Halterofila Andreea Cotruța, botoșăneanca noastră de la CS Botoșani, a obținut o medalie de aur și două de argint la categoria 59 kg, astăzi, marți seară, în cadrul Campionatelor Europene de haltere desfășurate la Chișinău, în Republica Moldova.

Cotruța a obținut aurul la total, cu 208 kg, după ce a luat argint la smuls, cu 94 kg (a ratat ultima încercare, la 97 kg), și la aruncat, cu 114 kg (ratând două tentative, la 118 kg și 120 kg).

La cat. 55 kg, Estefania Dobre s-a clasat pe locul 13 la smuls, cu 75 kg, a fost a 14-a la aruncat, cu 93 kg, iar la total a ocupat locul 13, cu 168 kg.

În concursul masculin, al cat. 61 kg, Daniel Dorobete a fost al nouălea la smuls, cu 115 kg, al zecelea la aruncat, cu 135 kg, și tot al zecelea la total, cu 250 kg. La aceeași categorie, Daniel Jigău a încheiat pe 11 la ambele stiluri (95 kg la smuls, 125 kg la aruncat), cât și la total (220 kg).

După trei zile, bilanțul delegației României este de patru medalii de aur, trei medalii de argint și două de bronz. Mihaela Cambei a cucerit trei medalii de aur la cat. 49 kg, o medalie de argint a fost câștigată de Cristian Luca la cat. 55 kg (stilul smuls), iar medaliile de bronz, una a fost câștigată de Ioana Mădălina Miron (cat. 45 kg, smuls) și alta obținută de Cosmina Pană (cat. 49 kg, smuls).

România participă la Campionatele Europene de seniori de la Chișinău cu un lot de 15 sportivi (8 băieți și 7 fete).

Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași sunt șocați după ce doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și, respectiv, 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului ‘Sf Spiridon’ Iași, prof.univ.dr Diana Cimpoeșu, a declarat, pentru AGERPRES, că medicii legiști și polițiștii urmează să stabilească dacă între decesele celor doi medici rezidenți există o cauzalitate comună.

‘Duminică am fost apelați prin serviciul 112, a fost echipaj de Terapie Intensivă Mobilă SMURD, care a găsit tânărul coleg de 28 de ani cu semne de moarte deja instalată. Nu avea indicații de resuscitare. Cauzele morții vor fi stabilite de Medicina Legală și Poliție. Ceea ce știm de la colegii de la Spitalul de Pneumoftiziologie este că urma o profilaxie cu medicație pentru tuberculostatice, pentru că fusese contact cu o persoană cu tuberculoză. Se afla în evidența acelui spital de la începutul anului. Dacă există o legătură de cauzalitate va stabili medicina legală și ancheta poliției’, a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr Diana Cimpoeșu.

Unul dintre medicii rezidenți decedați avea vârsta de 31 de ani, fiind din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces este al unui medic rezident în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta au fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

Prof.univ.dr Anca Trifan, șef de clinică la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, a declarat pentru AGERPRES că va face o analiză pentru a vedea ce poate face pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru în cazul medicilor rezidenți.

Potrivit acesteia, în cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie activează 40 de medici primari și specialiști și 100 de medici rezidenți.

‘Înlănțuirea de evenimente (decese – n.r.) este uimitoare, incredibilă. O să facem o analiză, nu știu dacă se poate spune anchetă, o analiză efectivă a ce se poate îmbunătăți în cazul în care cineva se simte suprasolicitat. E o clinică cu vreo 100 de (medici – n.r.) rezidenți la 125 de paturi. Sunt cam un rezident la un pat. Este un volum imens de muncă nu doar pentru rezident ci și pentru un medic specialist sau medic primar, pentru cadrele universitare care pe lângă pacienți au și studenți. Este îngrozitor serviciul la Gastroenterologie. La noi pleacă din specialitate, la sfârșitul anului I sau II. Sunt unul sau doi pe fiecare generație. Când nu poți să faci un lucru, când nu ți se potrivește, când presiunea e prea mare trebuie să pleci din specialitate. Aici e mortalitatea enorm de mare. Sunt cazuri terminale, unele ajung la deces. Nu este absolut deloc ușor’, a explicat dr. Anca Trifan.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat.

‘În primul rând, medicii rezidenți fac treaba de asistente, infirmiere, registratoare și de brancardieri. (…) Ambulatoriul de gastroenterologie (unde sunt peste 100 de pacienți pe zi, n.r.), tot rezidenții se ocupă de avize pentru pacienți, analize și în paralel trebuie să se ocupe și de pe clinică, de pacienții internați. (…) Gărzile sunt de 24 de ore, a doua zi ești la program, obligat să stai 32 – 34 de ore treaz și să fii la fel de forjat și să dai același randament. (…) Să nu uităm riscul specialității în sine. Pacienții vin foarte gravi, cu rată de mortalitate foarte mare. Responsabilitatea rezidentului e foarte mare. Mulți trebuie să dăm rețete pe terapii biologice și antivirale de mii de euro, deci nu ai cum să greșești că altfel plătești din banii tăi. Imaginați-vă că faci asta după 24 de ore de gardă, după ce ai avut câteva stopuri (stop cardio-respirator – n.r.) în spital, multe explorări și peste 20.000 de pași făcuți’, a scris un medic rezident pe rețelele de socializare.

Autoritățile locale de la Vorona fac un apel către toți cetățenii comunei pentru a contribui la menținerea curățeniei în cimitire, în pragul Sărbătorilor Pascale. Într-un mesaj transmis public, administrația locală subliniază importanța respectului față de cei trecuți în neființă și îndeamnă la mobilizare pentru întreținerea mormintelor.

Primăria a intervenit deja în toate cimitirele din comună, unde au fost amenajate aleile principale de la intrare, s-au recondiționat monumentele existente și au fost create spații speciale pentru depozitarea deșeurilor vegetale.

În plus, la intrările în curțile bisericilor au fost instalate bănci și coșuri de gunoi pentru confortul și igiena vizitatorilor.

„Nu rămâne decât ca dumneavoastră să vă implicați în curățirea mormintelor, îngrijirea florilor și întreținerea monumentelor”, a transmis liderul administrației publice locale, primarul Sergiu Dascălu.

Primăria reamintește că doar prin voință și implicare comună poate fi păstrată curățenia în întreaga localitate, mai ales în această perioadă încărcată de semnificație spirituală.

Primăriile municipiilor din România vor avea posibilitatea să aloce cel puțin 5% din bugetul local aprobat pentru finanțarea spitalelor de interes județean, indiferent de subordonarea administrativă a acestora, conform unui proiect de lege care modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, adoptat marți de Camera Deputaților.

S-au înregistrat 240 de voturi în favoarea propunerii legislative și 56 de voturi contra, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.199 alin.(1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul asigurării cadrului legal pentru angrenarea constantă a bugetelor locale, mai precis a bugetelor primăriilor municipiilor din România, în finanțarea și susținerea spitalelor de interes județean, cu excepția acelora care au preluat în administrare ca și ordonator de credite un spital.

Potrivit acesteia, autoritățile publice locale pot participa la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condițiile legii, bunuri și servicii, investiții, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităților sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

„Autoritățile publice locale municipale de pe raza teritorială a aceluiași județ, care nu au în rețeaua proprie spitale publice alocă obligatoriu minim 5% din bugetul local aprobat, pentru a finanța și susține spitalele de interes județean, indiferent de subordonarea acestora”, prevede proiectul care a fost respins de Senat.

Camera Deputaților este for decizional în cazul acestui proiect.