Connect with us

Economie

Anunțul ministrului Muncii, Marius Budai. Când va putea fi aplicat salariul minim european în România

Publicat

Publicitate

Negociatorii statelor membre din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent” cu precizarea că suma nu va fi neapărat aceeaşi în toate ţările, relatează alba24.ro.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii Europene nu îndeplinesc aceste criterii.

Ce spune ministrul Muncii despre aplicarea Directivei Europene în România

Când se va aplica salariul minim european și la noi în țară? Ministrul Muncii a răspuns: ”În acest moment, nu cred că este posibil și de aia venim cu măsurile economice, pentru a încuraja și a sprijini mediul de afaceri să-și păstreze locurile de muncă.

Nu e o situație confortabilă, însă îmi aduc aminte de un apel pe care l-am făcut către mediul de afaceri în primul mandat, în 2019, când am avut onoarea să fiu iar ministru, și am spus că dacă ne vom apleca angajatorii, dacă se vor apleca cu un pic mai multă atenție către angajații lor și angajații se vor simți respectați, va crește și rezultatul muncii lor, evident și rezultatul financiar al firmei.

Publicitate

Deci trebuie să fie o discuție onestă între guvern, angajator, angajați, partenerii sociali pentru majorarea salariului minim.

Când se va aplica salariul minim european în România

E o discuție ce a avut loc la nivelul Uniunii. Trebuie să se creeze un mecanism.

Am schimbat și poziția Guvernului României, pentru că Guvernul anterior era împotriva salariului minim european. Am fost de acord, am făcut parte din grupul de lucru la nivel european cu specialiștii europeni, vom avea discuții.

Dialogul cred că este calea cea mai corectă și dialogul ne aduce la o soluție pe care să o implementăm, dar și cu care să fie de acord și partenerii sociali și mă refer angajați, angajatori.

Aici este o discuție extrem de sensibilă și vă spun, cu toată responsabilitatea, că în viitorul apropiat nu se va putea să nu depindă și de politic, pentru că putem discuta cum discutăm și despre pensii, de acea indexarea anuală fără să mai intervenim.

Dar din punctul meu de vedere, când salariul va ajunge acolo unde cetățenii noștri ne-au spus, 3.000 – 4.000 de lei, putem discuta de indexări ulterioare cu inflația și care vin doar să apere puterea de cumpărare. Dar, deocamdată, în România trebuie să combatem sărăcia în muncă.

Dacă ar fi la pixul politicianului și nu am avea o discuție onestă, putem face din pix 1.000 de euro salariu minim acum net, mă refer. Are cine să-l suporte în România, mediul de afaceri îl poate suporta în România? Trebuie să avem discuții oneste”, a răspuns ministrul Muncii, Marius Budăi într-o intervenție la Antena3.

Calculul pentru România: salariul minim brut, cel puțin 3.200 de lei

În România, calculul actual pornește de la un salariu mediu brut de 6.401 lei în luna martie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică (INS) și un minim brut de 2.550 lei.

Conform criteriilor Directivei, salariul minim brut ar trebui să ajungă, în România, la cel puțin 3.200 de lei.

La nivel național, creșterea va fi resimțită de 1,1 milioane de angajați. Aceștia reprezintă mai bine de 20 la sută din totalul salariaților din România (5,7 milioane, la 01.05.2022)

În prezent, din cele 27 de state membre UE, doar șase au salariile bazate pe contracte colective de muncă, în timp ce 21 au setate salariile minime de către propriul Executiv.

Cum și când se pune în aplicare Directiva

Înțelegerea, care a avut loc în iunie 2022 la Strasbourg între socialiștii europeni și președenția franceză a UE, urmează de acum să primească votul formal în ambele instituții. Printre scopurile directivei se numără reducerea inegalităților și a sărăciei în rândul persoanelor care lucrează.

„Uniunea Europeană și-a livrat promisiunile. Noile reguli privind salariul minim vor proteja demnitatea muncii și vor asigura că munca este plătită” a declarat Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

În luna octombrie 2020, Comisia Europeană a început negocierile pentru Directivă. Aceasta nu prevede, însă, și un nivel al salariului minim în sine, datorită stadiilor de dezvoltare diferite între statele membre.

Mai exact, potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii nu îndeplinesc aceste criterii.

Pe de altă parte, în cazul în care mai puțin de 80% dintre lucrătorii unei țări sunt acoperiți de contracte colective de muncă, atunci statul respectiv are obligația să stabilească un plan de actiune, cu un calendar clar și cu măsuri concrete, pentru a sprijini extinderea acestui tip de stabilire a salariilor, conform declarațiilor Comisiei și Parlamentului European.

Statele Uniunii vor avea doi ani la dispoziție, ulterior votului formal pozitiv în ambele instituții, pentru a transpune noile reglementări în legislația națională.

Salarii minime lunare în țările UE, la 1 ianuarie 2022 (euro)

Douăzeci și unu de state dintre cele 27 de țări membre ale UE au deja o politică de salariu minim, acesta variind la 1 ianuarie 2022 de la 332 de euro pe lună în Bulgaria la 2.257 de euro pe lună în Luxemburg, arată Euronews.

Potrivit noii directive UE, salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Alternativ, ei pot stabili salariul minim la 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut.

Noua lege a UE, care încă mai are nevoie de aprobare formală din partea parlamentului și a Consiliului UE, va obliga și statele membre în care mai puțin de 80% din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții.

Euronews a detaliat câteva dintre politicile individuale ale statelor membre.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2022 de 2.550 lei pe lună brut, corespondent unui salariu minim de 1.524 lei pe lună net.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 3000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespundent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

În plus, angajatorii care majorează salariul minim brut cu 200 lei, de la 2.550 lei la 2.750 lei, începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi scutiți de taxe pentru această creștere salarială.

Salariul mediu brut în România a fost de 5.380 lei în anul 2021. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 3.228 lei, respectiv un salariu minim net de 1.900 lei, o creștere de circa 24% față de nivelul actual.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Fotbal: FC Botoșani – Oțelul Galați 0-0, în Superligă

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a terminat la egalitate cu Oțelul Galați, 0-0, luni seara, pe Stadionul Municipal din Botoșani, în ultimul meci din etapa a 24-a a Superligii de fotbal.

Gazdele au dominat autoritar jocul, dar au fost lipsite de inspirație în fața porții.

Cele mai mari ocazii au fost ratate de Mikola Kovtaliuk (53), care a reluat din apropiere pe lângă poartă, și de Zoran Mitrov (65), care a trimis în bară din interiorul careului.

Mihai Bordeianu (80) a avut și e un șut periculos, însă mingea a trecut puțin pe lângă poartă.

FC Botoșani a ajuns la șase meciuri consecutive fără victorie, trei egaluri și trei eșecuri, în care nu a marcat niciun gol.

Oțelul a pierdut doar un meci din ultimele șase, având patru victorii și un egal.

Publicitate

În tur, FC Botoșani s-a impus cu 1-0.

AFC Botoșani – ACS Oțelul Galați 0-0, Stadion Municipal – Botoșani
Arbitru: Szabolcs Kovacs (Carei); arbitri asistenți: Adrian Vornicu (Iași), Ioan Alexandru Corb (Satu Mare); al patrulea oficial: Vlad Baban (Iași)
Arbitru video: Sebastian Colțescu (București); arbitru asistent video: Sebastian Eugen Gheorghe (Suceava)
Observatori: Sorin Boca (Iași) – CCA, Bogdan Buhuș (Bârlad) – LPF
AGERPRES/ (AS – editor: Mihai Țenea, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa foto: Fotbal Club Botoșani / Facebook.com

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Ștefănești! O femeie de 95 de ani a suferit arsuri și fiul acesteia, de 75 de ani, s-a intoxicat cu fum

Publicat

Publicitate

Două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui incendiu izbucnit în locuința lor. Bunurile din două camere au fost cuprinse de flăcări, cel mai probabil, din cauza unei sobe supraîncălzite. În momentul producerii incendiului, în interiorul casei se aflau o femeie în vârstă de 95 de ani și fiul acesteia, în vârstă de 75 de ani. S-a întâmplat în această seară, în orașul Ștefănești.

La fața locului au intervenit, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ștefănești. La sosire, aceștia au constatat că ardeau bunurile din două camere ale locuinței.

Cele două persoane erau evacuate din încăperile cuprinse de flăcări. Bărbatul era intoxicat cu fum, iar femeia suferise arsuri la nivelul spatelui și al mâinilor. Ambii au fost preluați de echipajele medicale și transportați la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au reușit să lichideze incendiul, fiind salvată restul locuinței.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani vă recomandă:

▪ nu supraîncălziți soba;
▪ nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪ nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪ nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
▪️ stingeți focul pe timpul nopții;
▪ nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪ nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Pedepse mai dure pentru crimele împotriva femeilor. Legea ce definește femicidul, aprobată de Senat

Publicat

Publicitate

Pedepse mai dure pentru crimele împotriva femeilor. Senatul a adoptat inițiativa legislativă care definește femicidul. Aceasta introduce mecanisme de prevenție și clasifică uciderea unei femei din motive de gen ca formă specifică de omor, scrie alba24.ro.

„Femicidul nu este doar o problemă a femeilor din România, ci una care privește întreaga societate. Cu toții am observat că numărul femeilor ucise a crescut alarmant. Discutăm despre prevenție, dar mai ales despre pedepse mult mai dure pentru cei care comit astfel de crime.

Femicidul va putea fi sancționat cu închisoare pe viață, având în vedere numeroasele cazuri în care agresori eliberați din detenție au recidivat, ucigând din nou după câțiva ani. Deși România dispune de instrumente legale – precum ordinele de protecție și incriminarea violenței domestice – aplicarea lor este adesea deficitară. Este nevoie de instruirea polițiștilor și magistraților, de adăposturi funcționale pentru victime și de campanii publice care să schimbe mentalități”, a declarat Simona Spătaru, vicepreședinta Comisiei juridice din Senat, potrivit Agerpres.

Definirea femicidului

Legislația oferă acum o definiție clară a femicidului și îl împarte în trei forme: intim, non-intim și indirect.

Potrivit proiectului, ”femicidul este uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”, notează Agerpres.

Alte prevederi vizează întărirea răspunsului penal prin sancționarea severă a faptelor motivate de gen și a violențelor care preced omorul, precum și educația pentru prevenție, prin introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.

Publicitate

Legea introduce pedepse mai grele pentru omorul calificat comis asupra unui soț, partener sau sub controlul agresorului. De asemenea, instituțiile statului vor monitoriza cazurile la nivel național și vor publica rapoarte anuale despre victime și agresori pentru a putea interveni preventiv.

Anchete penale din oficiu

Legea prevede că anchetele penale pot începe din oficiu, fără plângerea victimei. Pedepsele cresc și pentru hărțuire, amenințări sau loviri. Documentul mai include măsuri de protecție pentru copiii victimelor și introducerea temelor despre respect și egalitate în programa școlară.

Proiectul merge acum pentru votul final la Camera Deputaților.

În prezent, potrivit Codului Penal, pentru omor calificat, pedeapsa este închisoare pe viață/ de la 15 la 25 de ani, atunci când a fost săvârșit:

  • cu premeditare
  • din interes material
  • pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse
  • pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni
  • de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor
  • asupra a două sau mai multor persoane
  • asupra unei femei gravide
  • prin cruzimi

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: „Lacrimi de Luceafăr” revine pe scenă, la cererea publicului

Publicat

Publicitate

Succesul de care s-a bucurat spectacolul „Lacrimi de Luceafăr” aduce o nouă reprezentație, programată luni, 9 februarie 2026, de la ora 18:30, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Spectacolul este realizat după scenariul și în regia Silviei Răileanu, cu participarea Orchestrei Filarmonicii Botoșani, în colaborare cu Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

Distribuție artistică:

  • Scenariu și regie: Răileanu Silvia

  • Dirijor cor: Laurențiu Palade

  • Concept muzical: Andreas Rădoi Mihăiță

  • Dirijor: Bogdan Vodă

    Publicitate
  • Manager Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Alexandru Vasilache

  • General Manager: Mirel Manea

  • Impresar artistic: Liviu Sorinel

Bilete și informații:

Biletele pot fi achiziționate:

  • de la casieria Filarmonicii Botoșani (în incinta Teatrului „Mihai Eminescu”, intrare zona stației de taxi),

  • zilnic între orele 09:00 – 16:00,

  • precum și în ziua spectacolului, la intrarea în sală, în limita locurilor disponibile.

Info & rezervări: 0371 333 350

Preț bilete:

  • 40 lei – preț întreg

  • 20 lei – pensionari

  • 10 lei – studenți și elevi

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending