Connect with us

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spectacolul „Tipografic majuscul”, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Tipografic majuscul” adaptare după un text de Gianina Cărbunariu și „Desculț în parc” de Neil Simon.

Sâmbătă, 7 februarie, de la ora 18.00  la Sala Studio a Teatrului „Mihai Eminescu” va fi pus în scenă  spectacolul „Tipografic majuscul”, adaptare după un text de Gianina Cărbunariu.

Regia și scenografia: Ella Nistor

Videografia: Ionuț Crețu

Coregrafia: Victoria Bucun

Distribuţia: Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu, Alexandra Acalfoae.

Publicitate

Spectacolul TIPOGRAFIC MAJUSCUL, primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu”, are ca suport un material de o forță extraordinară: Dosarul nr. 738 al Securității, „Panoul” redenumit apoi „Elevul”, nume de cod pentru Mugur Călinescu.

Acest dosar, de aproape 200 de pagini, reunește un amestec tulburător de documente oficiale – planuri de măsuri, note informative, rapoarte, declarații – toate redactate în limbajul rigid și profund manipulator al Securității comuniste. Spectacolul scoate la lumină mărturiile din dosarul său – declarații smulse sub presiune, interogatorii, pagini ce poartă amprenta fricii – și, în același timp, surprinde tenacitatea unui adolescent care, în pofida intimidărilor, a izolării și a lipsei de sprijin din partea celor apropiați, nu renunță să creadă în ceea ce afirmă.

În mijlocul documentelor reci, redactate în limbajul birocratic al unui aparat represiv, apare o ruptură neașteptată: vocea unui adolescent care refuză să se supună. În timp ce sistemul încearcă să clasifice, să controleze și să reducă la tăcere orice formă de gândire liberă, Mugur Călinescu, un tânăr de doar 16 ani, alege să rămână fidel adevărului.

Într-o epocă în care conformismul era formă de protecție, iar tăcerea o strategie de supraviețuire, Mugur alege să scrie. Să lase urme. Mesajele trasate cu cretă pe zidurile din Botoșani devin nu simple acte de revoltă, ci semnele vizibile ale unei nevoi profunde: aceea de a spune adevărul, oricât ar costa.

Mai mult decât un spectacol, „Tipografic Majuscul” devine o experiență despre libertate, responsabilitate și fragila, dar necesara, artă a gândirii critice. Despre curajul de a nu rămâne spectator atunci când în fața ta se petrece o nedreptate.

Pentru publicul tânăr de astăzi, se deschide o discuție esențială: unde sunt modelele reale, apropiate, care să arate că schimbarea nu începe mereu cu gesturi grandioase, ci cu o propoziție scrisă pe un zid, cu un „nu” rostit la timpul potrivit.

Mugur Călinescu este un astfel de model.

Prin reconstrucția documentară, prin tehnica teatrului verbatim și prin contactul direct cu fragmente autentice din dosar, spectacolul ne amintește că libertatea nu este o dată pentru totdeauna câștigată — și că uneori vocea unui singur adolescent poate tulbura liniștea prea bine menținută a unui sistem opresiv.

Duminică, 8 februarie, de la ora 1900, vă invităm la Sala Mare la spectacolul „Desculț în parc” de Neil Simon.

Regia artistică: Vlad Cepoi
Scenografia: Vladimir Boca

DISTRIBUŢIA:
PAUL: Alexandru Dobynciuc
CORIE: Oana-Maria Tudoran
MAMA: Irina Mititelu
VICTOR: Florin Aionițoaei
INSTALATORUL: Bogdan Muncaciu
COMISIONARUL: Radu Dragoș

Ce se întâmplă când dragostea urcă zece etaje fără lift? Răspunsul nu e doar o glumă romantică, ci o lecție despre răbdare, despre imperfecțiunile care ne apropie și despre frumusețea de a construi un „acasă” pas cu pas, uneori cu zâmbetul, alteori cu lacrima. Poate că nu există dragoste perfectă, dar există dragoste adevărată — și, uneori, ea urcă zece etaje fără lift… desculță prin parc.
Acest spectacol este un exercițiu de sinceritate scenică: cum poți să râzi fără să pierzi profunzimea, cum poți să arăți tandrețea fără să o îndulcești, căutând în fiecare scenă firescul, acea emoție mică ce face publicul să zâmbească pentru că se recunoaște.
„Desculț în parc” este despre iubirea care învață să respire. (Vlad Cepoi)

Durata spectacolului: 2h 30 min. (cu pauză)

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Eveniment

Buget dublu în 2026 pentru programul FIV de creștere a natalității. Câte cupluri vor beneficia de sprijin financiar

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că bugetul alocat programului FIV destinat creșterii natalității va fi dublat în 2026, comparativ cu anul trecut, relatează alba24.ro. Ministrul Muncii a spus că programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității (FIV) va fi finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.

„După aprobarea bugetului vom începe demersurile, apropo de bugetul de stat. Apropo de sursa financiară fonduri europene, vom trimite, probabil la sfârșitul acestei săptămâni, fișa de proiect către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Am fost mereu în contact și în colaborare cu colegii de acolo și cu ministrul Pîslaru, în așa fel încât vom avea, probabil după aprobarea bugetului național, concomitent și sursa din fonduri europene”, a declarat Florin Manole la Digi24, citat de Mediafax.

Dublarea fondurilor

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că se va încerca o dublare a fondurilor.

„Vom încerca, nu vreau să mă hazardez, dar vom încerca o dublare a acestei cheltuieli a statului pentru programul FIV, cât avem cu fonduri europene și cu buget de stat, de două ori mai multe decât am avut anul trecut. Anul trecut am avut 100 de milioane de lei”, a precizat ministrul.

Conform acestuia, anul trecut au beneficiat de fonduri 6.000 de cupluri, iar anul acesta „cred că vom putea undeva spre 10.000-12.000 de beneficiari”.

Publicitate

„Imediat ce vom avea bugetul, vom începe și vom face cu prioritate acest program”, a mai precizat Manole, care a spus că bugetul va fi aprobat „probabil spre sfârșitul lunii februarie”.

Citeste mai mult

Educație

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului. Care sunt solicitările

Publicat

Publicitate

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului. Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de măsurile adoptate de Guvern, care, spun ei, „influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Aceștia solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Sindicaliștii din Educație protestează miercuri în fața Guvernului

Membrii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „Alma Mater” vor protesta miercuri în fața Guvernului.

Potrivit reprezentanților celor trei sindicate, la protestul programat între orele 11:30 și 14:00 sunt așteptate să participe aproximativ 2.000 de persoane, scrie Agerpres. „Pe durata de desfășurare a manifestației se vor folosi bannere, pancarte și mijloace audio, cu respectarea legislației în vigoare”, au informat organizatorii protestului.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de măsurile adoptate de Executiv, care „influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”.

Lider de sindicat: Măsurile de austeritate sunt „măsuri anti-educție”

Reprezentantul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Ion Zoican, a declarat că măsurile de austeritate, dacă se continuă, „sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă”.

Publicitate

„Noi nu am renunțat la proteste. Protestăm pentru abrogarea măsurilor de austeritate pe care le-a impus în 2025: norma didactică, numărul de elevi în clasă foarte mare, comasarea claselor și tăierea burselor pentru elevi și studenți. Aceste măsuri dacă se continuă sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă. Cerem abrogarea acestor măsuri. Dacă s-au aplicat un an de zile, să cântărească Guvernul și să zică câți bani a economisit din aceste suprimări a învățământului. Dacă nu, e bine ca anul viitor școlar să înceapă așa cum a fost pe Legea 198/2023, o lege asumată de Parlament, de Guvern și președintele României”, a declarat Zoican, citat de Antena3.

Potrivit acestuia, pierderile au fost semnificative la nivelul posturilor din învățământ.

„S-au suprimat în jur de 15.000 de posturi, s-au suprimat pentru plata cu ora, unde inevitabil sunt ore care trebuie luate de colegii noștri titulari și atunci sunt plătite cu un tarif care este sub un zilier necalificat. Este o plată nesemnificativă și care îi face pe colegii noștri să nu mai predea. S-au tăiat indemnizația de hrană, voucherele pentru vacanță și tot felul de chestiuni care au fost ciupiri la salariile profesorilor”, a mai declarat liderul de sindicat.

Care sunt solicitările sindicaliștilor

Cele trei sindicate din învățământ solicită, printre altele, revenirea la norma didactică, la numărul de elevi la clasă, la plata cu ora și la bursele de dinainte de „Legea Bolojan”.

Potrivit Edupedu, solicitările sindicaliștilor sunt următoarele:

  • „Revenirea la norma didactică pentru învățători, profesori, directori și inspectori, așa cum era în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023;
  • Revenirea la numărul de elevi în clase, așa cum era înainte de măsurile de austeritate;
  • Plata cu ora sa se facă la nivelul corespunzător studiilor și nu la nivel de muncitor necalificat;
  • Susținerea cu burse a elevilor și studenților, așa cum a fost în legea învățământului preuniversitar”.
  • Sindicaliștii susțin că aceste măsuri au dus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar și la dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe”.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 23 de ani, din Răchiți, prins la volan fără permis de conducere

Publicat

Publicitate

Marți, polițiștii din cadrul Botoșani au oprit pentru control, un autoturism care, la vederea autospecialei de poliție, schimbase brusc direcția de deplasare.

În urma verificărilor s-a stabilit identitatea conducătorului auto, în persoana unui tânăr, de 23 de ani, din comuna Răchiți, precum și faptul că acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending