Connect with us
Publicitate

Actualitate

Anul trecut, venitul mediu pe familie a fost de 7.715 lei. Diferența de venit și cheltuieli între mediul urban și cel rural

Publicat

Publicitate

Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în anul 2023, de 6.223 lei pe o gospodărie (2.491 lei pe o persoană). Au reprezentat 86,7% din veniturile totale, în creştere cu 612 lei faţă de anul 2022.Veniturile totale medii lunare au fost de 7.175 lei pe o gospodărie în 2023. Pe persoană, venitul mediu lunar a fost de 2.872 lei. Creșterea este cu 11%, respectiv, cu 11,5% faţă de anul 2022, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), relatează alba24.ro.

Veniturile băneşti medii lunare au fost de 6.644 lei lunar pe o gospodărie (2.659 lei pe o persoană). Au fost în creştere cu 10,8% faţă de anul 2022.

Veniturile în natură au fost de 531 lei lunar pe o gospodărie (213 lei pe o persoană), în creştere cu 13% faţă de anul 2022.

Publicitate

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au fost de 4.794 lei lunar pe o gospodărie. Au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (66,8% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2022 cu 0,3 puncte procentuale).

Sursele veniturilor

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1.464 lei lunar pe o gospodărie (20,4% în anul 2023, respectiv, 19,9% în anul 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,4% în anul 2023, respectiv, 7,3% în anul 2022).

Acestea au fost formate din valoarea în veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,6% în anul 2023, respectiv, 1,4% în anul 2022) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,8% în anul 2023, respectiv, 5,9% în anul 2022).

Publicitate

Diferența de venituri între urban și rural

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost, anul trecut, de 7.961 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.420 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 72,8%. A fost mai mare cu 15,7 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural.

În mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 1,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban.

Publicitate

Ponderea veniturilor în natură a fost de 12,4% în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.

Cheltuielile lunare

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost, în anul 2023, de 5.808 lei pe o gospodărie (2.325 lei pe o persoană), mai mari cu 11,1% faţă de anul 2022, respectiv cu 11,6% la nivel de persoană.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în anul 2023, a fost, în medie, de 415 lei lunar pe o gospodărie (166 lei pe o persoană), în creştere cu 8,6% faţă de anul 2022.

Anul trecut, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt:

  • consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii), de 3860 lei lunar pe o gospodărie (62%)
  • transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor, de 1974 lei pe o gospodărie (31,7%)
  • acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii), de 129 lei pe o gospodărie (2,1%).

Cheltuieli lunare la orașe comparativ cu cele de la sate

Potrivit INS, mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.840 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.938 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,2% în cheltuielile totale, cu 9 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural.

În mediul rural, ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.351 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 587 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,2%.

Cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (284 lei pe o gospodărie), cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (282 lei pe o gospodărie) şi cele pentru transport (281 lei pe o gospodărie) au deţinut fiecare o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare, ocupând a treia poziţie în ierarhizarea destinaţiilor cheltuielilor totale de consum.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de numai 18 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare), potrivit Agerpres.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Poşta Română lansează o colecţie de cărţi poştale cu imagini impresionante din timpul războiului din Ucraina

Publicat

Publicitate

Compania Naţională „Poşta Română” lansează miercuri o colecţie unică de cărţi poştale ce ilustrează imagini impresionante din timpul războiului din Ucraina, surprinse de fotografi ucraineni.

Cărţile poştale vor fi lansate în cadrul evenimentului „1.000 de zile de război în Ucraina”, organizat în parteneriat cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti şi Postcrossing.

„Aceste cărţi poştale vor deveni simboluri ale solidarităţii şi susţinerii pentru poporul ucrainean, iar participanţii vor avea ocazia să le trimită gratuit prin intermediul Poştei Române, Evenimentul reprezintă un moment de reflecţie prin care dorim să transmitem un puternic mesaj de încurajare pentru vecinii noştri, profund afectaţi de acest război. Poşta Română îşi doreşte, prin acest demers, să contribuie la aprofundarea înţelegerii publicului asupra situaţiei din Ucraina şi să aducă un omagiu celor care au suferit din cauza războiului”, subliniază reprezentanţii companiei într-un comunicat. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Se schimbă vremea în toată țara. Atenționare meteo de ninsori, ploi și vânt puternic

Publicat

Publicitate

Se schimbă vremea în toată țara. Începând de miercuri dimineața până sâmbătă noaptea, în țară sunt așteptate ploi moderate, ninsori la munte și intensificări ale vântului. 

Potrivit ANM, în perioada 20 noiembrie, ora 10:00 – 23 noiembrie, ora 20:00, în țară sunt așteptate precipitații moderate cantitativ, ninsori la munte și strat de zăpadă consistent și intensificări ale vântului.

În intervalul menționat temporar vor fi precipitații în toate regiunile. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și în Dobrogea va ploua și pe arii restrânse vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. În restul regiunilor pe parcursul zilei de miercuri vor fi ploi apoi vor predomina ninsorile. La munte va ninge și local se va depune strat de zăpadă consistent.

Publicitate

Se vor acumula cantități de precipitații de 15…25 l/mp, iar cu precădere în vest și la munte, pe arii restrânse acestea vor depăși 30 l/mp.

Local și temporar vor fi intensificări ale vântului în toate regiunile, cu viteze în general de 50…60 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70 km/h, iar cu precădere în zona înaltă a Carpaților Meridionali, în noaptea de joi spre vineri (21/ 22 noiembrie) și pe parcursul zilei de vineri (22 noiembrie) vor fi rafale de peste 90 km/h, viscolind ninsoarea și spulberând zăpada.Miercuri, 20 noiembrie, între ora 10:00 și 20:00, vântul va avea intensificări în Banat, Crișana, Maramureș, local în Transilvania, în nord-vestul Moldovei și pe litoral, cu viteze în general de 55…65 km/h.

La munte vor fi rafale de 70…80 km/h, iar la altitudini mari, cu precădere în Carpații Occidentali și în nordul Carpaților Orientali vor depăși 90 km /h.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul de la Bistriţa Vâlcii

Publicat

Publicitate

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 780 într-o familie înstărită şi deosebit de evlavioasa. A mers la şcoală încă de mic străduindu-se să acumuleze cât mai multă învăţătura. În acelaşi timp dovedeşte o mare atracţie către Biserică. Când a ajuns la vârsta căsătoriei, părinţii au hotărât să-l însoare, dar el simţind chemarea Duhului, a fugit lepădându-se de cele lumeşti.

A mers într-o aşezare monahală din Decapole, unde era egumen Simeon, un unchi din partea mamei. Aici a rămas timp de 14 ani, avându-l pe acesta părinte duhovnicesc. Dorul către frumuseţile pustiei l-a îndemnat să se retragă singur într-o peşteră şi să se nevoiască. De aici, „îmbunătăţitul sihastru”, pentru a lua apărarea sfintelor icoane, face mai multe călătorii în Asia şi la Constantinopol. Pleacă apoi la Roma, străbătând totodată şi alte oraşe din Apus. Peste tot Sfântul Grigorie ia apărarea cinstitorilor sfintelor icoane şi vine în ajutorul semenilor săi bolnavi şi necăjiţi, vindecându-i, mângâindu-i, iar pe alţii întorcându-i la Hristos.

Se întoarce în Răsărit aşezându-se la Tesalonic, unde devine în scurt timp foarte cunoscut, datorită darului primit de la Dumnezeu de a prezice viitorul şi datorită puterii asupra demonilor. Tot aici primeşte sfântul şi Taina Preoţiei. Către sfârşitul vieţuirii pământeşti, Dumnezeu i-a dat o boală grea. A trecut la cele veşnice în ziua de 20 noiembrie 842. În scurt timp mormântul său devine foarte cunoscut, datorită minunatelor vindecări ale celor ce veneau cu credinţă şi se rugau sfântului.

Publicitate

Moaştele sale au fost duse apoi în Constantinopol, unde au rămas pâna în jurul anului 1453, când oraşul a fost cucerit de turci. Spre sfârşitul secolului al XV-lea, banul Barbu Craiovescu, „cu multă cheltuială” a cumpărat sfintele odoare şi le-a adus în Oltenia, aşezându-le în Manastirea Bistriţa, ctitoria familiei sale şi locul unde el însuşi s-a călugărit, sub numele de Pahomie. De-a lungul secolelor creştinii au arătat o cinste deosebită moaştelor sfântului, venind cu evlavie şi închinându-se lor.

Chiar dacă, încă de la aducerea în ţară a moaştelor sale, Grigorie a fost cinstit de către locuitorii Olteniei ca sfânt, abia la 28 februarie 1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului său în toată Biserica noastră. De atunci el este prăznuit

Publicitate
Citeste mai mult

Actualitate

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending