Connect with us

Economie

Anunțul ministrului Muncii, Marius Budai. Când va putea fi aplicat salariul minim european în România

Publicat

Publicitate

Negociatorii statelor membre din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent” cu precizarea că suma nu va fi neapărat aceeaşi în toate ţările, relatează alba24.ro.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii Europene nu îndeplinesc aceste criterii.

Ce spune ministrul Muncii despre aplicarea Directivei Europene în România

Când se va aplica salariul minim european și la noi în țară? Ministrul Muncii a răspuns: ”În acest moment, nu cred că este posibil și de aia venim cu măsurile economice, pentru a încuraja și a sprijini mediul de afaceri să-și păstreze locurile de muncă.

Nu e o situație confortabilă, însă îmi aduc aminte de un apel pe care l-am făcut către mediul de afaceri în primul mandat, în 2019, când am avut onoarea să fiu iar ministru, și am spus că dacă ne vom apleca angajatorii, dacă se vor apleca cu un pic mai multă atenție către angajații lor și angajații se vor simți respectați, va crește și rezultatul muncii lor, evident și rezultatul financiar al firmei.

Publicitate

Deci trebuie să fie o discuție onestă între guvern, angajator, angajați, partenerii sociali pentru majorarea salariului minim.

Când se va aplica salariul minim european în România

E o discuție ce a avut loc la nivelul Uniunii. Trebuie să se creeze un mecanism.

Am schimbat și poziția Guvernului României, pentru că Guvernul anterior era împotriva salariului minim european. Am fost de acord, am făcut parte din grupul de lucru la nivel european cu specialiștii europeni, vom avea discuții.

Dialogul cred că este calea cea mai corectă și dialogul ne aduce la o soluție pe care să o implementăm, dar și cu care să fie de acord și partenerii sociali și mă refer angajați, angajatori.

Aici este o discuție extrem de sensibilă și vă spun, cu toată responsabilitatea, că în viitorul apropiat nu se va putea să nu depindă și de politic, pentru că putem discuta cum discutăm și despre pensii, de acea indexarea anuală fără să mai intervenim.

Dar din punctul meu de vedere, când salariul va ajunge acolo unde cetățenii noștri ne-au spus, 3.000 – 4.000 de lei, putem discuta de indexări ulterioare cu inflația și care vin doar să apere puterea de cumpărare. Dar, deocamdată, în România trebuie să combatem sărăcia în muncă.

Dacă ar fi la pixul politicianului și nu am avea o discuție onestă, putem face din pix 1.000 de euro salariu minim acum net, mă refer. Are cine să-l suporte în România, mediul de afaceri îl poate suporta în România? Trebuie să avem discuții oneste”, a răspuns ministrul Muncii, Marius Budăi într-o intervenție la Antena3.

Calculul pentru România: salariul minim brut, cel puțin 3.200 de lei

În România, calculul actual pornește de la un salariu mediu brut de 6.401 lei în luna martie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică (INS) și un minim brut de 2.550 lei.

Conform criteriilor Directivei, salariul minim brut ar trebui să ajungă, în România, la cel puțin 3.200 de lei.

La nivel național, creșterea va fi resimțită de 1,1 milioane de angajați. Aceștia reprezintă mai bine de 20 la sută din totalul salariaților din România (5,7 milioane, la 01.05.2022)

În prezent, din cele 27 de state membre UE, doar șase au salariile bazate pe contracte colective de muncă, în timp ce 21 au setate salariile minime de către propriul Executiv.

Cum și când se pune în aplicare Directiva

Înțelegerea, care a avut loc în iunie 2022 la Strasbourg între socialiștii europeni și președenția franceză a UE, urmează de acum să primească votul formal în ambele instituții. Printre scopurile directivei se numără reducerea inegalităților și a sărăciei în rândul persoanelor care lucrează.

„Uniunea Europeană și-a livrat promisiunile. Noile reguli privind salariul minim vor proteja demnitatea muncii și vor asigura că munca este plătită” a declarat Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

În luna octombrie 2020, Comisia Europeană a început negocierile pentru Directivă. Aceasta nu prevede, însă, și un nivel al salariului minim în sine, datorită stadiilor de dezvoltare diferite între statele membre.

Mai exact, potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii nu îndeplinesc aceste criterii.

Pe de altă parte, în cazul în care mai puțin de 80% dintre lucrătorii unei țări sunt acoperiți de contracte colective de muncă, atunci statul respectiv are obligația să stabilească un plan de actiune, cu un calendar clar și cu măsuri concrete, pentru a sprijini extinderea acestui tip de stabilire a salariilor, conform declarațiilor Comisiei și Parlamentului European.

Statele Uniunii vor avea doi ani la dispoziție, ulterior votului formal pozitiv în ambele instituții, pentru a transpune noile reglementări în legislația națională.

Salarii minime lunare în țările UE, la 1 ianuarie 2022 (euro)

Douăzeci și unu de state dintre cele 27 de țări membre ale UE au deja o politică de salariu minim, acesta variind la 1 ianuarie 2022 de la 332 de euro pe lună în Bulgaria la 2.257 de euro pe lună în Luxemburg, arată Euronews.

Potrivit noii directive UE, salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Alternativ, ei pot stabili salariul minim la 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut.

Noua lege a UE, care încă mai are nevoie de aprobare formală din partea parlamentului și a Consiliului UE, va obliga și statele membre în care mai puțin de 80% din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții.

Euronews a detaliat câteva dintre politicile individuale ale statelor membre.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2022 de 2.550 lei pe lună brut, corespondent unui salariu minim de 1.524 lei pe lună net.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 3000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespundent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

În plus, angajatorii care majorează salariul minim brut cu 200 lei, de la 2.550 lei la 2.750 lei, începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi scutiți de taxe pentru această creștere salarială.

Salariul mediu brut în România a fost de 5.380 lei în anul 2021. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 3.228 lei, respectiv un salariu minim net de 1.900 lei, o creștere de circa 24% față de nivelul actual.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: CFR investește peste 600.000 de euro într-o gară de la țară. Va fi una dintre cele mai moderne din România

Publicat

Publicitate

Compania Națională de Căi Ferate Române investește peste 600.000 de euro în construcția unei gări moderne într-un sat aparent fără importanță, din nordul Moldovei. În plus, linia ferată va fi electrificată. Țăranii cred că nouă gară le va schimba definitiv viața, scrie ADEVĂRUL.

Satul Leorda, din comuna cu același nume, se află la 15 kilometri de municipiul Botoșani și este o comunitate cu aproximativ 1000 de locuitori, de care puțini români au auzit. Cu toate acestea, în satul uitat de lume din nordul extrem al României, CFR va investi nu mai puțin de 600.000 de euro. Cu acești bani va fi construită una dintre cele mai moderne stații de tren din nordul Moldovei. În plus, linia de tren care trece prin Leorda va fi complet electrificată. Aparent, toate aceste investiții par ciudate având în vedere locația și populația deservită. În realitate, Leorda are o tradiție feroviară de peste un secol și există și rațiuni economice care ar putea transforma zona într-un adevărat hub al transporturilor agricole.

Gară de peste 600.000 de euro, la țară

Comuna Leorda, aflată la marginea drumului național care face legătura dintre Botoșani și vama de la Racovăț, are o rețea de cale ferată veche de mai bine de un secol. Tot atunci a fost construită și prima gară. După venirea comuniștilor la putere investițiile în clădirea gării de la Leorda au fost minime. Au fost amenajate peroane și mărit numărul de linii de cale ferată. În rest mai nimic. De peste trei decenii, clădirea gării a fost lăsată în paragină. În momentul de față, gara din Leorda este aproape imposibil de reabilitat din cauza structurii de rezistență prea șubrezite. Peroanele sunt într-o stare deplorabilă. Tocmai de aceea, CFR a decis să investească peste 600.000 de euro în demolarea actualei gări și construirea unei clădiri moderne. „Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. – Sucursala Regională C.F. Iași a lansat o licitație pentru reparații capitale la Stația CF Leorda, proiect ce include atât serviciile de proiectare, cât și execuția lucrărilor. Licitația va avea loc pe 28 aprilie 2025, iar valoarea estimată a contractului se ridică la 3,2 milioane de lei”, arată reprezentanții CFR.

În cadrul proiectului, noua clădire a gării Leorda va dispune de sală modernă de așteptare, grupuri sanitare dotate inclusiv cu facilități pentru tinerele mame, dar și pentru persoanele cu dizabilități, spații administrative adecvate, spații tehnice, un cabinet medical, dar și case moderne de bilete. În cadrul proiectului va fi amenajată și o parcare corespunzătoare, peroanele vor fi reabilitate, la fel și spațiile verzi. Va fi una dintre cele mai moderne gări rurale din România. Modernizarea va dura aproximativ șase ani. Totodată, așa cum arată CFR, calea ferată care trece prin Leorda va fi electrificată. În acest sens este scos la licitație studiul de fezabilitate.

Reînvierea unei tradiții feroviare vechi de un secol

Publicitate

Autoritățile locale spun că Leorda are o tradiție aparte în domeniul feroviar. În primul rând, este singurul nord feroviar din județul Botoșani și punctul de legătură dintre nordul Moldovei și implicit zonele de vamă și frontieră cu restul țării. Toate trenurile care pleacă din Botoșani către Timișoara, București, Cluj, Iași sau Suceava trec prin gara Leorda. Linia de cale ferată din satul botoșănean a fost construită la finele secolului al XIX lea, odată cu primele magistrale feroviare amenajate vreodată în România. Și asta fiindcă târgul Botoșaniului era una dintre cele mai dezoltate zone urbane din Moldova acelor vremuri. Pe această linie ferată, și implicit prin Leorda, ar fi plecat și poetul Mihai Eminescu în ultima sa călătorie către București. Gara din Leorda a fost amenajată la dorința moșierilor din zonă. Pe de o parte, trebuia să deservească protipendada locală, formată din boieri și moșieri din ținuturile Cerviceștiului și până la cele ale Dorohoiului, iar de cealaltă parte avea un scop economic precis.

În gara Leorda, moșierii încărcau cerealele cultivate în puternicul bazin agricol din zonă și le transportau cu ajutorul căii ferate până în porturile sudice, în vederea comercializării. Acest comerț intens s-a menținut până la începutul anilor ’30. Propriu-zis, odată cu această reabilitare are loc reînvierea zonei de tranzit feroviar Leorda. „Prin această investiție, Stația CF Leorda va deveni un punct de tranzit modern, confortabil și funcțional, atât pentru călători, cât și pentru personalul feroviar. Modernizarea va contribui la creșterea siguranței și a calității serviciilor oferite de C.F.R., aliniindu-se astfel la standardele europene în domeniul transportului feroviar”, precizează reprezentanți CFR. În plus, autoritățile locale speră ca noua gară să-și găsească și funcționalitatea economică de altădată. „Încă se produc cantități mari de cereale în această puternică zonă de câmpie. O rampă de încărcare ar fi ceva de dorit pentru fermierii din zonă”, spune Ștefan Dulgheru, primarul din Leorda.

„O gară nouă ne-ar face și pe noi oameni, ne-ar scoate în lume”
Investiția i-a uimit până și pe săteni. Nu se așteptau ca cineva să mai investească în vechea lor gară. „Noi i-am pus cruce, așa, în gândul nostru. Ne-am împăcat cu ideea”, spune Maricel, un sătean din cătunul Dolina. Vestea reabilitării i-a făcut însă pe localnici să viseze. În primul rând, mărturisesc că vor beneficia de transport mai ieftin, mai rapid și mai sigur. În al doilea rând, se gândesc că vor apărea și trenurile încărcate cu grâne care vor scoate zona din sărăcie. „Cred că este ceva necesar și oportun ca Leorda să aibă totuși o gară. Linia va fi electrificată, sperăm să ne învățăm să circulăm pe calea ferată. Este o deschidere extraordinară pentru comună. Oamenii vor putea face naveta mai ușor, mai ieftin. În felul acesta pot să se angajeze la oraș, în județele vecine. Asta înseamnă venituri. În plus, nu trebuie să uităm că suntem un mare producător de cereale, noi județul Botoșani, iar transportul feroviar ar putea reprezenta soluția. Un investitor din zonă intenționa să construiască o rampă de încărcare a cerealelor. Sperăm că acesta este momentul să ne relansăm economic”, spune edilul din Leorda.

Oamenii sunt fericiți fiindcă pot călători mai ușor. Sunt mulți elevi care merg la liceele din Dorohoi și Botoșani, dar și studenți care pleacă la Suceava și Iași. La aceștia se adaugă și navetiștii care muncesc la Botoșani sau în Suceava. „Fata mea face facultatea la Suceava. Trenul este extraordinar pentru că are reducere”, spune o săteancă din Leorda. Dan Tănase, un alt leordean, muncește în construcții la o firmă din Suceava. Spune că trenul l-ar ajuta să ajungă mai ieftin și mai sigur la muncă. „Îți scoți abonament și nu mai cheltui cu mașină, cu motorină, oboseală, risc pe drum. Stau în vagon, trenul mă duce. Mă aduce firma de la gară și asta este. Așteptăm cu nerăbdare. Sunt mulți care abia așteaptă să aibă transport să meargă la muncă. Le-ar schimba viața”, spune localnicul. Alții speră în relansarea economică a gării. „Vă dați seama să fie punct de încărcare cereale aici? Câți ar scăpa de sărăcie? Ar veni la încărcat, s-ar dezvolta fermierii, dau loc de muncă. Pâiniță la oameni”, adaugă un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Cristian Popescu Piedone, descindere în județul Suceava de Ziua Mondială a Consumatorului

Publicat

Publicitate

Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Cristian Popescu Piedone, a declarat, sâmbătă, la Suceava, că a fost declanșat un maraton de verificări începând cu județele din nordul Moldovei după care verificările vor continua spre sudul țării, Focșani, Buzău, scrie newsbucovina.ro.

„Vrem în primul rând să verificăm comisariatele în baza sesizărilor care au fost primite și să verificăm cu sesizările cu care am venit de la București de la sediul central pe anumite domenii de specialitate de la alimentație publică, panificație, metale prețioase. Mai cam toate vedem”, a spus Popescu-Piedone.

Președintele ANPC a menționat că în județul Suceava sunt făcute verificări în mai multe domenii, fără să detalieze.

El a subliniat că 15 martie este e o zi importantă, Ziua Mondială a Consumatorilor, care a fost inițiată și proclamată de președintele SUA J.F. Kennedy și este astăzi este una dintre prioritățile întregii lumi.

„Consumatorul trebuie să fie protejat. Consumatorul are nevoie de securitate, consumatorul are nevoie să mănânce sănătos. El consumă și aduce acei bănuți în toate domeniile de activitate celor care se dezvoltă pe chiar seama consumatorilor”, a spus președintele ANPC.

Cristian Popescu Piedone a subliniat că nu a venit să-și facă imagine.

Publicitate

„Eu nu am venit să candidez, eu nu am venit să îmi doresc ceva. Am dorit să protejez  prin ANPC să aducem lucrurile în normalitate, într-o normalitate în care consumatorul trebuie să meargă în siguranță pe stradă, să nu se împiedice în vreo groapă, la siguranța clădirilor care sunt construite pe repede înainte, nu se folosesc materiale de calitate, la siguranța alimentară”, a spus președintele ANPC.

El a mai declarat că își dorește să nu găsească probleme.

„Unde am găsit bine am felicitat. Nu sunt Gică Nebunul să fac, să dreg”, a spus Popescu Piedone.

El a dat ca exemplu produsele de panificație arătând că sunt fabrici care ar fi trebuit demolate cu totul și nu ar fi trebuit să mai funcționeze ținând cont de în ce condiții mizere și în ce condiții livrează niște produse, fiind vorba de „pâinea cea de toate zilele”,

„Să ne-o dea în halul acesta? Reacția, în condițiile nu numai nelegale și de nesiguranță alimentară, face ca acest produs pe care îl mâncăm zi de zi să producă efecte în timp. Nu mănânc o pâine și să pățesc ceva a doua zi, dar mănânc zilnic pâinea aceea și acest lucru dăunează grav sănătății”, a spus Popescu Piedone.

Citeste mai mult

Eveniment

Revolut introduce 3 noi funcții: Ce faci dacă îți pierzi telefonul

Publicat

Publicitate

Revolut continuă să își îmbunătățească serviciile, lansând trei noi funcții menite să sporească siguranța conturilor utilizatorilor. Aceste funcții sunt integrate în hub-ul de securitate Revolut Securitate și oferă protecție împotriva fraudelor și a furtului telefonului. Noile opțiuni îți permit să îți blochezi cardurile, să îți schimbi PIN-ul de la distanță și să îți protejezi contul împotriva accesului neautorizat, scrie playtech.ro.

Una dintre cele mai importante funcții noi este „Telefon pierdut”, care îți permite să raportezi imediat furtul sau pierderea dispozitivului pe care ai instalat Revolut. În acest fel, datele tale financiare rămân în siguranță, iar accesul la cont poate fi restricționat pentru a preveni orice tranzacție neautorizată.

În cazul unui furt, este esențial să acționezi rapid. Iată ce poți face:

  • Accesează contul Revolut de pe un alt dispozitiv și activează funcția „Telefon pierdut” din secțiunea de securitate.
  • Blochează cardurile pentru a preveni utilizarea lor de către persoane neautorizate.
  • Schimbă PIN-ul și parola contului tău pentru un plus de protecție.

Această funcție este extrem de utilă pentru românii care călătoresc des sau care vor să se asigure că fondurile lor sunt în siguranță, chiar și în situații neprevăzute.

Cum te protejezi împotriva accesului neautorizat?

Pentru a combate fraudele bazate pe inginerie socială și phishing, Revolut introduce și funcția „Logare echipament secundar”. Aceasta îți trimite o notificare instantanee în cazul în care cineva încearcă să se autentifice în contul tău de pe un dispozitiv necunoscut.

Dacă primești o astfel de notificare și nu ai inițiat tu logarea, ai la dispoziție următoarele măsuri de securitate:

Publicitate
  • Poți bloca accesul la cont pentru dispozitivul respectiv folosind recunoașterea facială sau amprenta.
  • Poți schimba parola pentru a împiedica alte încercări de acces neautorizat.
  • Poți verifica activitatea contului tău pentru a te asigura că nu au fost efectuate tranzacții suspecte.

Această măsură vine ca răspuns la numeroasele atacuri cibernetice asupra conturilor de mobile banking, care au devenit din ce în ce mai sofisticate.

Cum îți setezi limite de tranzacționare pentru mai multă siguranță?

O altă funcție importantă introdusă de Revolut este „Limitele de tranzacționare”, care îți permite să setezi un plafon zilnic pentru plăți și transferuri. Această opțiune este utilă pentru a limita eventualele pierderi în cazul în care cineva obține acces la contul tău.

Prin această funcție, poți:

  • Stabili o sumă maximă pe care o poți cheltui în 24 de ore.
  • Bloca automat tranzacțiile mari care depășesc pragul stabilit.
  • Modifica aceste limite doar prin identificare biometrică, pentru un plus de securitate.

Această măsură completează alte funcționalități de protecție, precum „Protecția fondurilor”, introdusă în 2024, oferind un nivel suplimentar de control asupra tranzacțiilor efectuate.

Noile funcții Revolut oferă utilizatorilor mai multă siguranță și control asupra conturilor lor, reducând riscul de fraudă sau de pierdere a fondurilor în cazul furtului telefonului. Prin implementarea acestor măsuri, fintech-ul demonstrează că securitatea utilizatorilor este o prioritate și că serviciile sale evoluează constant pentru a răspunde amenințărilor cibernetice.

Dacă folosești Revolut, merită să îți actualizezi aplicația și să explorezi aceste opțiuni de securitate, pentru a-ți proteja cât mai bine banii și datele personale.

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ciolacu: Sistemul public nu mai poate fi încărcat cu salariați. „Elasticul de cheltuieli s-a întins suficient”

Publicat

Publicitate

Premierul Marcel Ciolacu a atras, sâmbătă, atenția asupra faptului că sistemul bugetar nu mai poate fi „încărcat” cu salariați, subliniind că „elasticul de cheltuieli în zona publică s-a întins suficient” și, „dacă îl mai întindem, se rupe”.

El a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul unei vizite efectuate la Spitalul Județean Teleorman, că personalul disponibilizat din zona publică este absorbit de sistemul privat românesc.

„Vrem o administrație mai suplă sau vrem să dăm iarăși drumul și să o creștem cu 20%? Am fost în primării care funcționează cu 50% din organigramă și funcționează foarte bine.

Aici ține de fiecare manager în parte. Sistemul public nu mai poate fi încărcat. Elasticul de cheltuieli în zona publică s-a întins suficient. Dacă îl mai întindem, se rupe.

Eu cred că așezați, liniștiți, trebuie să pornim și să facem ceea ce trebuie făcut, mai ales că zona privată absoarbe această forță de muncă”, a afirmat șeful Executivului.

sursa: agerpres

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending