Connect with us

Eveniment

„Anul Nou care n-a fost” – Cel mai bun film de lungmetraj, la Gala Premiilor Gopo. Premiile acordate la cea de a XIX-a ediție

Publicat

Publicitate

Filmul ‘Anul Nou care n-a fost’, în regia lui Bogdan Mureșanu, a primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj, la cea de a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, care s-a desfășurat, marți seara, la Teatrul Național ‘I. L. Caragiale’ din Capitală.

Premiul a fost înmânat regizorului Bogdan Mureșanu de actrița Rodica Mandache, câștigătoare, la ediția din 2024, a unui premiu pentru întreaga activitate.

‘Sunt inundat de o bucurie imensă, pentru că nu mă așteptam să ajung aici sub nicio formă. Nimeni nu face filme, nu se lansează în nebunia asta cu gândul că o să ajungă undeva, cândva să vorbească în fața unei audiențe de tipul ăsta. Te gândești că să-ți placă ție, este un mare lucru’, a afirmat regizorul Bogdan Mureșanu.

‘Anul Nou care n-a fost’ a primit, pe lângă Premiul pentru cel mai bun lungmetraj, alte nouă premii, respectiv: Premiul pentru cea mai bună regie; Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal; Premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol principal; Premiul pentru cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură; Premiul pentru cele mai bune decoruri; Premiul pentru cel mai bun sunet; Premiul pentru cel mai bun film de debut; Premiul pentru cel mai bun montaj; Premiul pentru cel mai bun scenariu

Premiile acordate în cadrul Galei Premiilor Gopo sunt:

Publicitate

* Premiul publicului (pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la box office) – ‘Buzz House. The Movie’;

* Premiul pentru cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură – Iulia Roșeanu și Domnica Bodogan pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cele mai bune decoruri – Iulia Fulicea și Victor Fulicea pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cel mai bun sunet – Sebastian Zsemlye pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul ‘Tânără speranță’ – Ciprian Chiujdea pentru rolul Adi din filmul ‘Trei kilometri până la capătul lumii’;

* Premiul pentru cele mai bune costume – Viorica Petrovici pentru filmul ‘Săptămâna Mare’;

* Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de ficțiune – ‘@ TikTok Cowboy’, regia Ștefan Anastaseu;

* Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de animație – ‘White Noise’, regia Alexia-Ioana Badea;

* Premiul pentru cel mai bun film de debut – ‘Anul Nou care n-a fost’, regia Bogdan Mureșanu;

* Premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar – Alina Berzunțeanu pentru rolul Simona Petrescu din filmul ‘Trei kilometri până la capătul lumii’;

* Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar – Ciprian Chiricheș pentru rolul Gheorghiță din filmul ‘Săptămâna Mare’;

* Premiul pentru cel mai bun montaj – Vanja Kovaèeviæ și Mircea Lăcătuș pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cel mai bun film documentar – ‘Alice On & Off’, regia Isabela Țenț;

* Premiul pentru cel mai bun film european – ‘The Zone of Interest’ distribuit de Bad Unicorn;

* Premiul pentru cea mai bună muzică originală – Marius Leftărache și Nikita Dembinski pentru filmul ‘Nasty’;

* Premiul pentru cea mai bună imagine – Andrei Butică pentru filmul ‘Săptămâna Mare’;

* Premiul pentru cel mai bun scenariu – Bogdan Mureșanu pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cea mai bună actriță într-un rol principal – Nicoleta Hâncu pentru rolul Florina Miu din filmul ‘Anul Nou care n-a fost;

* Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal – Adrian Văncică pentru rolul Gelu din filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cea mai bună regie – Bogdan Mureșanu pentru filmul ‘Anul Nou care n-a fost’;

* Premiul pentru cel mai bun film de lungmetraj – ‘Anul Nou care n-a fost’, regia Bogdan Mureșanu.

Premiul Romanian Society Of Cinematographers (RSC) pentru cea mai bună imagine i-a fost acordat lui Alex Sterian pentru filmul ‘Căsătoria’.

Regizorul Dan Pița a primit, în cadrul Galei Premiilor Gopo 2025, Premiul pentru întreaga activitate. Acesta nu a putut fi prezent la eveniment, dar a trimis un mesaj: ‘Mă bucură foarte mult să primesc acest premiu. Este pentru întreaga mea activitate, care înseamnă vreo 20 de filme de lungmetraj, seriale de televiziune. (…) Mulțumesc încă o dată celor care s-au gândit la mine, dar pe Gopo e bine să îl ții cât mai aproape de tine. Înveți de la el multe lucruri’, a spus regizorul Dan Pița.

Un premiu pentru întreaga carieră i-a fost acordat actriței Ioana Pavelescu.

Laurențiu Damian a descris-o drept ‘o mare actriță care a pictat cu chipul ei ecranul filmului românesc’.

Ioana Pavelescu a mărturisit că își iubește meseria ‘până la deznădejde’. În discursul său, actrița i-a amintit pe câțiva dintre cei care i-au marcat cariera, printre aceștia numărându-se Sergiu Nicolaescu, Amza Pellea, Alexandru Tatos, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, dar și criticul de film Magda Mihăilescu ‘care a scris o cronică extraordinară’.

‘E foarte plăcut să primești aplauze. Mulțumesc în primul rând Tudor Giurgiu, care iubește actorii și noi îl iubim pe el. Nu știam că se dau premii pentru întreaga carieră la început de carieră’, a spus Ioana Pavelescu.

Un premiu pentru întreaga activitate i-a fost înmânat directorului de imagine Florin Mihăilescu, iar un premiul special i-a fost acordat maestrului de lumini Ion Olteanu.

Gala Premiilor Gopo este organizată de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al Babel Communications. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending