Guvernul a aprobat sâmbătă, în cadrul unei şedinţe, un proiect de lege pentru modificarea anexei 2 la Ordonanţa Guvernului numărul 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în sensul actualizării cuantumului amenzilor contravenţionale aplicabile utilizatorilor pentru lipsa rovinietei valabile.
În prezent, amenzile pentru rovinietă sunt între 250 de lei (autoturisme) și 4.500 lei (maximum pentru vehicule transport marfă). Noile amenzi vor varia între 275 lei (autoturisme) și 23.800 lei (maximum pentru vehicule transport marfă).
Dacă pentru autoturisme, scumpirea este cu 10%, pentru mașinile de transport marfă, valoarea amenzilor crește și de 5 ori.
Executivul a anunțat într-un comunicat, că prin proiectul de lege aprobat sâmbătă se modifică Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, în sensul actualizării cuantumului amenzilor contravenționale aplicabile utilizatorilor pentru lipsa rovinietei valabile.
Cuantumul amenzilor este stabilit în funcție de tipul autovehiculelor.
Publicitate
Tarifele în vigoare ROVINIETĂ – martie 2022
Cuantum amenzi propus (proiect de lege aprobat de Guvern – 26 martie 2022)
CUANTUMUL amenzii contravenționale aplicabile utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile
A: Autoturisme: de la 275 lei la 550 lei / anterior de la 250 lei la 500 lei
B: Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone: de la 950 lei – la 1.900 lei / anterior de la 750 lei la 1.250 lei
C: Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală cu 7,5 tone: de la 3.100 lei la 6.200 lei / anterior de la 1.250 lei la 1.750 lei
D: Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone și mai mică decât 12,0 tone: de la 5.500 lei la 11.000 lei / anterior de la 1.750 lei la 2.250 lei
E: Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv): de la 7.100 lei la 14.200 lei / anterior de la 2.750 lei la 3.000 lei
F: Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv): de la 11.900 lei la 23.800 lei / anterior de la 3000 lei la 4.500 lei
G: Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) și maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto): de la 3.100 la 6.200 lei / anterior de la 1.250 lei la 1.750 lei
H: Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto): de la 5.500 lei la 11.000 lei / anterior de la 1.750 lei la 2.250 lei
Cum a fost motivată scumpirea amenzilor pentru rovinietă
”Din anul 2010 până în prezent cuantumul amenzilor a rămas la același nivel, în timp ce cuantumul tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România exprimat în lei a crescut cu aproape 20%.
Astfel, valoarea amenzilor contravenționale s-a calculat ca fiind de două ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda minimă și de patru ori tariful anual de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, pentru amenda maximă.
De precizat este faptul că amenda stabilită prin procesul-verbal de constatare a contravenției poate fi achitată la jumătate din minimul acesteia prevăzut de lege, în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia”, precizează Guvernul, în comunicat.
Propunerea de modificare a cadrului legal actual este justificată de faptul că numărul contravențiilor aplicate pentru circulația fără achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România (rovinietă) a crescut foarte mult în ultimii ani (734.143 PVCC aplicate în anul 2021 prin intermediul punctelor fixe și mobile de control față de 357.531 aplicate în anul 2015).
Tariful de utilizare pe rețeaua de drumuri naționale din România se aplică în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Zeci de lumini misterioase au fost observate, miercuri seară, pe cerul municipiului Botoșani, într-un fenomen vizibil timp de aproximativ 15 minute. Între orele 17:00 și 17:15, oamenii au ridicat telefoanele spre cer și au surprins ceea ce păreau a fi între 70 și 100 de puncte luminoase, dispuse în grupuri triunghiulare și mișcându-se în aceeași direcție.
Imaginile au fost filmate din mai multe zone ale orașului, iar martorii vorbesc despre un „spectacol ciudat” care a atras imediat atenția trecătorilor.
Un botoșănean care se afla în zona bisericii Sfântul Ilie a fost printre primii care au surprins fenomenul. „Eu am filmat de lângă biserica Sfântul Ilie. Se vedeau foarte clar și parcă apăreau din spatele clădirilor, una câte una”, a povestit acesta. Pe imagini se observă grupuri de lumini albe, stabile, care se deplasează lent, fără să licărească agresiv, așa cum fac avioanele civile și fără să producă sunet, cum ar fi specific aeronavelor.
Fenomenul a fost surprins și de o botoșăneancă ce se afla pe Calea Națională, la semaforul de lângă Școala 11. Femeia a filmat în timp ce luminile traversau cerul în formații aparent neregulate. „Nu semănau cu avioane. Erau prea multe și se mișcau toate în același sens. N-am mai văzut așa ceva”, a mărturisit aceasta. Filmarea ei confirmă prezența unui număr impresionant de obiecte luminoase, vizibile pentru câteva minute în același sector al cerului.
Martorii spun că luminile nu făceau zgomot și nu aveau culori intermitente, ceea ce i-a făcut pe mulți să excludă varianta unei formații de avioane. De asemenea, numărul mare — estimat între 70 și 100 — ridică semne de întrebare și exclude ipoteza unei flote de drone obișnuite.
În lipsa unei explicații oficiale, oamenii au început să discute intens pe rețelele sociale, unde au apărut deja primele teorii despre natura fenomenului, de la sateliți aflați în trecere până la posibile exerciții militare.
Publicitate
Până la această oră, nu există o confirmare clară privind originea luminilor. Totuși, specialiștii spun că în ultimii ani, trecerile sateliților de tip Starlink au devenit frecvente și pot crea iluzia unor formații masive de obiecte luminoase, vizibile câteva minute imediat după apus. Indiferent de explicația finală, sute de botoșăneni au avut parte, miercuri seară, de un fenomen spectaculos și neobișnuit, care a aprins curiozitatea întregului oraș.
S.C. MODERN CALOR S.A. Botoşani cu sediul în str. Pacea nr.43, organizează la sediul societăţii, procedura de LICITAŢIE CU STRIGARE, pentru închirierea spaţiului din punctul termic PALAT, – Stada Teatrului – lângă sediul ACR, suprafaţă de închiriat – 179,93 mp.
Spaţiul este racordat la următoarele utilităţi: apa rece/canalizare, energie electrică.
Preţul minimal de pornire este de 3,1 euro/mp/lună, fără TVA, pasul de strigare este de 10% din preţul de pornire.
Solicitanţii vor depune o cerere de participare la secretariatul societăţii şi vor achita garanţia de participare de 3,500 lei, la casieria societăţii până la data de 04.11.2025, ora 15.00.
Documente de participare:
– persoane fizice:
Publicitate
– chitanţă achitare taxă de participare;
– copie carte de identitate.
– persoane juridice:
– chitanţă achitare taxă de participare;
– copie certificat de înregistrare societate;
– împuternicire participant;
– copie carte de identitate participant.
LICITAŢIA va avea loc pe data de 05.11.2025, ora 09.00, la sediul din str. Pacea, nr. 43. Informaţii suplimentare pot fi obținute la tel. 0231/537100 int.121. Contractul de închiriere va intra în vigoare din momentul preluării spaţiului de către chiriaş, în baza unui proces-verbal de predare-primire.
Dacă nu va fi oferit preţul minimal la şedinţa de pe 12.11.2025, licitaţia se va repeta în fiecare zi de miercuri la ora 09:00, până la adjudecarea spaţiului disponibil pentru închiriere.
Nicolae Iorga, istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, om politic, profesor universitar și academician, s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoșani, iar tatăl său, Nicu Iorga, era avocat, relatează agerpres.ro.
A fost un copil precoce, învățând să scrie și să citească la o vârstă mică, inclusiv în limba franceză. A urmat clasele primare în localitatea natală (1878-1881), apoi studiile liceale la Botoșani (1881-1886) și la Liceul Național din Iași (1886-1888), unde și-a luat și bacalaureatul.
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
În septembrie 1888 a intrat la Facultatea de Litere a Universității din Iași, unde, în 1889, și-a susținut licența în limbile clasice, obținută cu mențiunea ‘magna cum laude’, se arată în ‘Dicționarul general al literaturii române’ apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005). După ce obține o bursă, în octombrie 1890 își continuă studiile la L’École Pratique des Hautes Études din Paris, iar în perioada 1891-1893 face călătorii de documentare în orașe din Italia, Germania și Marea Britanie.
Publicitate
În 1892 a obținut, la Paris, titlul de diplomat al Școlii de Înalte Studii Politice, iar în 1893 și-a luat doctoratul în filosofie la Leipzig, se menționează în lucrarea ”Guverne și guvernanți. 1916-1938”, autori Ion Mamina și Ioan Scurtu (Editura Silex, București, 1996). Revenit în țară, Nicolae Iorga devine profesor suplinitor (din octombrie 1894), apoi profesor titular (din 1895) la Catedra de istorie medie, modernă și contemporană de la Universitatea din București.
În perioada 1895-1902 și-a continuat cercetările în biblioteci și arhive occidentale, a publicat studii, a editat culegeri de documente, a călătorit și a conferențiat în țară și în străinătate.
A debutat în presă la ziarul ‘Romanu’ din Roman, în iunie 1884. În 1890 a publicat în ziarul ‘Lupta’, condus de G. Panu, o cronică la drama ‘Năpasta’ de I.L. Caragiale și ulterior a susținut aici cronica literară. În același an a început să scrie la ‘Convorbiri literare’, ‘Revista nouă’, ‘Contemporanul’, ‘Arhiva’, ‘Lupta’, ‘Era nouă’, ‘Drapelul’ și a colaborat la publicația ‘Encyclopédie française’ din Paris. Din 1892 colaborează la ‘Revue historique’ din Paris, iar în 1893 debutează editorial cu ‘Poezii (1890-1893)’ (‘Dicționarul general al literaturii române’, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005).
În cadrul bogatei sale activități publicistice, Nicolae Iorga a editat și a condus numeroase ziare și reviste, precum ”Cuget clar”, ”Drum drept”, ”Floarea darurilor”, ”Neamul românesc”, ‘Neamul românesc literar’, ”Ramuri”, ”Revista istorică”, ”Revue Historique des Etudes Sud-Est Europeennes”, colaborând totodată la alte publicații ale vremii, se menționează în dicționarul ‘Membrii Academiei Române (1866-2003)’ (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
La 10 mai 1906 Nicolae Iorga a scos la București primul număr al ziarului ‘Neamul românesc’, care a apărut până în 1940. În 1901 i-a apărut lucrarea ‘Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821)’ (două volume), în 1904 publică ‘Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688’ și ‘Istoria lui Ștefan cel Mare’, în 1907 îi apare primul volum din ‘Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea – de la 1821 înainte’ (următoarele volume apar în 1908 și 1909), iar în 1908 i-a apărut primul volum din ‘Istoria Bisericii române și a vieții religioase a românilor’ (un al doilea volum a apărut în 1909).
În aprilie 1910, Nicolae Iorga împreună cu A.C. Cuza pun bazele Partidului Naționalist Democrat. După izbucnirea Primului Război Mondial, în perioada neutralității României (1914-1916) Nicolae Iorga s-a pronunțat pentru intrarea țării în război de partea Antantei. După război, în 1924 a constituit Partidul Naționalist al Poporului, care, în anul următor, se integrează în Partidul Național, Nicolae Iorga devenind copreședinte, alături de Iuliu Maniu. În septembrie 1932 Nicolae Iorga a decis să revină la denumirea inițială a partidului său, și anume Partidul Naționalist-Democrat, care s-a consacrat acțiunii de educație morală, politică și culturală a poporului român. ‘În același timp, Partidul Naționalist-Democrat și mai ales liderul său au desfășurat o energică luptă împotriva Gărzii de Fier și hitlerismului, pentru apărarea independenței și integrității teritoriale ale României’, se arată în lucrarea ‘Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la democrație la dictatură’ (autor Ioan Scurtu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996).
Nicolae Iorga în Parlament, 1933.
A fost președinte al Consiliului de Miniștri (aprilie 1931- mai 1932), ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor (aprilie 1931 – mai 1932), ministru ad-interim la Interne (aprilie-mai 1931). În perioada regimului de autoritate monarhică instituit de regele Carol al II-lea, Nicolae Iorga a fost ministru secretar de stat (10 februarie – 30 martie 1938) și consilier regal (din 30 martie 1938), se arată în lucrarea ”Guverne și guvernanți. 1916-1938”, autori Ion Mamina și Ioan Scurtu (Editura Silex, București, 1996). Deputat și senator în mai multe legislaturi, Nicolae Iorga a fost și președinte al Adunării Deputaților (1919-1920), precum și președinte al Senatului (1939), indică și dicționarul ‘Membrii Academiei Române (1866-2003)’ (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
Istoric de reputație internațională, Nicolae Iorga a efectuat cercetări istorice timp de peste 50 de ani, concretizate în peste 1. 000 de volume, 12.755 articole și studii, 4. 963 recenzii, care acoperă toate domeniile istoriei românilor și ale istoriei universale, conform dicționarului ‘Membrii Academiei Române (1866-2003)’. A întreprins numeroase investigații în arhivele din țară și străinătate, rezultatele acestora fiind publicate în volume de documente precum ”Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (3 volume, 1895-1897), ”Studii și documente cu privire la istoria românilor” (31 de volume, 1901-1916).
Dintre lucrările sale de sinteză amintim: ”Istoria românilor” (10 volume, 1936-1939), ”Istoria literaturii române în secolul XVIII” (1901), ”Istoria învățământului românesc” (1906), ”Istoria armatei românești” (două volume, 1910, 1919), ”Istoria artei românești” (1930), ”Istoria Bucureștilor” (1939) ș.a. A fost un excelent istoric al Bizanțului și al Imperiului Otoman. Cercetările sale s-au extins și asupra istoriei Cruciadelor, a unor popoare balcanice sau a unor state din vestul Europei și a legăturilor acestora cu poporul român. ”Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu oricât de îngust și umbrit din istoria română fără să constați că N. Iorga a trecut pe acolo și a tratat tema în fundamentul ei”, spunea George Călinescu.
Casa Memorială Nicolae Iorga, din Botoşani.
În iulie-august 1908 Nicolae Iorga a organizat la Vălenii de Munte primele cursuri ale Universității Populare, care aveau să se desfășoare ulterior neîntrerupt până în 1915 și apoi din 1921 până în 1940. De numele său se leagă înființarea unor importante instituții de cercetare istorică: Institutul de Studii Sud-Est Europene (inaugurat în ianuarie 1914), unde Iorga a ținut cursuri și a editat, în limba franceză, un buletin al institutului; Institutul de Studii Bizantine (1937) și Institutul pentru Studiul Istoriei Universale (1 aprilie 1937), înființate la București; Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, lângă Paris (1922); Casa Română din Veneția. În 1923 a întemeiat Fundația Culturală pentru Studenți ‘N. Iorga’.
În martie 1929 a fost ales rector al Universității din București, funcție pe care a deținut-o până în 1932, potrivit site-ului https://unibuc.ro/.
S-a impus și ca scriitor, cu volume de versuri, jurnale de călătorie, peste 40 de piese de teatru, cele mai multe de inspirație istorică (”Mihai Viteazul”, ‘Un domn pribeag’, ”Cantemir bătrânul”, ”Constantin Brâncovenu” ș.a.). Se remarcă, de asemenea, prin volume de memorialistică (”O viață de om, așa cum a fost”, 1934), portretistică (”Oameni care au fost”, 1911), jurnale de călătorie (”Drumuri și orașe din România”, ”Note de drum. Prin Germania”, ”America și românii din America” ș.a.).
A contribuit la îmbunătățirea nivelului cultural al românilor, atât prin scris, cât și prin conferințe ținute la Ateneul Român, în cadrul Ligii Culturale (al cărei președinte a fost începând din 1919) și mai cu seamă în cadrul cursurilor de vară de la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte, înființată de el.
La 9 aprilie 1897 Nicolae Iorga a devenit membru corespondent, apoi, la 26 mai 1910, membru titular al Academiei Române. A fost, de asemenea, președinte al Secțiunii Istorice a Academiei Române (1924-1927). Personalitate remarcabilă a culturii românești, Nicolae Iorga a aparținut deopotrivă culturii universale. A fost membru al unor instituții și societăți științifice de prestigiu din întreaga lume: Academie des Inscriptions et Belles Letters din Paris, Academia de Istorie din Santiago de Chile, Societatea de geografie din Lisabona. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților din Alger, Barcelona, Bratislava, Cernăuți, Geneva, Lyon, Oxford, Paris, Roma, Strasburg etc. În 1919 a fost decorat cu Legiunea de Onoare, în grad de Comandor, iar în 1925 i-a fost decernat Premiul Național.
Nicolae Iorga vorbind într-o sesiune la Academia Română (vizavi, scriitorul Mihail Sadoveanu), 1933.
Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari la 27 noiembrie 1940, la marginea comunei Strejnic din județul Prahova, după ce fusese ridicat din locuința sa de la Sinaia.
La 28 noiembrie 1965, la Vălenii de Munte a fost inaugurată casa memorială ‘Nicolae Iorga’ și a fost dezvelit un bust al savantului.
Institutul pentru Studiul Istoriei Universale, fondat la 1 aprilie 1937, a fost ulterior reorganizat, iar titulatura sa a cunoscut mai multe schimbări. În noiembrie 1965 i-a fost atribuit numele întemeietorului, Nicolae Iorga, iar după 1989 Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” a revenit în subordinea Academiei Române, după cum se menționează pe site-ul https://www.iini.ro/.
Patru dintre trenurile care vor circula pe 1 decembrie, de Ziua Națională a României, vor purta nume simbolice inspirate de personalități marcante ale vremii, contribuind astfel la evocarea spiritului din 1918, a anunțat joi CFR Călători.
Operatorul național de transport feroviar de călători va asigura 36 trenuri care deservesc Alba Iulia pe 1 decembrie 2025.
Trenurile care vor purta simbolic, pentru o zi, un nume special de Ziua Marii Uniri sunt: IR 1835 – București Nord – Craiova – Simeria – Alba Iulia – Cluj Napoca, care se va numi simbolic trenul ‘Regele Ferdinand I Întregitorul’, IR 1763 – Iași – Suceava/Botoșani – Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria – Arad – Timișoara Nord – ‘Ion I.C. Brătianu’, IR 1836 – Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria – Craiova – București Nord – ‘Iuliu Maniu’ iar IC 522/532 – Arad – Alba Iulia – Teiuș – Brașov – București Nord – ‘Vasile Goldiș’.
‘Aceste garnituri speciale vor parcurge țara, asigurând legătura simbolică și fizică dintre principalele regiuni istorice – Banat, Crișana, Maramureș, Ardeal, Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea – cu orașul Alba Iulia, inima evenimentelor din 1918’, transmite compania.
Prin această inițiativă, CFR Călători dorește să sublinieze rolul esențial pe care transportul feroviar l-a avut și continuă să îl aibă în unirea și coeziunea teritorială a României, aducând astfel un omagiu istoriei și personalităților care au făcut posibilă Marea Unire.
Operatorul reamintește că, zilnic, peste 1.030 de trenuri ale CFR Călători asigură mobilitatea și legătura între localitățile din România. AGERPRES