Connect with us

Economie

Anunțul ministrului Muncii, Marius Budai. Când va putea fi aplicat salariul minim european în România

Publicat

Publicitate

Negociatorii statelor membre din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent” cu precizarea că suma nu va fi neapărat aceeaşi în toate ţările, relatează alba24.ro.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii Europene nu îndeplinesc aceste criterii.

Ce spune ministrul Muncii despre aplicarea Directivei Europene în România

Când se va aplica salariul minim european și la noi în țară? Ministrul Muncii a răspuns: ”În acest moment, nu cred că este posibil și de aia venim cu măsurile economice, pentru a încuraja și a sprijini mediul de afaceri să-și păstreze locurile de muncă.

Nu e o situație confortabilă, însă îmi aduc aminte de un apel pe care l-am făcut către mediul de afaceri în primul mandat, în 2019, când am avut onoarea să fiu iar ministru, și am spus că dacă ne vom apleca angajatorii, dacă se vor apleca cu un pic mai multă atenție către angajații lor și angajații se vor simți respectați, va crește și rezultatul muncii lor, evident și rezultatul financiar al firmei.

Publicitate

Deci trebuie să fie o discuție onestă între guvern, angajator, angajați, partenerii sociali pentru majorarea salariului minim.

Când se va aplica salariul minim european în România

E o discuție ce a avut loc la nivelul Uniunii. Trebuie să se creeze un mecanism.

Am schimbat și poziția Guvernului României, pentru că Guvernul anterior era împotriva salariului minim european. Am fost de acord, am făcut parte din grupul de lucru la nivel european cu specialiștii europeni, vom avea discuții.

Dialogul cred că este calea cea mai corectă și dialogul ne aduce la o soluție pe care să o implementăm, dar și cu care să fie de acord și partenerii sociali și mă refer angajați, angajatori.

Aici este o discuție extrem de sensibilă și vă spun, cu toată responsabilitatea, că în viitorul apropiat nu se va putea să nu depindă și de politic, pentru că putem discuta cum discutăm și despre pensii, de acea indexarea anuală fără să mai intervenim.

Dar din punctul meu de vedere, când salariul va ajunge acolo unde cetățenii noștri ne-au spus, 3.000 – 4.000 de lei, putem discuta de indexări ulterioare cu inflația și care vin doar să apere puterea de cumpărare. Dar, deocamdată, în România trebuie să combatem sărăcia în muncă.

Dacă ar fi la pixul politicianului și nu am avea o discuție onestă, putem face din pix 1.000 de euro salariu minim acum net, mă refer. Are cine să-l suporte în România, mediul de afaceri îl poate suporta în România? Trebuie să avem discuții oneste”, a răspuns ministrul Muncii, Marius Budăi într-o intervenție la Antena3.

Calculul pentru România: salariul minim brut, cel puțin 3.200 de lei

În România, calculul actual pornește de la un salariu mediu brut de 6.401 lei în luna martie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică (INS) și un minim brut de 2.550 lei.

Conform criteriilor Directivei, salariul minim brut ar trebui să ajungă, în România, la cel puțin 3.200 de lei.

La nivel național, creșterea va fi resimțită de 1,1 milioane de angajați. Aceștia reprezintă mai bine de 20 la sută din totalul salariaților din România (5,7 milioane, la 01.05.2022)

În prezent, din cele 27 de state membre UE, doar șase au salariile bazate pe contracte colective de muncă, în timp ce 21 au setate salariile minime de către propriul Executiv.

Cum și când se pune în aplicare Directiva

Înțelegerea, care a avut loc în iunie 2022 la Strasbourg între socialiștii europeni și președenția franceză a UE, urmează de acum să primească votul formal în ambele instituții. Printre scopurile directivei se numără reducerea inegalităților și a sărăciei în rândul persoanelor care lucrează.

„Uniunea Europeană și-a livrat promisiunile. Noile reguli privind salariul minim vor proteja demnitatea muncii și vor asigura că munca este plătită” a declarat Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

În luna octombrie 2020, Comisia Europeană a început negocierile pentru Directivă. Aceasta nu prevede, însă, și un nivel al salariului minim în sine, datorită stadiilor de dezvoltare diferite între statele membre.

Mai exact, potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii nu îndeplinesc aceste criterii.

Pe de altă parte, în cazul în care mai puțin de 80% dintre lucrătorii unei țări sunt acoperiți de contracte colective de muncă, atunci statul respectiv are obligația să stabilească un plan de actiune, cu un calendar clar și cu măsuri concrete, pentru a sprijini extinderea acestui tip de stabilire a salariilor, conform declarațiilor Comisiei și Parlamentului European.

Statele Uniunii vor avea doi ani la dispoziție, ulterior votului formal pozitiv în ambele instituții, pentru a transpune noile reglementări în legislația națională.

Salarii minime lunare în țările UE, la 1 ianuarie 2022 (euro)

Douăzeci și unu de state dintre cele 27 de țări membre ale UE au deja o politică de salariu minim, acesta variind la 1 ianuarie 2022 de la 332 de euro pe lună în Bulgaria la 2.257 de euro pe lună în Luxemburg, arată Euronews.

Potrivit noii directive UE, salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Alternativ, ei pot stabili salariul minim la 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut.

Noua lege a UE, care încă mai are nevoie de aprobare formală din partea parlamentului și a Consiliului UE, va obliga și statele membre în care mai puțin de 80% din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții.

Euronews a detaliat câteva dintre politicile individuale ale statelor membre.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2022 de 2.550 lei pe lună brut, corespondent unui salariu minim de 1.524 lei pe lună net.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 3000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespundent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

În plus, angajatorii care majorează salariul minim brut cu 200 lei, de la 2.550 lei la 2.750 lei, începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi scutiți de taxe pentru această creștere salarială.

Salariul mediu brut în România a fost de 5.380 lei în anul 2021. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 3.228 lei, respectiv un salariu minim net de 1.900 lei, o creștere de circa 24% față de nivelul actual.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

S-a deschis Stagiunea Estivală 2025 a Filarmonicii „George Enescu” Botoșani. Concert festiv în aer liber pe Pietonalul Unirii

Publicat

Publicitate

Stagiunea Estivală 2025 a Filarmonicii „George Enescu” s-a deschis în această seară, pe Pietonalul Unirii, cu un concert special oferit gratuit publicului botoșănean. Evenimentul marchează debutul seriei de spectacole estivale și aduce comunitatea locală mai aproape de muzică, sub cerul liber.

Programul din această seară este structurat în două părți. Prima parte, „Duelul Dirijorilor”, îi are în prim-plan pe Alexandru Ilie și Gian Luigi Zampieri, acompaniați de tenorul Vlad Miriță și de soprana Nicoleta Maier, într-un repertoriu menit să îmbine clasicul cu spectacolul interactiv.

A doua parte a serii îi aduce pe scenă pe invitații speciali de la Trupa HARA, care completează atmosfera cu un show modern, cu influențe rock și etno, menit să încânte publicul de toate vârstele.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Botoșani și al Consiliului Local, demonstrând încă o dată angajamentul față de promovarea culturii și a muzicii de calitate.

Organizatorii îi așteaptă pe toți botoșănenii să se bucure de o vară muzicală vibrantă și accesibilă, cu spectacole dedicate întregii comunități.

Iată și câteva imagini din această seară:

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Din nou Simona Radiș! Aur la Cupa Mondială de canotaj de la Lucerna. România încheie cu șase medalii

Publicat

Publicitate

Canotoarea botoșăneancă Simona Radiș a adus din nou mândrie României, cucerind medalia de aur la Cupa Mondială II de la Lucerna, Elveția.

Evoluând în proba de dublu rame feminin alături de Magdalena Rusu, Radiș a dominat cursa și s-a impus categoric cu timpul de 06 minute 59 secunde 04/100, în fața echipajului din Cehia, aflat la peste cinci secunde în urmă.

Pentru sportiva originară din Botoșani, acest nou titlu confirmă forma excelentă înaintea marilor competiții ale anului și contribuie la palmaresul impresionant pe care îl are în canotajul internațional.

În total, echipa României a încheiat duminică participarea la Cupa Mondială II de la Lucerna cu șase medalii: trei de aur, două de argint și una de bronz.

Aurul a fost obținut și la dublu rame masculin, prin Florin Arteni și Florin Lehaci (06:17.57), dar și de echipajul feminin de opt plus unu (Cristina Drugă, Roxana Anghel, Iulia Bălăucă, Geanina Juncănariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereș, Victoria Petreanu), care a terminat în 06:02.92, în fața Statelor Unite.

Medaliile de argint au fost câștigate în proba de patru rame masculin (Ștefan Berariu, Sergiu Bejan, Andrei Mândrilă, Ciprian Tudosă – 05:47.74) și în proba feminină de patru vâsle (Iuliana Buhuș, Emanuela Ciotău, Alexandra Ungureanu, Patricia Cireș – 06:22.74).

Publicitate

În proba masculină de opt plus unu, România a obținut bronzul cu timpul de 05:28.52, într-o cursă câștigată de Germania.

Cupa Mondială de la Lucerna a confirmat încă o dată forța și valoarea lotului tricolor, cu Simona Radiș, sportiva din Botoșani, în prim-planul performanțelor remarcabile.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu la Drăgușeni provocat de verificarea buteliei cu bricheta. Pompierii au limitat extinderea flăcărilor

Publicat

Publicitate

Un incendiu a izbucnit, astăzi după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Drăgușeni, după ce proprietara a verificat cu bricheta etanșeitatea buteliei. Gazul acumulat în bucătăria de vară s-a aprins instantaneu, provocând un incendiu care a cuprins bunurile aflate în încăpere și butelia.

Speriată de flăcări, femeia a reușit să iasă rapid din încăpere și a apelat numărul de urgență 112. La fața locului au intervenit de urgență pompierii militari din cadrul Stației Săveni, cu o autospecială de stingere, și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță.

Pompierii au acționat prompt pentru a împiedica extinderea incendiului la locuința principală. Proprietara a suferit arsuri minore la mâini și a primit îngrijiri medicale la fața locului, refuzând însă transportul la spital.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență reamintește populației că este extrem de periculos să se verifice cu flacără etanșeitatea buteliei, a garniturilor sau a furtunului. Se recomandă utilizarea soluțiilor speciale cu apă și săpun pentru detectarea scăpărilor de gaz, evitând astfel riscul de incendii sau explozii.

ISU Botoșani a transmis că putem să înlăturăm acest pericol din propria casă, prin respectarea următoarelor recomandări:

✅ verificați etanșeitatea conductelor de gaze doar cu emulsie de apă și săpun. Este interzisă utilizarea flăcării pentru a face acest lucru;

Publicitate

✅ la aprinderea focului respectați principiul „gaz pe flacără”. Întâi se aprinde flacăra, apoi se deschide robinetul de gaze naturale;

✅ asigurați ventilarea permanentă a încăperilor în care sunt instalate aparate cu flacără deschisă, alimentate cu gaze naturale;

✅ în cazul în care se simte mirosul caracteristic al gazului în încăpere, închideți imediat robinetul buteliei şi al aparatului de utilizare;

✅ deschideți uşile şi ferestrele pentru aerisirea încăperii timp de 30 minute;

✅ nu aprindeți chibrituri, brichete, nu manevrați întrerupătoarele electrice, soneriile, telefoanele, nu fumați şi nu utilizați surse de foc înainte de a aerisi încăperea.

Folosiți doar butelii comercializate în unități specializate!

Citeste mai mult

Eveniment

PSD Botoșani: Sprijinim investițiile pentru apă pentru animale, dar fondurile trebuie alocate corect, în funcție de nevoile reale și NU pe prieteniile și afinitățile președintelui CJ, Valeriu Iftime

Publicat

Publicitate

Grupul consilierilor județeni PSD Botoșani a transmis într-un comunicat de presă că își exprimă sprijinul ferm pentru investițiile destinate asigurării apei pentru adăpatul animalelor, însă subliniază că aceste proiecte trebuie să fie în concordanță cu realitățile din teren și cu nevoile reale ale comunităților locale.

Poziția noastră cu privire la proiectul de hotărâre privind alocarea a 3,9 milioane de lei din fondul de rezervă al Consiliului Județean Botoșani – pentru alimentarea cu apă, instalarea de surse de energie regenerabilă și amenajarea de drumuri de exploatație agricolă – este una clară: astfel de decizii trebuie fundamentate pe date obiective, consultări reale cu autoritățile locale și o distribuție echitabilă a resurselor publice.

Nu putem accepta ca fondurile publice să fie împărțite arbitrar sau pe criterii politice, în timp ce localități cu nevoi urgente, clare și documentate rămân fără niciun sprijin. Într-un județ în care resursele sunt limitate, responsabilitatea față de cetățeni și respectul pentru interesul public trebuie să fie prioritare.

Din păcate, modul în care președintele Consiliului Județean Botoșani, domnul Valeriu Iftime, a gestionat aceste alocări nu respectă aceste principii. Distribuirea sumelor pare mai degrabă influențată de prietenii și afinitățile politice, decât de o analiză reală și riguroasă a necesităților din teritoriu.

Este inacceptabil ca localități precum comuna Manoleasa, cu un necesar zilnic de apă de 273 de metri cubi – cel mai mare din județ – să nu primească niciun leu, în timp ce alte localități, precum Concești (29 mc/zi), Broscăuți (34 mc/zi) sau Brăești (57 mc/zi), sunt avantajate în mod clar. De asemenea, orașul Darabani, cu un necesar de 150 mc/zi, a primit o alocare generoasă de 700.000 de lei în prima variantă a proiectului, în timp ce alte comunități cu nevoi similare sau mai mari au fost ignorate.

Reamintim că fondurile alocate județului Botoșani prin Legea bugetului de stat nu sunt ale președintelui CJ și nu pot fi distribuite după criterii personale. Aceste sume aparțin botoșănenilor și trebuie direcționate acolo unde nevoile sunt reale, urgente și bine fundamentate.

Publicitate

În acest sens, consilierii județeni PSD au propus un amendament pentru reașezarea sumelor alocate, în funcție de consumul real de apă necesar pentru adăpatul animalelor. Am propus, astfel, diminuarea alocării pentru orașul Darabani cu 200.000 de lei și alocări suplimentare pentru comunele Manoleasa (273 mc/zi), Ungureni (240 mc/zi) și Știubien (239 mc/zi) – toate cu un necesar zilnic de peste 200 mc – și pentru Avrămeni (168 mc/zi), localitate în care chiar domnul președinte al CJ recunoștea, în campania electorală, existența unor probleme grave cu apa.

Grupul consilierilor județeni PSD nu este o mașină de vot pentru președintele Valeriu Iftime. Consilierii PSD sunt deschiși dialogului și analizei unei noi alocări, bazate pe criterii clare, transparente și reale. Suntem pregătiți să votăm un proiect revizuit, conform cu nevoile comunităților botoșănene, într-o ședință extraordinară care poate fi convocată de îndată de către președintele Consiliului Județean.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending