Connect with us

Cultura

Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un bărbat de de 88 ani, din Corni, este de negăsit. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Marți, 25 noiembrie 2025, in jurul orei 01:00,polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că FEDIUC COSTANTIN, de 88 ani, din satul și comuna Corni, județul Botoșani, care locuiește singur, a plecat din data de 24 noiembrie 2025, orele 15.30 de la domiciliu, fără a reveni până în prezent.

Articole vestimentare:
– palton lung de culoare gri;
– căciulă de culoare neagră;
– cizme de culoare verzi
– la data și ora plecării mai avea asupra sa un băț folosit drept sprijin.

Acesta are următoarele semnalmente :
– 1.70cm înălțime;
– 85kg
– consituție ușor robustă
– păr scurt de culoare alb
– fară barbă.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană, să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Mare Muceniță Ecaterina

Publicat

Publicitate

Sfânta Ecaterina, fiica principelui Consta, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea. Cunoștea foarte bine limba greacă și limba latină și avea cunoștințe temeinice de astronomie și de oratorie. Sfânta muceniță Ecaterina are doua viziuni: în prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe.

Din cauza faptului că nu era creștină, nu reușește să vadă fața Mântuitorului. Acest lucru îi descoperă deșertăciunea cunoștințelor ei și alege să primească Sfântul Botez. În a doua vedenie i se descoperă Hristos, care îi dăruiește un inel de logodnă, spunându-i: „Iată, astăzi te primesc pe tine mireasa Mie nestricată și veșnică, deci să păzești tocmeala aceasta cu dinadinsul și să nu mai primești nicidecum alt mire pământesc”. În următoarea zi, Ecaterina rămâne uimită când vede inelul de logodnă pe degetul său.

Este momentul în care viața sa se schimbă radical. De acum înainte începe să condamne cultul și miturile păgâne, înfruntă în discuții publice pe înțelepții vremii și chiar reușește să-i aducă la adevărata credință. Este silită de Maximian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni. Datorita iubirii sale față de Hristos și a înțelepciunii cu care a fost împodobită, Sfânta muceniță a făcut ca toți filosofii prezenți să creadă în Hristos și să-L mărturisească ca fiind Dumnezeu adevărat. Pentru acest lucru, toți acei înțelepți au fost arși în foc.

Pentru lupta sa împotriva cinstirii zeilor, Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul. Potrivit Sfintei Tradiții, la tăierea capului său nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii au dus trupul Sfintei Ecaterina în Muntele Sinai, în locul în care Moise văzuse Rugul Aprins. Aici s-a ridicat o mănăstire cu numele Sfintei mucenițe, Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Sfânta Ecaterina este și ocrotitoarea studenților teologi din București. Paraclisul din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxa „Patriarhul Iustinian” din București poartă hramul „Sfânta muceniță Ecaterina”.

O părticică din Moaștele Sfintei Ecaterina se află la Biserica Colțea din București.

 

Publicitate

Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)

Situată în peninsula Sinai, la picioarele Munţilor Moise (Mount el-Deir) şi Sinai din Egipt, mănăstirea a fost construită pe locul unde Moise a văzut Rugul Aprins, care este şi acum viu. Cu toate că este cunoscută sub numele de Sfânta Ecaterina, numele său real este Mănăstirea Schimbării la Faţă sau Mănăstirea Rugului Aprins. Este una din cele mai vechi mănăstiri creştine din lume. Înfiinţată  de Împăratul Iustinian cel Mare în anul 527, mănăstirea a trecut prin numeroasele schimbări din istoria regiunii, inclusiv invazia islamului. În secolul al IX-lea, locul a fost asociat cu Sfânta Ecaterina din Alexandria (ale cărei moaşte au fost transportate aici în chip minunat) şi a devenit unul din loc de pelerinaj foarte cunoscut.

În bibliotecă au fost păstrate numeroase manuscrise antice, această bibliotecă fiind a doua în lume după cea a Vaticanului ca număr de manuscrise. Colecţia constă din 3500 de volume în greacă, coptă, arabă, armeană, ebraică, siriană, georgiană şi alte limbi. De asemeni, aici sunt păstrate un mare număr de icoane vechi, inclusiv faimoasa icoană a Pantocratorului din Sinai (din secolul al VII-lea), dispusă în stânga, şi Scara dumnezeiescului urcuş (din secolul al XII-lea), o reprezentare iconică a cărţii cu acelaşi nume a Sfântului Ioan Scărarul. Biserica monahală datează din vremea domniei Sfântului Împărat Iustinian. Arhitectul acesteia, Ştefan de Aila, a construit o bazilică din bazalt cu trei aripi separate de coloane masive şi cu acoperişul din lemn. Capitelurile coloanelor navei sunt  sculptate în stil corintic.

Bazilica are cinci capele laterale, iar capătul vestic este flancat de turnuri. Rugul sfânt continuă să crească în spaţiul de dincolo de capătul estic al clădirii. Biserica mănăstirii a suferit puţine schimbări de pe vremea fondatorului ei. Marele său portal de la vest este încă închis cu uşa din lemn de cedru, veche de 1400 de ani care funcţionează perfect, stând în cuiele şi balamalele ei iniţiale. Acoperişul de lemn al navei, de asemenea din secolul al VI-lea, stă sprijinit pe grinzi care poartă inscripţii în onoarea împăratului Iustinian şi a soţiei sale Teodora. Teodora a murit în 548 iar Iustinian în 565, biserica fiind finalizată între aceşti ani.

Astăzi, mănăstirea  Sf. Ecaterina,  mănăstirea  Rait  şi  câteva  dependinţe  formează Biserica  Sinaiului.  Mulţi  pelerini  de  pretutindeni   ajung   să  se  închine la moaştele Sfintei muceniţe Ecaterina.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani – Dinamo București 1-1: Egal spectaculos pe Municipal, după un meci intens și plin de ratări

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a remizat cu Dinamo București, scor 1-1, în ultimul meci al etapei a 17-a din Superliga. Partida de pe Stadionul Municipal a avut ritm, emoții și momente spectaculoase, dar și ratări uriașe de ambele părți.

Botoșaniul scapă victoria printre degete în fața dinamoviștilor

Moldovenii au condus până în minutul 77, însă au fost egalați în urma unei faze confuze, în care o centrare deviată s-a transformat într-un gol neașteptat pentru oaspeți.

Pentru formația lui Leo Grozavu, miza era uriașă: o victorie îi readucea pe primul loc în clasament, egalând Rapid la puncte, dar depășind-o la golaveraj. În schimb, Dinamo putea urca pe poziția secundă dacă pleca cu toate punctele de la Botoșani. Ambele echipe au început ofensiv, iar primele ocazii importante au venit din tabăra „câinilor”.

Mailat deschide scorul cu un voleu superb

Gazdele au avut nevoie de aproape o repriză pentru a se dezmorți, dar au lovit la prima oportunitate majoră. În minutul 44, Mailat a înscris un gol spectaculos: voleu din prima, de la 15 metri, direct sub transversală, lăsându-l fără reacție pe Epassy. Municipalul a erupt, iar FC Botoșani a intrat cu avantaj la pauză.

Repriza secundă a debutat cu Dinamo în ofensivă totală. Armstrong, Karamoko și apoi Ikoko au avut ocazii uriașe de a egala, însă Anestis a fost providențial, scoțând în mod repetat mingi care păreau goluri sigure. De două ori, portarul grec a intervenit fabulos la șuturile lui Armstrong, inclusiv o minge trimisă la vinclu din 10 metri.

Dinamoviștii egalează cu noroc, Botoșani ratează victoria

În minutul 76, Botoșaniul a avut șansa decisivă de 2-0. Bordeianu a scăpat singur cu portarul, dar a șutat slab, ratând incredibil. La faza imediat următoare, tabela s-a schimbat. Opruț, găsit la marginea careului mare, a trimis o centrare deviată sau un șut ratat – mingea a prins o traiectorie ciudată și s-a strecurat în poartă printre Anestis și bară. Dinamo egala la 1-1 și readucea tensiunea pe finalul meciului.

Publicitate

Până la final, cele două echipe au mai avut câteva zvâcniri, dar lipsa de luciditate în fața porții a menținut scorul neschimbat. Ambele tabere au părăsit terenul cu sentimentul că puteau obține mai mult: Botoșani pentru că a avut victoria în mână, Dinamo pentru numărul uriaș de ocazii create.

Absențe importante și presiunea clasamentului

Pentru Dinamo, absența lui Alberto Soro – răcit – a cântărit în construcția jocului ofensiv. În schimb, în lot s-a regăsit Adrian Mazilu, aflat aproape de finalul recuperării. De partea cealaltă, FC Botoșani venea după o serie mai slabă: un singur punct în două meciuri (0-0 cu Petrolul, 0-2 cu Farul), ambele disputate în deplasare.

Egalul menține Botoșaniul în lupta pentru prima poziție, însă îi obligă pe elevii lui Grozavu să recupereze puncte în etapele următoare. Dinamo, în schimb, pleacă din Moldova cu un punct care o păstrează în zona fruntașă și îi oferă motive de optimism după un joc consistent.

Duelul a fost condus de Sebastian Colțescu, într-o atmosferă bună și cu un ritm excelent pentru finalul etapei.

Citeste mai mult

Cultura

Memorialul Ipotești: „Eminescu – postbiografii”, ediția a IV-a

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a inițiat în acest an un proiect de discuții pe marginea biografiilor romanțate ale lui Mihai Eminescu. Prima dezbatere, organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand I” Rădăuți și Cercul Profesorilor de Limba și literatura română-zona Rădăuți, a avut loc în data de 4 aprilie 2025.

La această primă ediție, moderată de Mircea A. Diaconu, s-a discutat pe marginea romanelor „Mite” (1934) și „Bălăuca” (1935), autor Eugen Lovinescu, care îl au ca personaje centrale pe Eminecu, Veronica Micle și Mite Kremnitz.

Pe 23 mai, la a doua ediție, în cadrul Seminarului Eminescu, Daniela Petroșel a moderat discuția cu autorul cărții „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și sfârșit” (Nemira, 2022), Florin Chirculescu.

La a treia ediție, pe 28 iunie, la a III-a ediție, organizată în cadrul Școlii doctorale de vară, a avut loc un dialog cu scriitoarea Florina Ilis, pornind de la volumul „Viețile paralele” (Editura Polirom, 2012), moderat de Lucia Țurcanu și Ala Sainenco.

A IV-a ediție a proiectului, organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, va avea loc pe 28 noiembrie, începând cu ora 11:00, și își propune ca temă „Romanul lui Eminescu” de Cezar Petrescu, în moderarea lui Mircea A. Diaconu.

Discuțiile vor avea loc la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani.

Publicitate

Invităm profesorii de limba și literatura română, dar și pe toți cei interesați de subiect, să ni se alăture.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending