Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul – 29 ianuarie

Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul a suferit moarte de martir la Roma, în timpul domniei împăratului Traian în anul 107 și Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul a avut loc în anul 108. Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul a fost al doilea episcop al Antiohiei, după Evod (+68, unul din Cei 70 de Apostoli), pe vremea împăratului Traian (98-117) și împreună cu Policarp, episcopul Smirnei, au fost ucenici ai Evanghelistului Ioan, cuvântătorul de Dumnezeu. Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul a fost hirotonit episcop de către Sfântul Apostol Petru. Numele „Teoforul” înseamnă „purtător de Dumnezeu”. El fi fost copilul pe care Hristos l-a luat în brațe pentru a-l arata ucenicilor Săi că model de smerenie: „De nu se va smeri cineva pe sine ca pruncul acesta, nu va intra în împărăția cerurilor.” (Sfântul Apostol Matei 18, 3); și: „Și cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Sfântul Apostol Matei 18, 5). De aceea a fost numit purtător de Dumnezeu. Când împăratul Traian a trecut prin Antiohia pentru a se lupta împotriva parților (imperiul Persan), Sfântul Ignatie a fost adus înaintea lui. Împăratul l-a cercetat îndelung și a văzut că nu poate fi întors de la credința în Iisus Hristos și pentru aceasta l-a chinuit în felurite chipuri. Arătându-se mai tare decât chinurile, a fost trimis legat la Roma, păzit de zece ostași. A fost arestat, împreună cu alți creștini, în timpul persecuției din Antiohia și pedepsit cu moartea prin aruncare la fiare în amfiteatrul de la Roma. Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul i-a implorat pe creștinii din Roma să nu mijlocească în fata autorităților imperiale pentru a obține achitarea lui, spunând: „Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, că să fiu pâine curata a lui Hristos”. Călătoria Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul fost a programată, probabil, în așa fel, încât el să ajungă la Roma către sfârșitul spectacolelor oferite de împăratul Traian în cinstea victoriei reputate împotriva dacilor. Dacă războiul cu dacii s-a terminat în anul 106, aceste serbări, care au durat 123 de zile, s-au prelungit și în anul 107. După ce Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie este chemat la Domnul, pe 20 decembrie în anul 107, câțiva creștini din Roma, precum și cei care-l însoțiseră din Antiohia la Roma, au adunat cu grijă osemintele ce rămăseseră și le-au pus cu cinste, într-un loc însemnat, afară din cetate. O lună mai târziu, la 29 ianuarie 108, le-au dus din Roma în Antiohia, pentru întărirea și mângâierea păstoriților sfântului. Și a fost călătoria lor cu multă slavă, pentru că toți creștinii doreau să le cinstească. În Antiohia, creștinii îi îngroapă moaștele în cimitirul de lângă Dafne, de la marginea orașului. Astfel, la 29 ianuarie facem pomenirea aducerii moaștelor Sfântului Ignatie Teoforul de la Roma în Antiohia. În anul 438, adică în timpul împăratului Teodosie al II-lea caligraful, au fost mutate în Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din mijlocul Antiohiei. În veacul al VII-lea, adică în timpul împăratului Heraclius (610-641), sfintele moaște au fost duse iarăși la Roma și așezate în Biserica „Sfântul Clement”, fiind cinstite de către creștini, ca un adevărat izvor de puteri dumnezeiești.

Un cutremur slab cu magnitudinea 3,6 s-a produs marți seara, la ora 16:13, în județul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), relatrează agerpres.ro

Seismul a avut loc la adâncimea de 133,6 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 51 km vest de Focșani, 58 km nord-vest de Buzău, 64 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 72 km est de Brașov și 85 km nord-est de Ploiești.

De la începutul lunii ianuarie, în România s-au produs 22 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,9.

Cel mai important cutremur din 2024, cu o magnitudine de 5,4 grade, a avut loc în județul Buzău în data de 16 septembrie.

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă se demonstrează că aceste substanțe au afectat capacitatea şoferului de a conduce, a decis luni Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), citată de Agerpres.

În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esentiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența in probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei, se arată în decizia luată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte.

Sesizare de la Curtea de Apel Cluj

”Instanța supremă a admis sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronunțarea unei botărâri prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substantelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal pentru realizarea cerintel esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenta unor substante psihoactive este suficient så se constate prezenta in probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influența asupra capacității de a conduce find prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putand fi combătută prin mijloace de proba stiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacități de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”, arată ÎCCJ.

Interpretări despre șoferi

De asemenea, Instanța supremă trebuie să răspundă la întrebarea: Dacă dispoziția aflată sub influența unor substante psihoactive, din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este aiterată în urma consumului de substante psihoactive?.

Concret, sesizările se refereau la modul in care trebuie interpretată sintagma persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanțe psihoactive, respectiv dacă este necesar să se introducă un prag valoric pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența drogurilor, aşa cum este la consumul de alcool la volan.

Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenta unor substante psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Senatorul Cătălin Silegeanu a fost prezent astăzi, 27 ianuarie 2025, la Bruxelles, la invitația colegilor săi din Parlamentul European, pentru a participa la a doua ediție a evenimentului „Make Europe Great Again”. Prima ediție a acestui eveniment a avut loc la București, iar acum reunește patrioți, lideri și reprezentanți din toate țările membre ale Uniunii Europene, precum și din întreaga lume.

Într-un comunicat emis de AUR Botoșani către redacția noastră se precizează că în cadrul conferinței, senatorul Silegeanu a subliniat că „viitorul Europei aparține popoarelor sale, nu birocraților!”. Acesta a evidențiat importanța valorilor care definesc identitatea europeană: familia, credința creștină, libertatea și suveranitatea națională.

„Acest moment istoric este o oportunitate de a discuta și apăra valorile fundamentale care ne unesc și ne definesc ca europeni. Este timpul să ne unim și să construim împreună o mișcare istorică, pentru o Europă liberă, suverană și prosperă!”, a declarat senatorul.

Un subiect esențial abordat la eveniment a fost situația gravă din România, unde alegerile prezidențiale au fost anulate fără ca publicului să i se prezinte vreo probă concretă. Senatorul Silegeanu a accentuat sprijinul partenerilor internaționali în lupta României pentru democrație, libertate și dreptate, subliniind că anularea alegerilor a atras atenția și îngrijorarea comunității internaționale.

„Europa nu aparține birocraților, ci popoarelor sale. Trebuie să ne asigurăm că democrația și libertatea sunt apărate și respectate peste tot în Europa”, a concluzionat Cătălin Silegeanu.

Evenimentul „Make Europe Great Again” continuă să fie un forum vital pentru discuții și colaborări între liderii europeni care își propun să consolideze o Europă a popoarelor, liberă și suverană.