Connect with us
Publicitate

Actualitate

Anul trecut, venitul mediu pe familie a fost de 7.715 lei. Diferența de venit și cheltuieli între mediul urban și cel rural

Publicat

Publicitate

Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în anul 2023, de 6.223 lei pe o gospodărie (2.491 lei pe o persoană). Au reprezentat 86,7% din veniturile totale, în creştere cu 612 lei faţă de anul 2022.Veniturile totale medii lunare au fost de 7.175 lei pe o gospodărie în 2023. Pe persoană, venitul mediu lunar a fost de 2.872 lei. Creșterea este cu 11%, respectiv, cu 11,5% faţă de anul 2022, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), relatează alba24.ro.

Veniturile băneşti medii lunare au fost de 6.644 lei lunar pe o gospodărie (2.659 lei pe o persoană). Au fost în creştere cu 10,8% faţă de anul 2022.

Veniturile în natură au fost de 531 lei lunar pe o gospodărie (213 lei pe o persoană), în creştere cu 13% faţă de anul 2022.

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au fost de 4.794 lei lunar pe o gospodărie. Au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (66,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2022 cu 0,3 puncte procentuale).

Sursele veniturilor

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1.464 lei lunar pe o gospodărie (20,4% în anul 2023, respectiv, 19,9% în anul 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,4% în anul 2023, respectiv, 7,3% în anul 2022).

Acestea au fost formate din valoarea în veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,6% în anul 2023, respectiv, 1,4% în anul 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,8% în anul 2023, respectiv, 5,9% în anul 2022).

Publicitate

Diferența de venituri între urban și rural

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost, anul trecut, de 7.961 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.420 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 72,8%. A fost mai mare cu 15,7 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural.

În mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 1,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban.

Publicitate

Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,4% în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.

Cheltuielile lunare

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2023, de 5.808 lei pe o gospodărie (2.325 lei pe o persoană), mai mari cu 11,1% faţă de anul 2022, respectiv cu 11,6% la nivel de persoană.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie (166 lei pe o persoană), în creştere cu 8,6% faţă de anul 2022.

Anul trecut, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt:

  • consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii), de 3860 lei lunar pe o gospodărie (62%)
  • transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor, de 1974 lei pe o gospodărie (31,7%)
  • acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii), de 129 lei pe o gospodărie (2,1%).

Cheltuieli lunare la orașe comparativ cu cele de la sate

Potrivit INS, mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.840 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu 9 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural.

În mediul rural, ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.351 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 587 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,2%.

Cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (284 lei pe o gospodărie), cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (282 lei pe o gospodărie) şi cele pentru transport (281 lei pe o gospodărie) au deţinut fiecare o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare, ocupând a treia poziţie în ierarhizarea destinaţiilor cheltuielilor totale de consum.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de numai 18 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare), potrivit Agerpres.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Patru, Doamne și TOȚI patru: Și ultimul din cei patru bărbați căzuți în bazinul de la Fabrica de Cașcaval de la Ibănești a murit

Publicat

Publicitate

Și ultimul dintre cei patru oameni care au căzut astăzi în bazinul de decantare de la fabrica de cașcaval de la Ibănești a murit în această după amiază la Iași, după ce a fost transportat cu un elicopter SMURD în încercarea de a fi salvat.

Viorel Secrieru era ultimul din cei patru și a murit după ce medicii ieșeni au făcut eforturi ore în șir pentru a-l salva.

Patronul firmei, Radu Tudose, apoi Valeriu Bulubenchi și Mitică Racu, sunt ceilalți trei care au murit în cursul după amiezii de astăzi, în ziua de Rusalii, la Ibănești.

Cele patru persoane, cu vârste cuprinse între 47 și 56 de ani, au fost scoase din bazinul de decantare de la Fabrica de Cașcaval de la Ibănești în jurul orelor amiezii de către pompieri și preluate de echipajele medicale aflate la fața locului.

Una dintre victime era conștientă și a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate, o alta a fost transportată urgent la Iași cu un elicopter SMURD, în timp ce alte două persoane au murit pe loc.

Până la orele serii însă, toți patru au murit.

Publicitate

Cazul este cercetat în prezent de organele de cercetare penală și de Inspecția Muncii Botoșani.

Mai multe despre acest caz puteți citi aici: Dramă la fabrica de cașcaval de la Ibănești. Patru bărbați au căzut în bazinul de decantare. Doi au murit pe loc 

Citeste mai mult

Eveniment

23-24 iunie, NOAPTEA de Sânziene: Ce se întâmplă cu dorințele puse în această noapte. Tradiții și superstiții

Publicat

Publicitate

Noaptea de Sânziene are loc între 23 și 24 iunie și este legată de sărbătorirea solstițiului de vară. Aceasta este o sărbătoare românească străveche, plină de tradiții și superstiții, combinând credințe ancestrale cu practici creștine, care continuă să fie respectate și celebrate în multe părți ale României. Sânzienele reflectă legătura profundă a oamenilor cu natura și dorința de a aduce prosperitate și noroc în viața cotidiană, relatează alba24.ro. Ele nu reprezintă doar o simplă sărbătoare, ci și o ocazie de a celebra frumusețea și misterul lumii înconjurătoare.

Noaptea de Sânziene este considerată a fi o noapte magică și mistică, în care se crede că forțele supranaturale sunt la lucru. Sânzienele, după cum sugerează și numele, reprezintă personaje mitice feminine, adesea descrise ca fiind femei tinere și frumoase cu puteri magice.

Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene pot varia în funcție de regiune, dar unele obiceiuri comune includ adunarea și legarea coroanelor de flori, în special de sânziene (flori galbene), dansuri în jurul focurilor de tabără, cântece și povestiri populare.

Se spune că fetele și femeile care participă la aceste ritualuri pot avea parte de noroc în dragoste și căsătorie.

Această sărbătoare își are originile în tradițiile și credințele precreștine și este adesea asociată cu venerarea naturii, fertilitatea și ritualurile legate de trecerea în noul an agricol.

Este important de menționat că tradițiile și semnificațiile specifice ale Noptii de Sânziene pot varia în funcție de regiune și de practicile culturale locale.

Publicitate

Ce Sunt Sânzienele?

Sânzienele, cunoscute și sub numele de Drăgaica în anumite regiuni ale României, reprezintă o sărbătoare tradițională românească, celebrată pe 24 iunie.

Această sărbătoare este legată de solstițiul de vară și are rădăcini adânci în credințele și ritualurile precreștine. Numele „Sânziene” provine de la zeița agrară romană Sancta Diana, care era considerată protectoarea naturii și a recoltelor.

Sânzienele și Noaptea de Sânziene sunt strâns legate de ciclurile naturii și solstițiul de vară, care în sine are o semnificație specială. Această perioadă de trecere și transformare a anotimpurilor creează o atmosferă de mister și energie în jurul evenimentului.

Publicitate

Tradiții de Sânziene

Sânzienele sunt marcate de o serie de tradiții și ritualuri care variază de la o regiune la alta, dar care au în comun celebrarea naturii și a fertilității.

Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene implică adesea ritualuri și practici magice, cum ar fi adunarea și legarea coroanelor de flori, dansurile în jurul focurilor de tabără și cântecele speciale.

Aceste acțiuni pot crea o atmosferă mistică și misterioasă în timpul sărbătorii.

Culegerea Florilor de Sânziene:

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele tinere culeg flori de sânziene (Galium verum), considerate magice și purtătoare de noroc. Florile sunt împletite în coronițe și purtate pe cap sau aruncate pe acoperișurile caselor pentru a aduce belșug și sănătate.

Dansul Drăgaicelor:

În unele zone, grupuri de fete, numite „Drăgaice”, îmbrăcate în costume tradiționale și împodobite cu flori, dansează și cântă pe câmpuri. Se crede că dansul lor ajută la fertilitatea pământului și a animalelor.

Drăgaica este adesea asociată cu obiceiuri și tradiții agricole specifice, iar în unele regiuni ale României este celebrată în special în zonele rurale.

În timpul acestei sărbători, fetele și femeile se adună și formează grupuri în care dansează, cântă și se rotesc în jurul unui băț sau al unui copac, într-un dans ritualic numit „Hora Drăgaicelor”.

Dansul este însoțit de cântece tradiționale și de decorarea cu flori a fetelor.

Această sărbătoare are origini vechi, îmbinând elemente pagane și creștine, și reprezintă un moment de legătură între lumea oamenilor și lumea spirituală.

Se crede că în această perioadă puterile supranaturale sunt mai puternice și că natura este în plină înflorire.

Tradițiile și practicile specifice ale sărbătorii Drăgaica pot varia, dar ideea de bază a venerării fertilității și a solstițiului de vară este comună în toate acestea.

Focuri de Sânziene:

Focurile de Sânziene sunt aprinse în unele comunități pentru a alunga spiritele rele și pentru a proteja recoltele. Tinerii sar peste focuri, un gest simbolic care semnifică purificarea și protecția împotriva bolilor.

Superstiții de Sânziene

Sânzienele sunt înconjurate de numeroase superstiții, multe dintre ele având la bază credința în puterile magice ale acestei nopți.

Împlinirea Dorințelor:

Se spune că dorințele puse în noaptea de Sânziene se împlinesc. De aceea, oamenii își scriu dorințele pe bucăți de hârtie pe care le ard în focul de Sânziene sau le pun sub pernă.

Visul prevestitor:

Fetele tinere își pun sub pernă flori de sânziene în speranța că își vor visa ursitul. Se crede că visele din această noapte sunt prevestitoare și pot dezvălui viitorul.

Puterea vindecătoare a Sânzienelor:

Florile de sânziene sunt considerate a avea puteri vindecătoare. Ceaiurile și infuziile făcute din aceste flori sunt folosite pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Totodată, se spune că scăldatul în roua de pe flori în dimineața de Sânziene aduce sănătate și frumusețe.
Protecția Gospodăriilor:

Coronițele de sânziene sunt agățate la ferestre și uși pentru a proteja gospodăriile de rele și de duhurile necurate. De asemenea, aceste coronițe sunt puse în grajduri pentru a proteja animalele.

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza de circulaţie a trenurilor LIMITATĂ de Codul Roşu de caniculă. CFR Călători, precizări pentru călători

Publicat

Publicitate

Viteza de circulaţie a trenurilor va fi redusă între 30-50 km/h, urmare a avertizărilor de vreme rea emise de ANM.  CFR Călători arată că în zilele cu temperaturi exterioare caniculare instalaţiile de climatizare riscă să nu mai poată asigura răcirea şi să funcţioneze în regim de ventilaţie, relatează mediafax.ro.

„CFR Călători informează că urmare a temperaturilor extreme de 39 – 42 de grade Celsius care se vor înregistra pe raza mai multor judeţe, aflate sub incidenţa celor două avertizări de temperaturi caniculare de cod roşu şi cod portocaliu, viteza de circulaţie a trenurilor va fi redusă între 30-50 km/h. Circulaţia trenurilor se va desfăşura în condiţii de siguranţă, cu reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor, deoarece la nivelul şinei temperatura ajunge şi chiar depăşeşte 50-80 de grade Celsius”, transmite CFR Călători.

Potrivit sursei citate, restricţiile de viteză aplicate pe calea ferată în zona afectată se vor menţine în intervalul de valabilitate a codului roşu şi portocaliu de vreme severă în vigoare.

„În acest context, CFR S.A. – managerul infrastructurii, aplică restricţii de viteză, ceea ce generează întârzieri în circulaţia trenurilor pe anumite intervale de cale ferată de pe raza Regionalelor CF Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Galaţi şi Braşov. Această măsură aplicată de managerul infrastructurii este obligatorie pentru siguranţa traficului feroviar şi este luată de majoritatea administraţiilor de cale ferată din lume, nu doar din România. Reamintim că în zilele cu temperaturi exterioare caniculare care se înregistrează la nivelul şinei şi cutiei materialului rulant, instalaţiile de climatizare riscă să nu mai poată asigura răcirea şi să funcţioneze în regim de ventilaţie”, se mai arată în comunicat.

În condiţiile utilizării întregului parc de material rulant tehnic disponibil, în special pe rutele ce înregistrează cele mai mari solicitări de trafic, pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport şi în vederea adaptării capacităţii de transport la numărul de locuri solicitat, CFR Călători recomandă pasagerilor să îşi planifice din timp călătoria, să utilizeze toate trenurile puse la dispoziţie în graficul unei zile de circulaţie şi să îşi procure din timp legitimaţiile de călătorie, folosind toate canalele disponibile în acest sens.

CFR Călători recomandă pasagerilor, astfel încât călătoria cu trenul în condiţii de caniculă să decurgă fără incidente, în special pentru persoanele cu sensibilitate crescută la căldură sau care nu suportă temperaturile ridicate din cauza unor afecţiuni medicale să se hidrateze permanent şi să aibă cel puţin o sticlă cu apă în bagaj, să aibă medicaţia necesară afecţiunilor pe care le au, în caz de nevoie şi să alerteze imediat personalul de tren dacă se simt rău în timpul călătoriei sau dacă observă o persoană care are nevoie de ajutor, astfel încât călătoria cu trenul în condiţii de temperaturi ridicate şi chiar caniculă să decurgă fără incidente, în special pentru persoanele cu sensibilitate crescută la căldură sau care nu suportă temperaturile ridicate din cauza unor afecţiuni medicale.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 23 iunie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 23 iunie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 23 iunie 2024:

Loto 6/49: 41, 39, 47, 6, 30, 44

Loto 5/40: 27, 40, 28, 7, 33, 11

Joker:  16 / 1, 36, 28, 16, 10

Noroc: 4 2 0 5 7 4 9

Publicitate

Noroc Plus: 8 8 1 3 8 4

Super Noroc: 6 0 1 4 6 1

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending