Connect with us

Economie

Anunțul ministrului Muncii, Marius Budai. Când va putea fi aplicat salariul minim european în România

Publicat

Publicitate

Negociatorii statelor membre din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent” cu precizarea că suma nu va fi neapărat aceeaşi în toate ţările, relatează alba24.ro.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii Europene nu îndeplinesc aceste criterii.

Ce spune ministrul Muncii despre aplicarea Directivei Europene în România

Când se va aplica salariul minim european și la noi în țară? Ministrul Muncii a răspuns: ”În acest moment, nu cred că este posibil și de aia venim cu măsurile economice, pentru a încuraja și a sprijini mediul de afaceri să-și păstreze locurile de muncă.

Nu e o situație confortabilă, însă îmi aduc aminte de un apel pe care l-am făcut către mediul de afaceri în primul mandat, în 2019, când am avut onoarea să fiu iar ministru, și am spus că dacă ne vom apleca angajatorii, dacă se vor apleca cu un pic mai multă atenție către angajații lor și angajații se vor simți respectați, va crește și rezultatul muncii lor, evident și rezultatul financiar al firmei.

Publicitate

Deci trebuie să fie o discuție onestă între guvern, angajator, angajați, partenerii sociali pentru majorarea salariului minim.

Când se va aplica salariul minim european în România

E o discuție ce a avut loc la nivelul Uniunii. Trebuie să se creeze un mecanism.

Am schimbat și poziția Guvernului României, pentru că Guvernul anterior era împotriva salariului minim european. Am fost de acord, am făcut parte din grupul de lucru la nivel european cu specialiștii europeni, vom avea discuții.

Dialogul cred că este calea cea mai corectă și dialogul ne aduce la o soluție pe care să o implementăm, dar și cu care să fie de acord și partenerii sociali și mă refer angajați, angajatori.

Aici este o discuție extrem de sensibilă și vă spun, cu toată responsabilitatea, că în viitorul apropiat nu se va putea să nu depindă și de politic, pentru că putem discuta cum discutăm și despre pensii, de acea indexarea anuală fără să mai intervenim.

Dar din punctul meu de vedere, când salariul va ajunge acolo unde cetățenii noștri ne-au spus, 3.000 – 4.000 de lei, putem discuta de indexări ulterioare cu inflația și care vin doar să apere puterea de cumpărare. Dar, deocamdată, în România trebuie să combatem sărăcia în muncă.

Dacă ar fi la pixul politicianului și nu am avea o discuție onestă, putem face din pix 1.000 de euro salariu minim acum net, mă refer. Are cine să-l suporte în România, mediul de afaceri îl poate suporta în România? Trebuie să avem discuții oneste”, a răspuns ministrul Muncii, Marius Budăi într-o intervenție la Antena3.

Calculul pentru România: salariul minim brut, cel puțin 3.200 de lei

În România, calculul actual pornește de la un salariu mediu brut de 6.401 lei în luna martie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică (INS) și un minim brut de 2.550 lei.

Conform criteriilor Directivei, salariul minim brut ar trebui să ajungă, în România, la cel puțin 3.200 de lei.

La nivel național, creșterea va fi resimțită de 1,1 milioane de angajați. Aceștia reprezintă mai bine de 20 la sută din totalul salariaților din România (5,7 milioane, la 01.05.2022)

În prezent, din cele 27 de state membre UE, doar șase au salariile bazate pe contracte colective de muncă, în timp ce 21 au setate salariile minime de către propriul Executiv.

Cum și când se pune în aplicare Directiva

Înțelegerea, care a avut loc în iunie 2022 la Strasbourg între socialiștii europeni și președenția franceză a UE, urmează de acum să primească votul formal în ambele instituții. Printre scopurile directivei se numără reducerea inegalităților și a sărăciei în rândul persoanelor care lucrează.

„Uniunea Europeană și-a livrat promisiunile. Noile reguli privind salariul minim vor proteja demnitatea muncii și vor asigura că munca este plătită” a declarat Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

În luna octombrie 2020, Comisia Europeană a început negocierile pentru Directivă. Aceasta nu prevede, însă, și un nivel al salariului minim în sine, datorită stadiilor de dezvoltare diferite între statele membre.

Mai exact, potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii nu îndeplinesc aceste criterii.

Pe de altă parte, în cazul în care mai puțin de 80% dintre lucrătorii unei țări sunt acoperiți de contracte colective de muncă, atunci statul respectiv are obligația să stabilească un plan de actiune, cu un calendar clar și cu măsuri concrete, pentru a sprijini extinderea acestui tip de stabilire a salariilor, conform declarațiilor Comisiei și Parlamentului European.

Statele Uniunii vor avea doi ani la dispoziție, ulterior votului formal pozitiv în ambele instituții, pentru a transpune noile reglementări în legislația națională.

Salarii minime lunare în țările UE, la 1 ianuarie 2022 (euro)

Douăzeci și unu de state dintre cele 27 de țări membre ale UE au deja o politică de salariu minim, acesta variind la 1 ianuarie 2022 de la 332 de euro pe lună în Bulgaria la 2.257 de euro pe lună în Luxemburg, arată Euronews.

Potrivit noii directive UE, salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Alternativ, ei pot stabili salariul minim la 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut.

Noua lege a UE, care încă mai are nevoie de aprobare formală din partea parlamentului și a Consiliului UE, va obliga și statele membre în care mai puțin de 80% din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții.

Euronews a detaliat câteva dintre politicile individuale ale statelor membre.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2022 de 2.550 lei pe lună brut, corespondent unui salariu minim de 1.524 lei pe lună net.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 3000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespundent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

În plus, angajatorii care majorează salariul minim brut cu 200 lei, de la 2.550 lei la 2.750 lei, începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi scutiți de taxe pentru această creștere salarială.

Salariul mediu brut în România a fost de 5.380 lei în anul 2021. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 3.228 lei, respectiv un salariu minim net de 1.900 lei, o creștere de circa 24% față de nivelul actual.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Recrutare în învățământul militar: Cum se fac înscrierile și câte locuri sunt în fiecare colegiu. Calendar complet

Publicat

Publicitate

Recrutare în învățământul militar: Birourile de informare-recrutare din țară desfășoară activități de recrutare a candidaților pentru admiterea în învățământul liceal militar pentru anul de învățământ 2025 – 2026, informează alba24.ro.

Aceştia se pot înscrie până la data de 21 martie 2025 pentru a urma studii în unul din cele cinci colegii naționale militare.

Sunt disponibile 816 locuri, după cum urmează:

  • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” – Alba Iulia, 168 de locuri;
  • Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” – Breaza, 168 de locuri;
  • Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” – Câmpulung Moldovenesc, 168 de locuri;
  • Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” – Craiova, 168 de locuri;
  • Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” – Constanța, 144 de locuri;

Calendar recrutare

Perioada de desfășurare a selecției: 03.02 – 11.04.2025;

Perioada examinării medicale: 03.02 – 17.04.2025;

Publicitate

Susținerea probei de verificare a cunoștințelor: 23.05.2025.

Înscrierile se fac online AICI sau fizic, iar în acest caz candidații interesați trebuie însoțiți însoțit de un părinte/tutore legal (pentru candidații la colegiile naționale militare) la Centrul militar județean Alba.

Învăţământul militar este învăţământ de stat, vocaţional, gratuit, parte integrată a sistemului naţional de învăţământ.

Activitățile și datele la care acestea se vor desfășura în vederea admiterii în colegiile naționale militare:

  • Primirea de colegiile naționale militate (CNM) a dosarelor candidaților de la birourile de informare-recrutare (BIR) la care au fost arondați în funcție de județul de domiciliu – 12.05.2025;
  • Prezentarea candidaților la colegiul unde au fost repartizați pentru susținerea probei dc verificare a cunoștințelor – 22.05.2025;
  • Susținerea probei de verificare a cunoștințelor, cu durata de 180 minute – 23.05.2025, începând cu ora 09.00;
  • Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor la proba de verificare a cunoștințelor – 23.05.2025;
  • Depunerea și soluționarea contestațiilor – 23.05.2025;
  • Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor la proba de verificare a cunoștințelor – 23.05.2025;
  • Transmiterea în format electronic, către comisia județeană, a opțiunilor și notelor candidaților admiși la proba de verificare a cunoștințelor, prin completarea acestora în aplicația informatică centralizată – 30.05.2025;
  • Transmiterea de comisiile județene/municipiului București către CNM a listei elevilor corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată sau exmatriculați, prin activarea rapoartelor specifice în aplicația informatică centralizată – 19.06.2025;
  • Transmiterea de comisiile județene/municipiului București către CNM a bazei de date județene cuprinzând mediile finale de admitere, prin confirmarea finalizării operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată – 10.07.2025;
  • Validarea de părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de înscriere (e-mail, online), corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din aplicația informatică centralizată – 10-11.07.2025;
  • Repartizarea computerizată în învățământul liceal militar și comunicarea rezultatelor în unitatea de învățământ respectivă, prin tipărire din aplicația informatică centralizată – 14.07.2025;
  • Afișarea rezultatelor preliminare – 14.07.2025;
  • Solicitarea, în scris, pentru renunțarea la locul obținut (dacă este cazul) – 14-15.07.2025, până la ora 14.00;
  • Confirmarea locului ocupat prin completarea Cererii de înscriere în colegiu (e-mail, online) – 14-15.07.2025, până la ora 16.00;
  • Completarea locurilor rămase libere ca urmare a renunțării la locul obținut, prin repartizare manuală centralizată – 16.07.2025, orele 8.00-15.00;
  • Transmiterea listei candidaților declarați ADMIS, în format electronic, la Centrul Național de Admitere, prin confirmarea încheierii operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată – 16.07.2025;
  • Afișarea rezultatelor finale – 16.07.2025, după ora 15.00;
  • Transmiterea dosarului candidatului, completat cu Cererea de înscriere și Fișa de echipare completată, prin grija comandantului colegiului unde elevul a susținut testul grilă, la colegiul unde a fost declarat admis – până cel târziu la 22.08.2025.

Citeste mai mult

Cultura

VIDEO: „Hai să dăm mână cu mână!”. Elevii Liceului „Demostene Botez” din Trușești au sărbătorit Unirea Principatelor cu emoție și patriotism

Publicat

Publicitate

Elevii Liceului „Demostene Botez” din Trușești au evocat, vineri, însemnătatea istorică a zilei de 24 Ianuarie – Unirea Principatelor Române, moment însoţit şi de un colaj de versuri patriotice, recitate de câţiva elevi ai școlii amintite, îmbrăcaţi în costume populare. Straiele copiilor și măiestria interpretării au alcătuit un tablou parcă încremenit în vremea lui Moș Ion Roată. 

Atmosfera evenimentului a fost una plină de emoție și patriotism, elevii rememorând prin scenete, poezii și cântece, faptele de vitejie ale celor care au contribuit la Unirea Principatelor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Cu ocazia împlinirii a 166 de ani de la Mica Unire, preotul paroh al Bisericii „Sfântul Nicolae” Trușești, Florin Hălăucă, a săvârșit slujba de Te Deum. În cuvântul rostit la finalul slujbei, părintele a accentuat necesitatea  manifestărilor de recunoștință, amintindu-ne permanent de toți eroii care, prin spirit de sacrificiu, ne-au redat libertatea, unitatea și demnitatea națională.

Evenimentul s-a înscris în proiectul CAER „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”, derulat de Liceul „Demostene Botez” din Trușești în parteneriat cu Parohia „Sfântul Nicolae” Trușești, Primăria Trușești și Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Cultura

„Monografia unei străvechi așezări botoșănene. Testamentul răzeșilor de la Românești” așează această localitate pe harta istorică a județului Botoșani

Publicat

Publicitate
Joi, în sala Consiliului Local al Comunei Romănești, județul Botoșani, în cadrul manifestărilor consacrate zilei de 24 ianuarie a avut loc lansarea lucrării „Monografia unei străvechi așezări botoșănene. Testamentul răzeșilor de la Românești” scrisă de col. rz Gheorghe Ciobanu fiu al acestei frumoase localități de pe valea Prutului.
​Lucrarea cuprinsă în cele 412 pagini, cu anexe si o bibliografie generoasă, așează Romăneștii pe harta istorică a județului Botoșani.
​​La lansarea acestei cărți au fost prezenți alături de primarul comunei, domnul Marius Răschip, membri ai Consiliului Local al comunei Romănești, preoți din localitățile Romănești, Bobulești și Stefănești, cadre didactice și elevi ai școlii Romanești, foști profesori ai școlilor așezării, alături de un public interesat de istoria așezării.
​​Despre semnificația lansării acestei cărți în preziua împlinirii a 166 de ani de la mărețul act al Unirii Principatelor a vorbit domnul col(rz) Gheorghe Ciobanu.
Comunicat de presă

Citeste mai mult

Eveniment

Când intră banii pe cardurile de alimente în 2025

Publicat

Publicitate

Anunț important pentru o anumită categorie de români. În urma măsurilor de austeritate adoptate de autorități, beneficiarii ajutoarelor pentru alimente vor primi mai puțini bani, informează cancan.ro

În anul 2024, o anumită categorie de români vulnerabili au beneficiat de tichetele sociale pentru alimente și mese calde. Cardurile erau încărcate odată la două luni cu suma de 250 de lei – în total, 1.500 de lei.  În acest an, autoritățile au decis modificarea sumei, dar și a frecvenței distribuirii ajutoarelor. Programul ”Sprijin pentru România” este finanțat prin fonduri europene, iar noile reglementări sunt valabile în perioada 2025-2027.

Cine beneficiază de ajutorul social

Începând cu 1 ianuarie 2025, oficialii statului român au decis modificarea sumei de pe cardurile sociale – alocate persoanelor vulnerabile cu venituri mai mici de 2.000 de lei. Voucherele pentru alimente sau mese calde vor fi încărcate cu suma de 125 de lei, odată la 6 luni, decizie stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 115/2023 și Hotărârea Guvernului nr. 70/2024. Cardurile de alimente au fost distribuite unui număr de peste 2.000.000 de nevoiași – pensionari cu venituri mici, adulți și copii cu handicap grav, accentuat sau mediu etc.

Tichetele sociale sunt distribuite pe suport electronic, iar beneficiarii pot plăti o masă caldă sau își pot procura alimente. Cardurile emise nu permit efectuarea operațiunii de retragere numerar. Iată care sunt românii care beneficiază de tichetele sociale:

  • Pensionarii sistemului public de pensii sau cei care primesc drepturi acordate în baza legilor speciale, dacă veniturile lor lunare nu depășesc 2.210 lei.
  • Persoanele cu handicap (adulți și copii) încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, care au venituri lunare sub 2.000 lei.
  • Familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere care au venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei.
  • Familiile monoparentale care înregistrează venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 lei.
  • Beneficiarii ajutorului de incluziune, conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.
  • Persoanele fără adăpost, conform reglementărilor legale în vigoare.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending