Connect with us

Economie

Anunțul ministrului Muncii, Marius Budai. Când va putea fi aplicat salariul minim european în România

Publicat

Publicitate

Negociatorii statelor membre din UE au ajuns la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure „un nivel de trai decent” cu precizarea că suma nu va fi neapărat aceeaşi în toate ţările, relatează alba24.ro.

Textul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii Europene nu îndeplinesc aceste criterii.

Ce spune ministrul Muncii despre aplicarea Directivei Europene în România

Când se va aplica salariul minim european și la noi în țară? Ministrul Muncii a răspuns: ”În acest moment, nu cred că este posibil și de aia venim cu măsurile economice, pentru a încuraja și a sprijini mediul de afaceri să-și păstreze locurile de muncă.

Nu e o situație confortabilă, însă îmi aduc aminte de un apel pe care l-am făcut către mediul de afaceri în primul mandat, în 2019, când am avut onoarea să fiu iar ministru, și am spus că dacă ne vom apleca angajatorii, dacă se vor apleca cu un pic mai multă atenție către angajații lor și angajații se vor simți respectați, va crește și rezultatul muncii lor, evident și rezultatul financiar al firmei.

Publicitate

Deci trebuie să fie o discuție onestă între guvern, angajator, angajați, partenerii sociali pentru majorarea salariului minim.

Când se va aplica salariul minim european în România

E o discuție ce a avut loc la nivelul Uniunii. Trebuie să se creeze un mecanism.

Am schimbat și poziția Guvernului României, pentru că Guvernul anterior era împotriva salariului minim european. Am fost de acord, am făcut parte din grupul de lucru la nivel european cu specialiștii europeni, vom avea discuții.

Dialogul cred că este calea cea mai corectă și dialogul ne aduce la o soluție pe care să o implementăm, dar și cu care să fie de acord și partenerii sociali și mă refer angajați, angajatori.

Aici este o discuție extrem de sensibilă și vă spun, cu toată responsabilitatea, că în viitorul apropiat nu se va putea să nu depindă și de politic, pentru că putem discuta cum discutăm și despre pensii, de acea indexarea anuală fără să mai intervenim.

Dar din punctul meu de vedere, când salariul va ajunge acolo unde cetățenii noștri ne-au spus, 3.000 – 4.000 de lei, putem discuta de indexări ulterioare cu inflația și care vin doar să apere puterea de cumpărare. Dar, deocamdată, în România trebuie să combatem sărăcia în muncă.

Dacă ar fi la pixul politicianului și nu am avea o discuție onestă, putem face din pix 1.000 de euro salariu minim acum net, mă refer. Are cine să-l suporte în România, mediul de afaceri îl poate suporta în România? Trebuie să avem discuții oneste”, a răspuns ministrul Muncii, Marius Budăi într-o intervenție la Antena3.

Calculul pentru România: salariul minim brut, cel puțin 3.200 de lei

În România, calculul actual pornește de la un salariu mediu brut de 6.401 lei în luna martie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică (INS) și un minim brut de 2.550 lei.

Conform criteriilor Directivei, salariul minim brut ar trebui să ajungă, în România, la cel puțin 3.200 de lei.

La nivel național, creșterea va fi resimțită de 1,1 milioane de angajați. Aceștia reprezintă mai bine de 20 la sută din totalul salariaților din România (5,7 milioane, la 01.05.2022)

În prezent, din cele 27 de state membre UE, doar șase au salariile bazate pe contracte colective de muncă, în timp ce 21 au setate salariile minime de către propriul Executiv.

Cum și când se pune în aplicare Directiva

Înțelegerea, care a avut loc în iunie 2022 la Strasbourg între socialiștii europeni și președenția franceză a UE, urmează de acum să primească votul formal în ambele instituții. Printre scopurile directivei se numără reducerea inegalităților și a sărăciei în rândul persoanelor care lucrează.

„Uniunea Europeană și-a livrat promisiunile. Noile reguli privind salariul minim vor proteja demnitatea muncii și vor asigura că munca este plătită” a declarat Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

În luna octombrie 2020, Comisia Europeană a început negocierile pentru Directivă. Aceasta nu prevede, însă, și un nivel al salariului minim în sine, datorită stadiilor de dezvoltare diferite între statele membre.

Mai exact, potrivit Parlamentului European, statele Uniunii Europene trebuie să determine acum dacă salariile lor minime legale sunt suficiente pentru a asigura un standard decent de viață.

Astfel, salariile minime vor urma să fie stabilite în raport cu valorile de referință internaționale: cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median, la nivelul statului respectiv. În prezent, 18 țări ale Uniunii nu îndeplinesc aceste criterii.

Pe de altă parte, în cazul în care mai puțin de 80% dintre lucrătorii unei țări sunt acoperiți de contracte colective de muncă, atunci statul respectiv are obligația să stabilească un plan de actiune, cu un calendar clar și cu măsuri concrete, pentru a sprijini extinderea acestui tip de stabilire a salariilor, conform declarațiilor Comisiei și Parlamentului European.

Statele Uniunii vor avea doi ani la dispoziție, ulterior votului formal pozitiv în ambele instituții, pentru a transpune noile reglementări în legislația națională.

Salarii minime lunare în țările UE, la 1 ianuarie 2022 (euro)

Douăzeci și unu de state dintre cele 27 de țări membre ale UE au deja o politică de salariu minim, acesta variind la 1 ianuarie 2022 de la 332 de euro pe lună în Bulgaria la 2.257 de euro pe lună în Luxemburg, arată Euronews.

Potrivit noii directive UE, salariul minim va fi considerat suficient dacă asigură un nivel de trai decent pe care statele membre îl pot calcula prin stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Alternativ, ei pot stabili salariul minim la 60% din salariul mediu brut sau 50% din salariul mediu brut.

Noua lege a UE, care încă mai are nevoie de aprobare formală din partea parlamentului și a Consiliului UE, va obliga și statele membre în care mai puțin de 80% din forța de muncă este protejată printr-un acord colectiv să creeze un plan de acțiune pentru creșterea acestei protecții.

Euronews a detaliat câteva dintre politicile individuale ale statelor membre.

Salariul minim în Austria

Acordurile colective negociate de sindicate și Camera de Comerț înseamnă că majoritatea angajaților primesc un salariu minim de facto.

Acordurile colective sunt încheiate pe bază sectorială, ceea ce înseamnă că nu toată lumea primește același salariu minim, deși guvernul federal și partenerii sociali au convenit în 2017 că salariul minim brut lunar nu ar trebui să scadă sub 1.500 euro pentru toate sectoarele.

Salariul minim în Franţa

Salariul minim în Franța este stabilit în prezent la 10,85 euro brut pe oră și 8,85 euro net și se aplică tuturor sectoarelor.

Pe baza a 35 de ore de lucru pe săptămână, salariul minim lunar corespunde unei sume brute de 1.645,58 euro și unei sume nete de 1.302,64 euro.

Aceasta duce salariul minim anual la 19.747,00 euro brut și 15.631,75 euro net.

Salariul minim în Italia

Salariile lucrătorilor din sectorul privat sunt stabilite prin convenții colective între sindicate și companii. Un total de 888 dintre acestea sunt înregistrate la Consiliul Național Economic și Muncii – se estimează că acoperă aproximativ 80% dintre angajați -, majoritatea ajungând la aproximativ 9 euro brut pe oră.

Cu toate acestea, cel puțin 11% dintre angajații care trebuie să fie protejați printr-un contract colectiv nu primesc salariul minim stabilit prin acord.

Salariul minim în Germania

Salariul minim în Germania a fost introdus în 2015. Atunci era de 8,50 euro pe oră și de atunci a crescut progresiv până la 9,82 euro pe oră la 1 ianuarie 2022. Acum este programat să crească la 10,45 euro pe oră la 1 iulie 2022 și să crească, în plus, la 1 octombrie, la 12 eurp pe oră.

Acest lucru se datorează inflației record înregistrate în ultimele luni în zona euro.

Salariul minim în Portugalia

Salariul minim a fost introdus pentru prima dată în Portugalia la o lună după lovitura de stat militară din aprilie 1974.

Între 2015 și 2022, a trecut de la 505 euro la 705 euro, o creștere de 39,6%.

Actualul guvern socialist s-a angajat să îl majoreze la 750 de euro în 2023.

Salariul minim în Spania

Pe 9 februarie, guvernul spaniol a ridicat salariul minim lunar la 1.000 de euro.

Această creștere a venit după un acord cu partenerii guvernului de coaliție: partidul de stânga Unidas Podemos și două dintre principalele organizații sindicale ale țării, Comisiones Obreras și Unión General de Trabajadores.

Este posibil să nu fie ultima creștere a salariului minim. Obiectivul guvernului este să plaseze salariul minim la sfârșitul legislaturii, în 2023, la nivelul de 60% din salariul mediu — în jur de 1.050 de euro în total).

Potrivit unui studiu, aproape două milioane de muncitori vor beneficia de această îmbunătățire. În special, principalii beneficiari sunt tinerii și femeile.

Salariul minim în România

Salariul minim în România este de la 1 ianuarie 2022 de 2.550 lei pe lună brut, corespondent unui salariu minim de 1.524 lei pe lună net.

Circa 1.970.000 de salariați, reprezentând 34,7 % din numărul total de salariați activi, beneficiază în România de salariul minim.

Totodată, în România mai există un salariu minim diferențiat de 3000 de lei brut pentru angajații din construcții și, mai recent, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, corespundent unui salariu minim net „în mână” de 2.362 lei.

În plus, angajatorii care majorează salariul minim brut cu 200 lei, de la 2.550 lei la 2.750 lei, începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi scutiți de taxe pentru această creștere salarială.

Salariul mediu brut în România a fost de 5.380 lei în anul 2021. Dacă România va majora salariul minim brut la 60% din nivelul salariului mediu brut, atunci acesta va trebui să ajungă la 3.228 lei, respectiv un salariu minim net de 1.900 lei, o creștere de circa 24% față de nivelul actual.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

13 septembrie – Ziua pompierilor

Publicat

Publicitate

La 13 septembrie 2025 este marcată Ziua pompierilor.

Celebrarea acestei zile la nivel național are rolul de a evidenția la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forțelor otomane, pentru apărarea Revoluției de la 1848.

Anul revoluționar 1848, manifestat amplu în Europa, a cuprins deopotrivă și Principatele Române. În Țara Românească, mișcarea revoluționară a început în iunie 1848.

Pentru a înăbuși mișcarea de revoltă din Țara Românească, la 13 septembrie 1848, forțele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ‘Istoria României în Date’ (2003).

Locotenența Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie și șef al garnizoanei Capitalei, să desfășoare, în ziua următoare, subunități în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forțele otomane formate din aproape 6.000 de ostași, potrivit www.isualba.ro.

La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forțelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, contribuind astfel la întărirea moralului și dăruirii ostașilor români. Convinși de iminența declanșării conflictului armat cu forțele otomane, ostașii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii.

Publicitate

În acea zi s-a desfășurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Țării Românești și otomane, conform www.isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în fața unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie drept ‘baia de sânge de la București’, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri murind în luptă.

 

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.

Anual sunt organizate manifestări la nivel central și național pentru marcarea zilei pompierilor. Pe plan extern, pompierii români au intervenit în diferite misiuni de sprijinire a unor unități similare din state ale Uniunii Europene și din NATO. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bunica Domnica din Mihăileni este de negăsit! Dacă aveți informații despre ea, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei femei,.de 85 de ani, BOICIUC DOMNICA, din satul Mihăileni, care la data de 12 septembrie 2025, in jurul orei 17:00, ar fi părăsit domiciliul, iar până in prezent nu a revenit.

 

Semnalmente:

Înălțime 1,60 m, 55 kg, era îmbrăcată cu bluza gri, fusta maro, încălțăminte neagra si batic maro.

 

,,Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!”, au transmis polițiștii.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Românii, întrebați din nou despre sănătate: Începe ancheta SANPOP 2025. Cum se va desfășura

Publicat

Publicitate

În perioada 15 septembrie – 29 noiembrie, Institutul Național de Statistică derulează o nouă ediție a anchetei privind starea de sănătate a populației (SANPOP 2025). Studiul are loc o dată la șase ani și oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care românii își percep sănătatea și accesul la serviciile medicale, potrivit informațiilor oferite de Institutul Național de Statistică.

Cum se desfășoară ancheta

Cercetarea se bazează pe un eșantion de gospodării selectate din toate județele țării, atât din mediul urban, cât și din rural. Persoanele incluse în studiu vor fi vizitate de operatori statistici, care vor adresa întrebări cu ajutorul unui chestionar electronic pe tabletă.

Printre temele abordate se numără accesul la medici și tratamente, nevoile de îngrijire nesatisfăcute, dificultățile cauzate de probleme de sănătate sau de vârstă, obiceiurile de viață – de la alimentație și activitate fizică, până la consumul de tutun și alcool – precum și sprijinul social de care beneficiază oamenii.

De ce este important SANPOP 2025

Datele adunate prin acest studiu vor ajuta la înțelegerea principalelor nevoi ale populației și vor susține deciziile privind dezvoltarea serviciilor medicale și sociale, dar și a infrastructurii locale. Autoritățile subliniază că aceste informații nu sunt doar statistici seci, ci reprezintă baza pentru politici publice care pot influența direct calitatea vieții românilor.

Publicitate

Confidențialitate garantată

Cei care vor răspunde la întrebări nu trebuie să își facă griji pentru confidențialitate: toate datele vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice. Informațiile individuale nu vor fi publicate și nici transmise autorităților sau presei, fiind procesate doar în formă agregată, la nivelul întregii populații.

Participarea cetățenilor este esențială pentru ca rezultatele să reflecte realitatea. Doar prin implicarea celor selectați se poate contura o imagine clară asupra stării de sănătate a României în 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoare la Botoșani: Mitropolitul Teofan va sluji la hramul Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci”, Lebăda

Publicat

Publicitate

Zi de mare bucurie pentru credincioșii din Botoșani. Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji duminică Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” – Lebăda, din satul Zăicești, comuna Bălușeni, cu prilejul hramului așezământului monahal.

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, amintind de puterea jertfei și de semnul biruinței lui Hristos asupra morții. Pentru credincioșii care vor veni la Lebăda, momentul va fi prilej de întărire în credință, dar și de comuniune în rugăciune alături de păstorul lor duhovnicesc.

Sfințirea Sfintei Cruci închinate Eroilor


Programul liturgic al zilei va continua la ora 14.30, când Înaltpreasfințitul Părinte Teofan va săvârși slujba de sfințire a unei Sfinte Cruci ridicate pe dealul Măgurei, în Parohia „Înălțarea Domnului” – Ibănești, Protopopiatul Dorohoi. Crucea este închinată Eroilor Neamului Românesc, ca semn de recunoștință și veșnică pomenire pentru cei care și-au jertfit viața pentru credință, libertate și demnitatea poporului român.

Astfel, ziua va fi una a aducerii aminte și a unirii dintre credința creștină și memoria națională, între crucea mântuirii și crucea jertfei.

Îndemn la rugăciune și comuniune

Publicitate


Credincioșii din întreaga zonă sunt așteptați să participe la aceste momente de rugăciune, să se bucure de binecuvântare și să își întărească legătura cu Hristos prin semnul cel mai sfânt al creștinătății – Sfânta Cruce.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending