A început să fie virată a doua tranșă de 250 de lei pentru cardurile sociale destinate alimentelor. Aceste carduri, acordate persoanelor vulnerabile cu venituri sub 2.000 de lei, au început să fie încărcate cu a doua tranșă a acestui an la sfârșitul săptămânii trecute.

Pe rețelele sociale, mai mulți cetățeni din țară au semnalat că sprijinul de 250 de lei a fost virat pe carduri începând de vineri, 12 aprilie, relatează alba24.ro. Reamintim faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat recent că voucherele pentru alimente vor fi încărcate cu suma de 250 de lei în perioada 15-25 aprilie.

Românii cu venituri reduse vor primi în luna aprilie a doua tranșă din acest an pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde, în cadrul programului „Sprijin pentru România”.

Guvernul a stabilit recent că valoarea tichetelor sociale va rămâne la 250 de lei în 2024, însă în următorii trei ani urmează să fie redusă la jumătate, respectiv la 125 de lei.

Carduri sociale pentru alimente. Cine primește carduri de alimente

Persoanele care beneficiază de aceste carduri sociale sunt cele ce au o situație financiară defavorizată. Dacă acestea îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), cardul le va fi livrat direct de către angajații Poștei Române, fără a fi necesar să inițieze personal vreo procedură.

Pentru anul 2024, beneficiarii de tichete sociale pe suport electronic pentru alimente şi mese calde sunt:

• pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
• persoanele – copii şi adulţi – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
• familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale 675 lei;
• familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei;
• familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condiţiile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;
• persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Sprijinul poate fi utilizat pentru achiziţionarea de produse alimentare şi/sau mese calde.

Carduri sociale pentru alimente. Calendarul acordării tranșelor în 2024

Românii cu venituri reduse ce fac parte din categoriile sociale vulnerabile (pensionari, persoane cu handicap, etc.) primesc, prin programul „Sprijin pentru România”, o dată la două luni, câte 250 de lei pentru a-şi cumpăra alimente de bază.

În anul 2024, calendarul acordării celor șase tranșe de câte 250 de lei este următorul:

• februarie;
• aprilie;
• iunie;
• august;
• octombrie;
• decembrie.

Carduri sociale pentru alimente. Din 2025, valoarea voucherelor se reduce la jumătate

Potrivit autorităților, cardurile sociale de 250 de lei pentru alimente se vor acorda până în 2027.

În anul 2024, tichetele sociale au valoarea nominală de 250 lei.

În perioada 2025-2027, acestea vor avea o valoare nominală de 125 lei.

Gruparea de Jandarmi Mobilă “Alexandru cel Bun” Bacău va asigura integrarea tuturor măsurilor de ordine și siguranță publică în municipiul Botoșani, la meciul de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și U Craiova 1948, partidă ce se va disputa duminică, 14 aprilie 2024, începând cu ora 13.30, pe stadionul municipal din localitate.

Dispozitivul integrat de ordine și siguranță publică constituit de jandarmii din cadrul Grupării Mobile Bacău și Inspectoratului Județean Botoșani, polițiști, pompieri și polițiști locali botoșăneni, precum și agenți de securitate, are ca scop asigurarea unui climat optim de securitate în zona arenei sportive și pe traseele de deplasare a suporterilor.

Pentru a preveni introducerea în stadion a materialelor pirotehnice și a altor obiecte interzise de cadrul normativ în vigoare, vor fi adoptate măsuri suplimentare de control al autovehiculelor care intră în arena sportivă.

Totodată, se va efectua un control corporal preventiv asupra spectatorilor, înaintea accesului în stadion, care va fi permisă începând cu ora 11:30.

În acest sens, recomandăm tuturor celor care doresc să între pe stadion să se prezinte în timp util la porțile de acces, pentru a se evita aglomerările și pentru a se putea face accesul tuturor spectatorilor înainte de începerea partidei.

Pentru evitarea oricăror incidente, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani transmit următoarele recomandări:

– pentru reducerea timpului de așteptare și evitarea aglomerărilor, colaborați cu personalul de ordine în momentul efectuării controlului de acces în arena sportivă;

– nu vă implicați în incidente care pot tulbura ordinea și liniștea publică și delimitați-vă de orice formă de violență, orice încălcare a legii fiind sancționată cu fermitate de către forțele de ordine;

– evitați deplasarea în grupuri mari, la sau de la arena sportivă;

– respectați locul, rândul, sectorul și tribuna, conform biletului, abonamentului sau invitației.

Pentru a evita producerea unor situații neplăcute, vă reamintim că:

– este interzis accesul în stadion cu obiecte pirotehnice și sticle de orice fel;

– este interzisă afișarea de inscripții care incită la ură națională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel și la violență.

– este interzisă staționarea spectatorilor pe coronamentul arenei sportive și pe scările de acces către scaune, pentru a nu se bloca intervenția pompierilor, în cazul producerii unor situații de urgență.

– este strict interzisă pătrunderea spectatorilor/suporterilor pe spațiul de joc, atât în timpul partidei de fotbal cât și la finalul acesteia.

Cei care nu primesc bon fiscal nu sunt obligați să plătească pentru produsul cumpărat. Conform legislației în vigoare, în cazul în care comercianții refuză să elibereze și să ofere bon fiscal clienților, aceștia au “dreptul de a primi bunul achiziționat sau serviciul prestat fără a plăti contravaloarea acestuia”, relatează alba24.ro.

Potrivit OUG nr. 28/1999, operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație, sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Cetățenii care nu primesc bon fiscal nu trebuie să plătească produsul cumpărat

În cazul în care operatorii economici refuză emiterea și înmânarea bonului fiscal clientului, acesta din urmă are dreptul de a beneficia de bunul achiziționat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

Totuși, clienții sunt exceptați de acest drept în cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

Până la repunerea în funcțiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligați să înregistreze într-un registru special, întocmit în acest sens, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe, în condițiile legii, pentru respectivele operațiuni și facturi, la cererea clientului.

Obligația privind înregistrarea operațiunilor efectuate într-un registru special nu se aplică operatorilor economici care desfășoară activitatea de transport în regim de taxi, precum și celor care utilizează pentru înregistrarea veniturilor aparate de marcat electronice care sunt integrate în echipamente nesupravegheate.

Ce trebuie să conțină bonul fiscal

Potrivit legii, bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal care trebuie să cuprindă cel puțin:

• denumirea și codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent;
• adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;
• logotipul și seria fiscală ale aparatului;
• numărul de ordine;
• data și ora emiterii;
• denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat;
• prețul sau tariful unitar;
• cantitatea;
• valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă;
• valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
• valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă;
• valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum și valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.

Ce amenzi riscă comercianții care nu respectă legea

Potrivit OUG nr. 28/1999, nerespectarea legislației cu privire la emiterea bonurilor fiscale constituie contravenție, fiind sancționată cu amenzi.

Astfel, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară prețului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului ori nerespectarea prevederilor legale, care determină existența unei sume nejustificate se sancționează cu:

• amendă în cuantum de 2.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;
• amendă în cuantum de 5.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;
• amendă în cuantum de 6.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;
• amendă în cuantum de 12.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;
• amendă în cuantum de 15.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;
• amendă în cuantum de 30.000 lei, în situația în care suma nejustificată rezultată din săvârșirea contravenției este mai mare de 1.000 lei și mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și confiscarea sumei nejustificate;

În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înțelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferența până la prețul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fără respectarea prevederilor legale. 

Sfântul Pahomie, încă din tinereţile lui, era iubitor de Hristos, doritor de viaţă pustnicească, având o fierbinte dragoste către Dumnezeu. Intrat în mânăstire ca tânăr frate ascultător şi evlavios. Sfântul a parcurs, după rânduială, toate încercările duhovniceşti, supunându-se poruncilor egumenului şi fraţilor, fiind un exemplu de nevoinţă întru toate. Nici n-a împlinit vârsta de 25 de ani, că faptele sale l-au făcut vrednic de mult dorita călugărie, primind – în anul 1697 – tunderea de la egumenul Ioan. Cuviosul, iscusit în taina rugăciunii, bun chivernisitor al treburilor mânăstirii, este ales de fraţi eclesiarh mare, încredinţându-i-se toate ale bisericii.

Primind această ascultare, Sfântul a început mai cu osârdie a se nevoi, din putere în putere sporind întru faptele bune, chip şi pildă făcându-se tuturor. După moartea egumenului Ioan, obştea marii lavre a Neamţului l-a aşezat în fruntea ei, deşi avea vârsta de nici treizeci de ani. Înălţarea sa în cinste nu l-a semeţit ci, dimpotrivă, Cuviosul şi-a sporit şi mai mult nevoinţele. Dorind împlinire duhovnicească cu adevărat şi arzând de dragostea cea dumnezeiască, Părintele Pahomie pleacă la Kiev, unde petrece doi ani. În anul 1706, după ce a dobândit mult folos sufletesc şi după binecuvântarea primită de la Sfântul Dimitrie al Rostovului, Cuviosul Pahomie s-a întors la Mânăstirea Neamţ.

Apoi, plăcutul lui Dumnezeu, vrednic slujitor al harului, a ajuns păstor al Romanului începând cu luna ianuarie 1707. Dar la 1 martie 1714, Ierarhul Pahomie părăseşte de bună voie scaunul arhieresc, “socotind că trece lumea şi toate ale lumii ca umbra”. Spre sfârşitul vieţii sale, vrăjmaşul diavol şi vremurile tulburi i-au adus multe suferinţe, necazuri şi lipsuri. Pentru aceasta, în anul 1717 Sfântul Ierarh Pahomie a pornit în pribegie în Transilvania, pentru ca apoi să se oprească la Lavra Pecerska. A primit şi marea schimă, numindu-se în continuare Pimen. În Pecerska, fără tihnă, cu dorul nestins după Pocrov şi Neamţ şi cu gândul întoarcerii acasă, s-a nevoit până la sfârşitul vieţii, când a trecut la cele veşnice în anul 1724, la 14 aprilie.