Connect with us

Actualitate

Anul trecut, venitul mediu pe familie a fost de 7.715 lei. Diferența de venit și cheltuieli între mediul urban și cel rural

Publicat

Publicitate

Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în anul 2023, de 6.223 lei pe o gospodărie (2.491 lei pe o persoană). Au reprezentat 86,7% din veniturile totale, în creştere cu 612 lei faţă de anul 2022.Veniturile totale medii lunare au fost de 7.175 lei pe o gospodărie în 2023. Pe persoană, venitul mediu lunar a fost de 2.872 lei. Creșterea este cu 11%, respectiv, cu 11,5% faţă de anul 2022, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), relatează alba24.ro.

Veniturile băneşti medii lunare au fost de 6.644 lei lunar pe o gospodărie (2.659 lei pe o persoană). Au fost în creştere cu 10,8% faţă de anul 2022.

Veniturile în natură au fost de 531 lei lunar pe o gospodărie (213 lei pe o persoană), în creştere cu 13% faţă de anul 2022.

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au fost de 4.794 lei lunar pe o gospodărie. Au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (66,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2022 cu 0,3 puncte procentuale).

Sursele veniturilor

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1.464 lei lunar pe o gospodărie (20,4% în anul 2023, respectiv, 19,9% în anul 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,4% în anul 2023, respectiv, 7,3% în anul 2022).

Acestea au fost formate din valoarea în veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,6% în anul 2023, respectiv, 1,4% în anul 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,8% în anul 2023, respectiv, 5,9% în anul 2022).

Publicitate

Diferența de venituri între urban și rural

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost, anul trecut, de 7.961 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.420 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 72,8%. A fost mai mare cu 15,7 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural.

În mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 1,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban.

Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,4% în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.

Cheltuielile lunare

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2023, de 5.808 lei pe o gospodărie (2.325 lei pe o persoană), mai mari cu 11,1% faţă de anul 2022, respectiv cu 11,6% la nivel de persoană.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie (166 lei pe o persoană), în creştere cu 8,6% faţă de anul 2022.

Anul trecut, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt:

  • consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii), de 3860 lei lunar pe o gospodărie (62%)
  • transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor, de 1974 lei pe o gospodărie (31,7%)
  • acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii), de 129 lei pe o gospodărie (2,1%).

Cheltuieli lunare la orașe comparativ cu cele de la sate

Potrivit INS, mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.840 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu 9 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural.

În mediul rural, ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.351 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 587 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,2%.

Cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (284 lei pe o gospodărie), cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (282 lei pe o gospodărie) şi cele pentru transport (281 lei pe o gospodărie) au deţinut fiecare o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare, ocupând a treia poziţie în ierarhizarea destinaţiilor cheltuielilor totale de consum.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de numai 18 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare), potrivit Agerpres.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lângă noi: Zăpadă la Vatra Dornei dar și Coduri galbene și portocalii de vânt, emise de Crăciun într-o mare parte din țară

Publicat

Publicitate

Este o zăpadă superbă lângă noi, la Vatra Dornei, pentru cei care se hotărăsc acum să meargă la ski, însă Administraţia Naţională de Meteorologie a emis mai multe avertizări de vreme rea.

Este vorba despre avertizări de tipul cod galben şi cod portocaliu de vânt puternic, viscol şi precipitaţii. Acestea vizează zone din sudul şi sud-estul României, relatează mediafax.ro.

O avertizare cod galben de vânt puternic vizează Muntenia, Dobrogea, centrul şi sudul Moldovei. Aceasta a intrat în vigoare miercuri, la ora 10.00 şi va fi valabilă până joi, la ora 20.00. În Muntenia, Dobrogea, precum şi în centrul şi sudul Moldovei vântul va avea intensificări, cu rafale de 50…70 km/h, anunţă specialiştii.

Codul portocaliu de vânt este valabil în acelaşi interval în estul Munteniei şi pe litoral. Acolo vor fi intensificări puternice ale vântului, cu viteze de 70…90 km/h, transmite ANM.

O altă avertizare cod galben de viscol va fi în vigoare până joi la ora 20.00. Local în Carpaţii Meridionali şi în sudul Carpaţilor Orientali va fi viscol, iar vizibilitatea va scădea sub 100 m. Vântul va avea intensificări, cu rafale în general de 60…80 km/h.

Publicitate

Codul portocaliu de viscol este valabil de miercuri la ora 10.00 până joi la ora 8.00. În intervalul menţionat va fi viscol puternic la altitudini de peste 1600 m în estul Carpaţilor Meridionali şi în Carpaţii de Curbură. Vântul va avea rafale de 90…110 km/h, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m.

De asemenea, a fost emisă o avertizare cod galben de precipitaţii însemnate cantitativ, predominant sub formă de ploaie. Aceasta este valabilă până joi la ora 10.00. În intervalul menţionat, în sudul Olteniei şi sud-vestul Munteniei vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie. Local se vor acumula cantităţi de apă de 20…25 l/mp şi izolat de 30…40 l/mp. În restul Olteniei şi al Munteniei, precum şi în Dobrogea vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie, iar cantităţile de apă vor fi izolat de 10…15 l/mp. Vor fi condiţii de polei, a precizat ANM.

Citeste mai mult

Eveniment

Ucrainienii afirmă că o rachetă rusească a păstruns în spaţiul aerian al României, la Darabani. MApN neagă VEHEMENT aceste informaţii

Publicat

Publicitate

Sistemele de supraveghere aeriană ale României şi cele NATO nu au detectat traversarea spaţiului aerian românesc de către o rachetă rusească, relatează mediafax.ro, după ce autorităţile ucrainene au raportat că o rachetă rusească ar fi trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru două minute, prin nordul României, desupra localității Darabani.

MApN continuă cercetările pentru clarificarea situaţiei, iar forţele aeriene rămân în alertă pentru protejarea spaţiului naţional şi aliat.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a precizat printr-un comunicat că sistemele de supraveghere aeriană ale României, integrate în sistemul NATO, nu au detectat vreo rachetă rusească traversând spaţiul aerian naţional.

Informaţiile au apărut după ce autorităţile ucrainene au raportat că, în jurul orei 7:30, o rachetă a Federaţiei Ruse ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, prin zona de nord a României, în proximitatea localităţii Darabani.

Sistemele de monitorizare ale României, împreună cu mijloacele suplimentare NATO, nu au confirmat acest incident. MApN a anunţat că structurile competente vor continua cercetările pentru clarificarea circumstanţelor.

Forţele şi mijloacele Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, sub comandă naţională şi NATO, rămân în alertă pentru protejarea spaţiului aerian al României şi al aliaţilor, relatează sursa citată.

Publicitate

Pe 25 decembrie, Rusia a desfăşurat un atac aerian de amploare asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv Harkov, Dnipro şi Kremenciuk. Explozii au fost raportate în aceste zone, iar cel puţin doi civili au fost spitalizaţi în urma atacurilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 700.000 de români îşi serbează ASTĂZI ziua onomastică. Ce nume se sărbătoresc de Crăciun

Publicat

Publicitate

Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Crăciun. Este un bun prilej pentru a transmite mesaje de Crăciun celor dragi, cu o dublă semnificație: ziua numelui și marea sărbătoare creștină, scre alba24.ro.

Datele Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei din cadrul MAI relevă că sunt 383.615 bărbaţi şi 322.869 femei care poartă prenume asociate sărbătorii Naşterii Domnului – Crăciunul.

Între bărbaţii care se sărbătoresc pe 25 decembrie, cei mai mulţi poartă prenumele Cristian – 329.311, potrivit Agerpres.

  • Atenție: ziua de naștere și onomastica sunt două lucruri diferite.

De asemenea, se sărbătoresc în prima zi de Crăciun cei care se numesc Cristinel – 30.822 de persoane, Cristi – 11.729, Christian – 8.442, Crăciun – 2.378, Kristian – 605, Crăciunel – 320 şi Crăciunică – 8.

Ce nume se sărbătoresc de Crăciun:

La femei, cele mai multe sărbătorite au prenumele Cristina – 286.876.

Îşi sărbătoresc onomastica şi cele care se numesc Cristiana – 27.516 de persoane, Krisztina – 6.557, Kristina – 794, Cristinela – 754, Kristiana – 192, Crăciuniţă – 136 şi Crăciunică – 44.

Publicitate

Nume mai puțin obișnuite, sărbătorite de Crăciun:

Natalia/Natali – Provine din latinescul „natalis”, care înseamnă „naștere” și este asociat cu Nașterea Domnului.

Noel/Noela – Nume de origine franceză care înseamnă „Crăciun” (din latinescul „natalis dies”).

Aceste nume sunt strâns legate de semnificația spirituală a Crăciunului, reprezentând fie direct Nașterea Domnului, fie simbolurile religioase și culturale asociate cu această sărbătoare.

Este un prilej de a-i celebra pe cei care poartă astfel de nume, având în vedere conexiunea lor cu sărbătoarea Nașterii Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

Gesturi fără egal pentru suflete curate: Polițiștii din Botoșani au adus bucurie în sufletele copiilor de Crăciun

Publicat

Publicitate

Polițiștii, împreună cu Moș Crăciun au continuat tradiția campaniei umanitare de Crăciun și l-au ajutat pe moșul să ajungă cu daruri, la copii.

A fost organizată o acțiune specială pentru a bucura copiii care nu au reușit să-l vadă vreodată pe Moș Crăciun, fiindu-le oferite celor mici cadouri și un strop de speranță.

Pachetele pregătite cu grijă au conținut jucării, dulciuri, haine și produse alimentare de bază, toate fiind colectate prin contribuția personală a polițiștilor.

Am dorit să aducem un zâmbet pe chipurile acestor copii și să le arătăm că nu sunt singuri. Crăciunul înseamnă să fim alături unii de alții, iar această activitate a fost modul nostru de a contribui la bucuria familiilor din comunitate.

“Momentele au fost pline de emoție, atât pentru copii, cât și pentru polițiști, iar cea mai mare răsplată a fost sclipirea de bucurie din ochii celor mici”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending