Connect with us

Administratie

ANAF a publicat modele pentru completarea formularului 212. Declarația unică 2022

Publicat

Publicitate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat miercuri, 19 ianuarie, pe siteul propriu, modele actualizate pentru completarea declaraţiei unice (212), relatează alba24, iar cele cinci prezentări conțin instrucțiuni vizuale despre cum trebuie completat formularul, în funcție de venitul obținut.

Cine depune declarația unică?

Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din străinătate și care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declarația se depune și de către următoarele categorii de contribuabili:

– profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și persoanele fizice care obținvenituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe care au beneficiat de:

  • indemnizația prevăzută la art.XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare;
  • indemnizația prevăzută la art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernuluinr.132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
  • indemnizația prevăzută la art.6 alin.(1) lit.a) și/sau lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

– avocați care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art.XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune și de către persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Publicitate

Care este termenul de depunere?

Declarația se depune:

– în termen de 30 de zile de la data începerii activității/încheierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice;

– până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor în vederea declarării venitului realizat și stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale;

– până la data de 25 mai inclusiv a fiecărui an, pentru stabilirea și declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza în fiecare an fiscal, precum și pentru declararea și stabilirea contribuțiilor sociale datorate;

– până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii, în cazul exercitării opțiunii privind destinația unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil stabilit potrivit art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private;

– în termen de 30 de zile de la data încetării activității/rezilierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încetează o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice.

Se poate corecta declarația?

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi corectată de contribuabili din proprie inițiativă, ori de câte ori informațiile actuale nu corespund celor din declarația depusă anterior, prin depunerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația rectificativă se întocmește pe același formular, bifându-se cu X căsuța/căsuțele „Declarație rectificativă privind capitolul I” și/sau „Declarație rectificativă privind capitolul II”, completându-se, după caz, capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate și contribuțiile sociale datorate pentru anul …..” și/sau capitolul II „Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate pentru anul ………..”

Declarația rectificativă se completează înscriindu-se toate datele și informațiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă față de declarația inițială/anterioară.

La rectificarea declarației se vor avea în vedere următoarele:

– declarația inițială este declarația care nu are nicio bifă de rectificativă selectată;

– este permisă depunerea unei singure declarații inițiale;

– declarația rectificativă este declarația cu cel puțin o bifă de rectificativă selectată (la capitolul I sau capitolul II sau la ambele capitole);

– o declarație rectificativă care rectifică ambele capitole (capitolul I și capitolul II) trebuie să aibă ambele bife de rectificare selectate.

Contribuabilii pot rectifica impozitul pe venitul estimat până la data de 31 decembrie a anului de impunere, cu excepția contribuabililor care nu au obligația completării capitolului I din declarație și care rectifică declarația în condițiile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente şi/sau din activități agricole, silvicultură şi piscicultură pentru care impozitul se determină în sistem real şi care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, precum şi cei care intră în suspendare temporară a activității, potrivit legislației în materie, au obligația de a depune la organul fiscal competent declarația, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, în situațiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale sau în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părți, pentru care determinarea venitului brut se efectuează potrivit prevederilor art. 120 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și în care chiria este exprimată în lei sau reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, depun declarația în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, în situația încetării activității în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, sunt obligați ca în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului să depună declarația la organele fiscale competente și să își recalculeze impozitul pe venit.

Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activități independente/activități agricole, în mod individual și/sau într-o formă de asociere, determinate pe baza normelor de venit sau în sistem real, depun declarația în termen de 30 de zile de la obținerea certificatului care atestă încadrarea în gradul de handicap, în vederea recalculării venitului net anual și a impozitului datorat.

Cum se depune declarația?

Declarația se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

– prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual”, disponibil pe site-ul www.anaf.ro;

– prin intermediul serviciului „Depunere declarații”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat;

– în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Informații suplimentare privind înregistrarea în Spațiul Privat Virtual se găsesc la următorul link.

Contribuabilii care nu dețin un calculator personal sau nu dispun de o conexiune la Internet, pot utiliza calculatoarele destinate auto-servirii din cadrul unităților fiscale, cu ajutorul cărora pot efectua următoarele operațiuni:

– înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual;

– completarea Declarației Unice;

– depunerea Declarației Unice.

Lista sediilor unităților fiscale în care sunt puse la dispoziția contribuabililor calculatoare destinate auto-servirii se regăsește pe site-ul www.anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor.

De asemenea, contribuabilii pot solicita sprijin și funcționarilor din cadrul organelor fiscale locale, în cadrul cărora există personal special instruit pentru a acorda îndrumare și asistență pentru depunerea Declarației unice.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 1.700 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă în primele șase luni ale acestui an, cu sprijinul AJOFM

Publicat

Publicitate

În perioada ianuarie-iunie 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 1.758 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 30 iunie 2025, 863 au peste 45 de ani, 258 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 81 au între 30 și 35 de ani, 159 au între 25 și 30 de ani, iar 397 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 556 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 732, iar al bărbaţilor de 1.026, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 41,64%, respectiv de 58,36 %.

În funcţie de rezidenţă, 758 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 1.000 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată cele mai multe au studii liceale (615), profesionale (462), gimnaziale (469), postliceale (38) iar (119) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 30.06.2025, un număr de 455 persoane fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile .

Precizăm încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

Publicitate

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 5.038 persoane.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Violența domestică, în scădere în județ: Mai puține fapte sesizate și niciun omor în primele 6 luni din 2025

Publicat

Publicitate

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii, cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

 

Din analiza datelor statistice privind această categorie de infracțiuni, în primele 6 luni ale anului 2025 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 15,9% față de primele 6 luni ale anului 2024, respectiv, 517 fapte sesizate în 6 luni 2025 cu 98 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

 

Datele statistice relevă o scădere importantă cu privire la infracțiunile de omor comise în contextul violenței domestice, în perioada analizată nefiind înregistrată nicio faptă din această categorie, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2024 când au fost înregistrate un număr de 3 infracțiuni de omor.

 

Publicitate

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 220(-25) de fapte au fost comise în mediul URBAN și 297(-73) de fapte au fost comise în mediul RURAL, 431(-88) fapte au fost comise la DOMICILIU și 86 (-10) de fapte au fost comise în SPAŢIUL PUBLIC.

 

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 168 (-7) de ordine de protecție provizorii , toate fiind confirmate de către procuror.

 

In primele 6 luni ale anului 2025, un număr total de 1208 de intervenții, cu o creștere de 3,3% față de perioada de comparație a anului 2024, când s-au înregistrat 1169 intervenții.

Din totalul acestora:

396 de intervenții au avut loc în mediul urban, reprezentând 32,7% din sesizări;

812 intervenții, reprezentând 67,2% din intervenții, au fost sesizate în mediul rural.

In urma completării formularelor de evaluare a riscului, s-a înregistrat următoarea situație:

315 de situații au fost clasificate ca fiind cu risc iminent 26,08% din total, din care, în procent de 46,6% (147 cazuri) victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu;

891 de cazuri, reprezentând 73,8% din intervenții, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieșit faptul că nu există risc iminent;

în 2 cazuri nu a fost completat formularul de evaluare a riscului, victimele refuzând să răspundă la întrebările adresate de lucrătorii de poliție.

 

 

La începutul anului 2025 existau în lucru un număr de 241 ordine de protecție, în creștere față de începutul perioadei de comparație a anului 2024, când erau existente un număr de 155 de ordine de protecție.

În cursul primelor 6 luni ale anului 2025 au fost emise un număr de 198 de ordine de protecție, în creștere cu 29,4% față de perioada comparată a anului 2024, când au fost emise un număr de 153 ordine de protecție.

Din totalul acestora:

un număr de 71 de ordine de protecție au provenit din ordine de protecție provizorii (35,8%).

În cursul perioadei analizate a anului 2025 au fost soluționate un număr de 229 ordine de protecție (152 în 2024), situația prezentându-se astfel:

220 ordine de protecție au fost soluționate la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor de protecție;

6 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea victimei;

3 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea persoanei împotriva căreia a fost dispus ordinul de protecție.

La sfârșitul perioadei analizate a anului 2025 au rămas în lucru un număr de 210 ordine de protecție (156 în perioada de comparație).

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii, cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

 

Din analiza datelor statistice privind această categorie de infracțiuni, în primele 6 luni ale anului 2025 rezultă faptul că, la nivel județean, numărul faptelor de violență domestică a scăzut cu 15,9% față de primele 6 luni ale anului 2024, respectiv, 517 fapte sesizate în 6 luni 2025 cu 98 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

 

Datele statistice relevă o scădere importantă cu privire la infracțiunile de omor comise în contextul violenței domestice, în perioada analizată nefiind înregistrată nicio faptă din această categorie, comparativ cu primele 6 luni ale anului 2024 când au fost înregistrate un număr de 3 infracțiuni de omor.

 

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că 220(-25) de fapte au fost comise în mediul URBAN și 297(-73) de fapte au fost comise în mediul RURAL, 431(-88) fapte au fost comise la DOMICILIU și 86 (-10) de fapte au fost comise în SPAŢIUL PUBLIC.

 

În scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane puse în pericol printr-un act de violență domestică, structurile de poliţie au desfăşurat activităţi specifice prin care au fost emise 168 (-7) de ordine de protecție provizorii , toate fiind confirmate de către procuror.

 

In primele 6 luni ale anului 2025, un număr total de 1208 de intervenții, cu o creștere de 3,3% față de perioada de comparație a anului 2024, când s-au înregistrat 1169 intervenții.

Din totalul acestora:

396 de intervenții au avut loc în mediul urban, reprezentând 32,7% din sesizări;

812 intervenții, reprezentând 67,2% din intervenții, au fost sesizate în mediul rural.

In urma completării formularelor de evaluare a riscului, s-a înregistrat următoarea situație:

315 de situații au fost clasificate ca fiind cu risc iminent 26,08% din total, din care, în procent de 46,6% (147 cazuri) victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu;

891 de cazuri, reprezentând 73,8% din intervenții, în urma completării formularului de evaluare a riscului, a reieșit faptul că nu există risc iminent;

în 2 cazuri nu a fost completat formularul de evaluare a riscului, victimele refuzând să răspundă la întrebările adresate de lucrătorii de poliție.

 

 

La începutul anului 2025 existau în lucru un număr de 241 ordine de protecție, în creștere față de începutul perioadei de comparație a anului 2024, când erau existente un număr de 155 de ordine de protecție.

În cursul primelor 6 luni ale anului 2025 au fost emise un număr de 198 de ordine de protecție, în creștere cu 29,4% față de perioada comparată a anului 2024, când au fost emise un număr de 153 ordine de protecție.

Din totalul acestora:

un număr de 71 de ordine de protecție au provenit din ordine de protecție provizorii (35,8%).

În cursul perioadei analizate a anului 2025 au fost soluționate un număr de 229 ordine de protecție (152 în 2024), situația prezentându-se astfel:

220 ordine de protecție au fost soluționate la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor de protecție;

6 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea victimei;

3 ordine de protecție au fost revocate la solicitarea persoanei împotriva căreia a fost dispus ordinul de protecție.

La sfârșitul perioadei analizate a anului 2025 au rămas în lucru un număr de 210 ordine de protecție (156 în perioada de comparație).

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Peste 26.000 de alerte în 6 luni. Poliția monitorizează atent agresorii cu brățări electronice la Botoșani

Publicat

Publicitate

De la momentul operaționalizării SIME, respectiv 01 octombrie 2024, la nivelul județului Botoșani au fost gestionate activitățile specifice de monitorizare pentru 85 de brățări electronice montate.

În cursul primelor 6 luni ale anului 2025, prin ordinele de protecție/provizorii au fost dispuse un număr de 49 de măsuri de obligare a agresorului la purtarea permanentă a unui dispozitiv electronic de supraveghere. 

 

Referitor la activitatea de monitorizare, în Dispeceratul SIME au fost primite 346.900 notificări, dintre care 26.711 alerte, cele mai multe fiind pentru nerespectarea prevederilor Legii 217/2003. Ca urmare a activităților desfășurate au fost constatate un număr de 28 infracțiuni.

            

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Pachetul 2 de măsuri fiscale, amânat pentru august. Soarta investițiilor din Anghel Saligny, sub semnul întrebării

Publicat

Publicitate

Prima ședință a coaliției de la instalarea Guvernului a avut loc miercuri, 23 iulie. Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi amânat până la mijlocul lunii august, au declarat surse din coaliție pentru Antena 3 CNN.

Potrivit surselor citate, premierul Ilie Bolojan a acceptat să nu blocheze la grămadă toate investițiile din programul Anghel Saligny. Urmează să fie făcută o analiză pe fiecare proiect în parte și vor fi stopate doar cele cu șanse mici de implementare.

De asemenea, în această săptămână, toate propunerile fiscale vor fi discutate de partide cu ministrul de Finanțe și apoi vor fi anunțate. Printre acestea sunt impozitarea cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede, impozitul pe cifra de afaceri.

Reamintim faptul că PSD a cerut continuarea finanţării programului Anghel Saligny, eliminarea plăţii CASS pentru veteranii de război, eliminarea plăţii CASS pentru mamele în concediu de creştere a copilului și impozitarea cu 0,5% pe cifra de afaceri (companiile cu venituri de peste 50 milioane de euro).

Secretarul general al partidului, Paul Stănescu, este cel care a cerut de urgenţă o întrunire între liderii celor patru partide din coaliție.

Sorin Grindeanu a anunțat că s-a decis în coaliție ca, în următoarele două – trei săptămâni, fiecare președinte de Consiliu Județean, împreună cu prefectul fiecărui județ, să discute la Ministerul Dezvoltării proiect cu proiect, stadiul acelui proiect, stadiul de finanțare astfel încât niciunul să nu fie înghețat.

Publicitate

„Pentru PSD este extrem de important să fi fost atinse trei puncte. Primul – legat de propunerile pe care PSD le are pentru reformarea statului care să fie prinse în pachetul 2, îndreptarea unor decizii din pachetul 1 adoptat și identificarea unor formule raționale pentru continuarea investițiilor esențiale în comunități prin programul național <Anghel Saligny>. Noi cred că am reușit să impunem o voce a rațiunii – investițiile din <Anghel Saligny> nu îngheață”, a spus Grindeanu la Parlament.

sursa: antena3.ro, agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending