UE, la 1 ianuarie 2022 (euro)

Douăzeci și unu de state dintre cele 27 de țări membre ale UE au deja o politică de salariu minim, acesta variind la 1 ianuarie 2022 de la 332 de euro pe lună în Bulgaria la 2.257 de euro pe lună în Luxemburg, arată Euronews.

Potrivit noii directive UE, salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Alternativ, ei pot stabili salariul minim la 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut.

Noua lege a UE, care încă mai are nevoie de aprobare formală din partea parlamentului și a Consiliului UE, va obliga și statele membre în care mai puțin de 80% din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții.

Euronews a detaliat câteva dintre politicile individuale ale statelor membre.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2022 de 2.550 lei pe lună brut, corespondent unui salariu minim de 1.524 lei pe lună net.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 3000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespundent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

În plus, angajatorii care majorează salariul minim brut cu 200 lei, de la 2.550 lei la 2.750 lei, începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi scutiți de taxe pentru această creștere salarială.

Salariul mediu brut în România a fost de 5.380 lei în anul 2021. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 3.228 lei, respectiv un salariu minim net de 1.900 lei, o creștere de circa 24% față de nivelul actual.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

Publicitate

Ana, cea pururea pomenită care, mai toată viaţa ei nu a putut să nască copii, luând îndemn din sfintele cărţi la cele ce s-au petrecut cu cealaltă Ana, care şi ea nu putea naşte, maica proorocului Samuel, ruga împreună cu bărbatul ei, Ioachim, pe Stăpânul firii, să le dăruiască lor un prunc, făgăduind că, dacă le va împlini ce­rerea, îndată îl vor dărui şi închina lui Dumnezeu.

Şi aşa a născut Sfânta Ana pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamu­lui omenesc, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Măria. Iar când ea a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au dus-o la Templul din Ierusalim şi au încredinţat-o preoţilor slujitori.

Deci, luând-o arhiereul cel de atunci, Zaharia, a dus-o în locul cel mai sfânt al Templului, numit Sfân­ta Sfintelor, unde, odată pe an, intra numai singur arhiereul. Şi aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu, Cel ce avea să se nască dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirea lumii, stricată prin păcat. În templu a rămas Fecioara timp de 12 ani vieţuind în ascultare, post  şi rugăciune.

Publicitate

Iar când s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei vestiri, ieşind din Templu, Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului şi preoţilor că ea, încă înainte de a se fi născut, a fost făgăduită lui Dumnezeu şi că ea însăşi a ales o viaţă de feciorie neîntreruptă. Drept aceea, la 15 ani, ea a fost lo­godită cu Dreptul Iosif, rudenia sa de 84 de ani, ca sub chipul căsătoriei, acesta să-i fie păzitor şi martor al fe­cioriei ei şi ca să slujească atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la în­toarcerea de acolo în pământul lui Israel.

 „ Iubiţi, aşadar, fraţilor, pe Maica Domnului, iubiţi-o cu inimă fierbinte şi plină de nădejde. Rămâneţi tari şi ţineţi învăţăturile pe care le-aţi primit de la Biserică, despre Maica Domnului. Cinstiţi pe Născătoarea de Dumnezeu. Respingeţi cu tărie minciunile rătăciţilor, care defăima pe Sfânta Fecioară. Să ştiţi că dia­volul strigă prin gura hulitorilor. Diavolul o urăşte pentru că ea a năs­cut pe Cel ce i-a surpat stăpânirea. Rămâneţi tari în tradiţiile sfinte ale Bisericii şi cinstiţi pe cea plină de dar şi mai ales slujiţi-o şi luaţi-o ca apărătoare şi sprijinitoare. Că mult poate rugăciunea Maicii, spre milos­tivirea Stăpânului şi nu este nimeni care să se încreadă în mila Preacu­ratei şi să nu fie ajutat şi mângâiat”, scrie ziarullumina.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending