O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG (VIII) 

În preocupările lui Eminescu privind didactica se pot întâlni și puncte de vedere privind personalitatea învățătorului.  În raportul nr. 217 / 76 pe care Eminescu îl adresează Ministerului Instrucției de atunci, Toma Chiricuță găsește  o atitudine tranșantă: „Asupra unui învățător nu trebuie însă să atârne nici măcar pretextul unei desconsiderări din partea concetățenilor și a școlarilor săi”. În „Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași” (vezi „Opere  complete”) atrage atenția că învățătorii buni nu sunt doar produsul școlilor care i-au format, ci mai mult ai naturii, care i-a înzestrat cu un adânc simț pedagogic: „aceștia sunt învățătorii născuți”.  Și față de școlile care i-au format ca învățători, Eminescu  este destul de realist: „Cunoștințele lor consistă în genere în vorbe moarte, a căror realitate vie n-o pricep”.  Sensul acestei fraze este întărit de o explicație a  autorului studiului, Toma Chiricuță: „Școlile au dat acestor învățători mai mult cunoștințe superficiale și o metodă insuficientă”.  Din  raportul amintit, Toma Chiricuță extrage: 1) „lipsa absolută de mijloace pedagogice”; 2) „lipsa unei foi învățătorești”; 3) „cărțile didactice, câte sunt la noi, sunt pentru licee. Învățătorii rurali n-au ce citi, chiar dacă vor”; 4) „deși programul școalelor noastre rurale e încărcat cu aceste științe, totuși pentru a-i face apți pe învățători la propunerea unor asemenea cunoștințe, nu există până astăzi un singur mijloc, nici măcar un organ periodic”.

Toma Chiricuță descoperă în finalul raportului amintit o idee eminesciană  cu privire la „desăvârșirea culturii profesionale a oamenilor școalei”, reluând acest pasaj:      „Atrăgându-vă atenția asupra acestor lipsuri, vă rog totodată, Domnule Ministru, să binevoiți a hotărî dacă n-ar fi bine ca aceste conferințe să se ție pe viitor în feriile Crăciunului și ale Paștelor. Atunci petrec în genere în Iași profesorii de la institutele secundare, din mijlocul cărora s-ar găsi mulți a căror metodă ar servi de model învățătorilor rurali și ale căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Observând prezența  unui mare număr de suplinitori în învățământ, Eminescu scrie în raportul către ministru: 1. „Totdeauna am crezut că în locul unor suplinitori inepți e mai bine să nu fie de fel”; 2. „Școala să fie școală, Statul stat și omul om”.  În fapt Eminescu dorea ca primăriile de comune să aloce sumele necesare școlilor și salariului învățătorului, „popa să fie bun”, „dările să fie mici”, iar „învățătorii pedagogi” ca cea mai înaltă accepție în care se poate lua cuvântul învățător.  În recenzia la „Manualul de Istoria românilor” a lui Gr. Cristescu, Eminescu cere învățătorilor să fie colaboratori științifici la munca pedagogilor: „O recomandăm cartea învățătorilor și dorim ca fiecare să-și facă observațiile sale asupra ei, căci autorul, după câte știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările, câte i s-ar propune de către învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se creează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc”.  Adevărul este, observă Toma Chiricuță,  că marele nostru poet  are meritul de a fi enunțat  câteva idei  mari: 1) că pedagogia nu este o știință creată numai de câțiva, ci este o muncă colectivă care se adună și se desăvârșește necontenit; 2) că se gândește numai la un câmp restrâns, pe care ar trebui să se afirme colaborarea profesorilor: câmpul literaturii didactice; 3.) are meritul de a pune problema pedagogiei experimentale; 4) este, până la un punct, un creator în domeniul educației; 5) are contribuții pe tărâmul istoriei pedagogiei și culturii românești; 6) a propus crearea unei biblioteci pedagogice pentru învățători; 7) propune întemeierea  unei publicații periodice pentru învățători; 8) recomandă instituirea unor cursuri de vacanță în vederea perfecționării culturii învățătorilor. Și să nu uităm, toate acestea la nivelul anului 1875. (VA URMA)

Autoritățile sanitare din județul Botoșani trag un semnal de alarmă privind riscul crescut de infecție cu virusul West Nile, odată cu instalarea sezonului cald.

Direcția de Sănătate Publică Botoșani a transmis o adresă oficială tuturor primăriilor din județ, cu recomandarea fermă de a informa populația și de a promova măsurile de prevenție împotriva înțepăturilor de țânțari.

Un exemplu de reacție promptă vine din partea Primăriei orașului Flămânzi, care a emis un apel public către cetățeni, explicând riscurile asociate și modalitățile prin care poate fi prevenită transmiterea virusului. Deși anunțul a fost publicat de această primărie, mesajul este valabil pentru toate localitățile din județ.

Virusul West Nile este transmis exclusiv prin înțepătura țânțarilor infectați, nu se transmite de la om la om, iar riscul este major în zonele umede și în perioadele cu temperaturi ridicate. Deși cele mai multe infecții sunt asimptomatice, în unele cazuri pot apărea simptome precum febră, dureri de cap, greață, oboseală, erupții cutanate sau, în forme severe, meningită sau encefalită virală.

Iată și măsurile recomandate populației:

• Purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni, mai ales dimineața și seara;
• Utilizarea substanțelor repelente (spray-uri anti-țânțari cu DEET, icaridin etc.);
• Montarea plaselor de protecție la ferestre și uși;
• Evitarea zonelor cu bălți, vegetație deasă sau ape stătătoare;
• Acoperirea cărucioarelor și pătuțurilor bebelușilor cu plase;
• Eliminarea surselor de apă stătătoare din curți și grădini (recipiente, jucării, cauciucuri, gunoaie, subsoluri inundate etc.).

„Cea mai bună metodă de prevenire a infecției cu virusul West Nile este evitarea înțepăturilor de țânțari”, transmite Direcția de Sănătate Publică Botoșani, care subliniază că măsurile de prevenire sunt simple, dar esențiale, mai ales în lunile de vară.

Locuitorii din toate comunele și orașele județului sunt rugați să se informeze din surse oficiale și să colaboreze cu autoritățile locale în aplicarea acestor recomandări.

Conform datelor oficiale din sezonul cald 2024 – cele mai recente disponibile – în România s-au înregistrat 73 de cazuri de infectare cu virusul West Nile, dintre care 9 persoane au decedat. Dintre decese, unul a fost înregistrat în județul Botoșani, localnicul numărându-se printre cele 9 victime confirmate de Institutul Național de Sănătate Publică.

După trei zile pline de arome, muzică și voie bună, Street FOOD Festival 2025 de la Botoșani se pregătește de un final spectaculos, chiar în această duminică, 22 iunie.

Organizatorii promit și astăzi o zi de neuitat, un epilog savuros pentru evenimentul care a adunat, în centrul municipiului, mii de botoșăneni dornici de relaxare, gusturi noi și momente petrecute în familie.

„Trei zile de magie urbană practic au trecut, dar azi e momentul să scriem împreună finalul perfect”, au transmis reprezentanții administrației locale, invitând publicul să transforme ultima zi de festival într-o sărbătoare a orașului.

Pe Pietonalul Unirii, devenit epicentrul culinar al orașului, copiii și părinții au descoperit delicii din toate colțurile lumii – de la burgeri suculenți la deserturi asiatice, tacos picant sau clătite americane. Atmosfera a fost completată de ritmurile live și de mirosul irezistibil al preparatelor gătite pe loc.

Iar ziua de duminică promite să ridice nivelul așteptărilor.

Astăzi, pe scenă, au urcat deja sau vor urca:

• 14:00 – Bob Ramanka: perfect pentru o după-amiază relaxată;
• 18:30 – DJ Set cu Lurre: ritmuri vibrante pentru warm-up;
• 20:00 – Nuanțe: sound românesc autentic, în prag de seară;
• 21:30 – The Mono Jacks: concertul mult așteptat care va încheia festivalul în aplauze.

Intrarea este liberă, iar organizatorii încurajează botoșănenii să iasă din casă și să trăiască ultima zi a festivalului ca pe un moment de comuniune urbană, în care orașul pulsează de energie, culoare și bucurie.

Una peste alta, se poate spune că Street FOOD Festival 2025 la Botoșani nu a fost doar despre mâncare – a fost despre o stare de bine, despre familie, prieteni și muzică bună. Duminică se scrie ultimul capitol al acestei ediții – și merită trăit cu toată inima.

Un gest de responsabilitate și grijă față de natură a avut loc în comuna Trușești, județul Botoșani, unde un pui de căprioară rănit a fost salvat sâmbătă, 21 iunie 2025, dintr-un lan de lucernă, cu sprijinul prompt al autorităților.

În jurul orei 15:00, polițiștii din cadrul Postului de Poliție Transporturi Feroviare Trușești au fost alertați de prezența unui animal sălbatic aflat în dificultate, în apropierea Pădurii Drislea, la marginea localității. Un echipaj s-a deplasat imediat în zonă, identificând un pui de căprioară care prezenta o rană vizibilă la unul dintre picioare.

Intervenția a fost una calmă și eficientă. Polițiștii au reușit să preia în siguranță animalul, evitând orice stres suplimentar pentru acesta, și au luat legătura cu specialiștii Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Botoșani (AJVPS).

Reprezentanții AJVPS au preluat căprioara pentru a-i oferi îngrijiri medicale specializate, urmând ca, după recuperare, micuțul erbivor să fie redat mediului său natural, acolo unde îi este locul.

Cazul dovedește, încă o dată, că vigilența cetățenilor și colaborarea cu autoritățile pot face diferența atunci când vine vorba despre protejarea faunei sălbatice. Polițiștii le mulțumesc tuturor celor care semnalează astfel de situații și reamintesc că fiecare acțiune în sprijinul animalelor sălbatice contribuie la conservarea echilibrului natural.

Un pui de căprioară salvat înseamnă mai mult decât o simplă intervenție – este un pas spre o relație mai armonioasă între oameni și natură.