Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România (APCE) le recomandă prosumatorilor care pleacă de acasă de Paște să oprească invertoarele folosind siguranța dedicată acestora, contribuind astfel la menținerea echilibrului în sistemul energetic național, scrie .

Dispeceratul Energetic Național intervine în contextul dezechilibrului între producție și consum. Pentru a evita supraîncărcarea rețelei și eventuale pene de curent, se vor lua măsuri drastice de reducere a producției. Concret, unitățile Hidroelectrica și Elcen vor întrerupe complet activitatea, iar centrala nucleară de la Cernavodă ar putea funcționa la capacitate redusă cu până la 40%, dacă situația o va impune.

Conform unui comunicat al APCE, același apel este adresat și firmelor care au panouri solare, dar nu au activitate sau consum pe timpul zilei în acea perioadă. În preajma Sărbătorilor Pascale, când consumul de energie electrică scade semnificativ, în spațiul public au apărut îngrijorări legate de echilibrul sistemului energetic național, susțin reprezentanții asociației, citați de Agerpres.ro.

Risc de pene de curent de Paști

„De Paște, prosumatorii oferă din nou o lecție de civism <energetic> și facem acest lucru doar pentru a demonstra că surplusul de energie al nostru este o parte din soluție, nu o problemă. Am toată încrederea în experiența echipelor de la Dispeceratul Energetic Național.

Pentru mine, ei sunt la fel de importanți ca și controlorii de trafic aerian”, a afirmat președintele APCE, Dan Pîrșan, în comunicat.

Potrivit sursei citate, prosumatorii pot reduce producția solară cu până la 5%.

Reprezentanții APCE susțin că energia nucleară se poate diminua doar în anumite limite mici, fiind o sursă stabilă și esențială în sistemul energetic.

„Hidrocentralele pot reduce producția la limită, în special pentru a conserva rezervele din lacuri, o practică responsabilă în contextul actual, iar centralele pe gaz sau cărbune pot fi oprite temporar, chiar dacă implică pierderi financiare”, se menționează în comunicat.

Totodată, parcurile fotovoltaice mari, de peste 5 MW, și turbinele eoliene pot fi controlate de Transelectrica. Astfel, acestea pot fi oprite atunci când este necesar.

„Problema reală este la parcurile fotovoltaice comerciale mai mici de 5 MW, care sunt multe și nu pot fi controlate centralizat”, spun reprezentanții asociației. O problemă este reprezentată de lipsa marii stocări în baterii, la care România este „repetentă”.

Prosumatorii contribuie cu doar 30% din totalul energiei fotovoltaice din România – și doar atunci când este soare în toată țara, menționează sursa citată.

„Când tensiunea din rețea depășește 253V, echipamentele prosumatorilor se opresc automat, ca măsură de siguranță. Invertoarele prosumatorilor nu funcționează în condiții de supra-tensiune în rețea peste 253V.

Deci, în lipsa consumului din rețea, prosumatorii nu injectează energie, iar sistemul se autoreglează”, explică reprezentanții asociației.

Consumul de energie de Paște va fi unul mic, iar producția trebuie să fie la un nivel adecvat, pentru a nu exista probleme de adecvanță și de tensiune la nivelul sistemului, motiv pentru care au fost luate măsuri pe fiecare tip de producător, a anunțat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Producția centralei de la Cernavodă ar putea fi redusă cu până la 40%

Astfel, la Hidroelectrica se vor opri hidroagregate, la Nuclearelectrica puterea ar putea scădea cu până la 40%, în timp ce Elcen va opri unitățile care produc energie electrică. Totodată, prosumatorilor li se recomandă să-și oprească invertoarele, a transmis ministrul după ședința Comandamentului Energetic.

„Perioada cea mai sensibilă va fi duminică, în prima zi de Paște, între orele 11:00 și 16:00. Atunci estimăm un consum care va putea fi în jurul valorii de 2.500 megavați, în scenariul de bază. Este un consum foarte redus.

Gândiți-vă că într-o zi normală de duminică, o zi în care oricum e un consum mai mic decât în timpul săptămânii, discutăm de valori de 5.000, poate 4.000 și ceva MW, deci discutăm de un nivel de două ori mai mic”, a explicat Burduja, după ședința Comandamentului Energetic.

sursa: agerpres

Astăzi, 16 aprilie 2025, secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, domnul Sorin ION,  s-a întâlnit cu directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ din județul Botoșani, pentru a discuta despre provocările și oportunitățile învățământului preuniversitar la nivel național, precum și despre aspecte specifice sistemului educațional local.

Evenimentul, desfășurat în Sala „Mihai Eminescu” de la Hotelul Rapsodia din Botoșani, a avut ca scop consolidarea dialogului între reprezentantul ministerului și directorii școlilor din județul nostru. Printre subiectele abordate s-au numărat implementarea noilor politici educaționale, digitalizarea procesului de învățământ, măsurile de sprijin pentru elevii din medii defavorizate prin programe de prevenire a abandonului școlar, dar și desfășurarea examenelor naționale în anul școlar curent.

Secretarul de stat a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile educaționale și autoritățile centrale, evidențiind angajamentul Ministerului Educației și Cercetării de a sprijini dezvoltarea unui sistem de învățământ modern și incluziv.

La întâlnire a participat și președintele Consiliului Județean Botoșani, domnul Valeriu IFTIME, care a subliniat colaborarea excelentă dintre instituția pe care o conduce și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, precum și faptul că autoritățile județene susțin reducerea învățământului simultan până la desființare, în următorii doi ani, pentru desfășurarea unui act educațional optim, prin asigurarea transportului școlar cu microbuze electrice în toate unitățile administrativ-teritoriale care au nevoie.

Directorii prezenți au avut ocazia să își exprime opiniile și să adreseze întrebări cu privire la prioritățile Ministerului Educației și Cercetării în perioada următoare. În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate provocările specifice ale școlilor din Botoșani, necesitatea adaptării planurilor cadru și a programelor școlare la provocările educaționale actuale, dar și accesul elevilor și al cadrelor didactice la la resurse educaționale de calitate.

„Astăzi, am avut onoarea de a-l primi pe domnul secretar de stat Sorin Ion, în cadrul unei întâlniri extrem de productive cu directorii unităților de învățământ din județul Botoșani. Discuțiile au fost axate pe identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea procesului educațional, sprijinirea profesorilor și dezvoltarea infrastructurii școlare.

Am subliniat importanța colaborării strânse între instituțiile de învățământ, autoritățile județene și Ministerul Educației și Cercetării pentru a asigura elevilor un mediu propice învățării. De asemenea, am discutat despre strategiile pentru reducerea abandonului școlar, despre adaptarea curriculumului la nevoile reale ale societății și reducerea învățământului simultan.

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani rămâne angajat în misiunea de a susține inițiativele care conduc la o educație de calitate, iar întâlnirea de astăzi a demonstrat încă o dată dorința tuturor părților implicate de a face din educație o prioritate reală. Mulțumim domnului secretar de stat pentru implicarea și sprijinul permanent!” a declarat prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis miercuri mesajul de Sfintele Paști, în care a subliniat că iubirea smerită și milostivă a Mântuitorului Iisus Hristos este mai tare decât păcatul și moartea.

„Prin iubirea Sa smerită şi milostivă, Domnul Iisus Hristos arată pe Cruce ascultare smerită faţă de Dumnezeu şi iertare milostivă faţă de cei ce L-au răstignit. Astfel, Domnul Hristos ridică sau vindecă păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva spre mântuirea lumii şi, totodată, înlocuieşte violenţa ucigătoare cu iubirea pacificatoare”, a evidențiat Părintele Patriarh Daniel.

Mesajul integral:

Iubirea smerită şi milostivă este mai tare decât păcatul şi moartea

După ce a serbat, împreună cu ucenicii Săi, Paştele iudaic, Domnul Iisus Hristos a instituit, Joi seara, un Paşte nou, la Cina cea de Taină, prin care anticipa taina morţii Sale jertfelnice pe Cruce din ziua de Vineri şi Învierea Sa a treia zi (Duminică), pentru a dărui lumii viaţa veşnică. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: „Paştele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Corinteni 5, 7).

Centrul sărbătorii Paştelui iudaic este celebrarea minunii trecerii poporului evreu, condus de Moise, prin Marea Roșie, ca pe uscat, pentru eliberarea poporului evreu din robia Egiptului. Însă, la sărbătoarea Paştelui creştin, Biserica noastră celebrează trecerea lui Hristos cu trupul prin jertfa sângeroasă a morţii Sale pe Cruce şi Învierea Sa din morţi cu trupul, pentru a intra în viaţa cerească veşnică din Împărăţia cerurilor.

Prin iubirea Sa smerită şi milostivă, Domnul Iisus Hristos arată pe Cruce ascultare smerită faţă de Dumnezeu şi iertare milostivă faţă de cei ce L-au răstignit. Astfel, Domnul Hristos „ridică” sau vindecă păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva spre mântuirea lumii şi, totodată, înlocuieşte violenţa ucigătoare cu iubirea pacificatoare.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă pe toţi să arătăm în jurul nostru iubire smerită şi milostivă, iertare, pace şi bucurie, ca fiind daruri ale lui Hristos Cel înviat.

Dorim tuturor românilor din România, de lângă frontierele ei şi din diaspora, pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu urarea pascală: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PREȚUINDU-L PE EMINESCU

Facem ce facem și simțim o nevoie acută de întoarcere la Poetul Național. Din această perspectivă, încă un volum bibliofil dedicat lui Eminescu, având un caracter minion (13 / 9), ne propun remarcabilii cercetători Nicolae Iosub și Mihai C. V. Cornaci. Dedicat împlinirii, la 15 ianuarie 2025, a 175 de ani de la nașterea Poetului, volumul se intitulează „Mihai Eminescu în viziunea celor ce l-au cercetat și cunoscut (Editura „Axa”, Botoșani, 2025, 90 de pagini). Cei doi cercetători propun un volum ca un drum pietruit prin viața lui Eminescu, pe care cine îl parcurge găsește răspunsuri la întrebări pe care încă nu și le-a pus. „Arzând de zel”(Goethe), cei doi asigură un caracter dens al informațiilor, transformând volumul într-un poem strălucitor închinat conjudețeanului lor, Eminescu. Autorii pun pe 24 de pagini, sub titlul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești”, o parte din biografia și preocupările poetului: Eminescu poet, Eminescu prozator, Eminescu dramaturg,  Eminescu publicist, Eminescu traducător și o altă secvență  care vizează activitățile diverse ale poetului. Pentru că, bănuiesc eu, primele preocupări sunt mai cunoscute, rețin din  activitățile diverse: 1) bibliotecar: „… la biblioteca lui Aron Pumnul de la Cernăuți, la Societatea „România Jună” din Viena, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Poetul era atras de manuscrisele vechi pe care le achiziționa în fondul de carte al  bibliotecii, cărțile rare, pe care dădea și ultimii bani”; 2) gustul pentru lectură: „… rapiditatea cu care lectura o carte, memoria sa excepțională, l-au ajutat să acumuleze cunoștințe importante, care i-au folosit în viață și în creația sa literară și publicistică”;         3) revizor școlar pe județele Iași și Vaslui: „… activitate care l-a pus în contact cu realitățile satului românesc, modul de organizare, dotarea și valoarea învățământului la sate.  A efectuat peste 250 de inspecții, întocmind rapoarte pentru minister, în care arăta neajunsurile învățământului de la sate și măsurile ce ar fi trebuit luate. El a organizat cursuri de pregătire a învățătorilor, a promovat metodele modern de predare în școli, a promovat manualele școlare cele mai bune și mai utile pentru elevi, cum a fost manualul întocmit de Creangă”.

Deși Eminescu, prin firea sa închisă, nu prea vorbea despre sine, cei doi autori, au citit atent opera eminesciană și au putut pune pe 15 pagini  referiri ale poetului despre el însuși: 1) „Am răsărit din fundul Mării-Negre, / Ca un luceafăr am trecut prin lume, / În ceruri am privit și pe pământ” („Odin și Poetul”); 2) „La facerea lumii, la adițiunea ei, Dumnezeu a greșit cu unul. Acesta am fost eu Dar este o minune că nu există în realitate, ci este doar umbra unei greșeli”; 3) „Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămână necunoscută cititorilor săi și cu cât vei fi mai cu talent cu atât aceasta-i mai necesar”; 4) „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”; 5) „Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte / C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte, / Astfel încăput pe mâna a oricui, te va drege, / Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege” („Scrisoare I”); 6) „Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni de citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era sâ-mi devie fatală”; 7) „Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancholic și n-am avut niciodată destul curagiu de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e într-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi”(din scrisoarea către Slavici);   8) „Am trait ca un pustnic, ca un săhastru… Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine…” (dintr-o scrisoare către Veronica Micle);

Alte pagini sunt dedicate „amintirilor și aprecierilor unor scriitori și oameni ai culturii”. Sunt reținute puncte de vedere ale lui Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, George Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, C. Dobrogeanu Gherea, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Nichita Stănescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Elena Văcărescu, Roza Del Conte, Mite Kremnitz, A. D. Xenopol, Constantin Chiriță, Ioan Slavici, Radu Economu, Alain Guillermou, Nicolae Constantinescu, C. Rădulescu-Motru, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu și Victor Eftimiu.

Din florilegiul expus de autori,  alegem spusele lui Nichita Stănescu: „Mulți, foarte mulți, ar dori să scrie măcar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni n-ar accepta să trăiască măcar o singură clipă din viața Domniei Sale. România are 100 de poeți buni, 50 de poeți foarte buni,  10 poeți de geniu și un singur Eminescu”.

Ultimul capitol, „Mihai Eminescu în viziunea celor care l-au cunoscut”, prezintă caracterizări ale lui George Murnu, Matei Eminescu, Ion Luca Caragiale, Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Nicolae Petrașcu, Titu Maiorescu, Alexandru Paleologu, Grigore Păucescu și N. Păunescu-Ulmu. Rețin spusele Reginei Carmen Sylva, care l-a cunoscut pe Eminescu în annul 1882, când acesta, însoțit de Titu Maiorescu, face o vizită Reginei: „Eminescu ne părea neliniștit și răvășit, ca venind ndintr-o altă lume, tenebrous, el îmi amintea de Manfred și de Faust, de chipurile palide și răvășite aale marilor romantici. Degetele-I erau lungi și înghețate, obrajii brăzdați de riduri albăstrui, gura foarte expresivă, cu buze fine, îi traducea toate emoțiile. (…) Avea vocea răgușită dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălțat din umeri: „Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci” – a suspinat el readus o clipă la realitate. Mi-am dat foarte bine seama că din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceașca de ceai pe care i-am servit-o a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimental unui zeu servit de-o muritoare”.

Această minunăție bibliofilă se închide cu două poeme dedicate lui Eminescu de Maria Cunțan și Mirela Butacu. Volumul este presărat cu o multitudine de imagini  cu Eminescu, toate aflate în vasta colecție a autorilor.