Connect with us

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Informații false în numele MAI, legate de supravegherea cetățenilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Interne a transmis o avertizare cu privire la o serie de mesaje false care anunță supravegherea cetățenilor în trafic și în zonele publice.

Precizările MAI

”Vă informăm că pe rețelele de socializare și pe cele de mesagerie circulă mesaje care anunță operaționalizarea unui sistem extins de supraveghere a cetățenilor în trafic și în zonele publice.

Aceste informații sunt false, iar tema este una care a fost reluată periodic în ultimii doi ani.
De fiecare data, Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit aceste informații.

Informațiile false care circulă în numele MAI

Vă rugăm, informați-vă din surse oficiale. Siguranța rutieră este o prioritate, nu o glumă!” au precizat reprezentanții MAI, într-o postare pe Facebook.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit

Publicat

Publicitate

Sfântul Sava s-a născut în jurul anului 439, în vremea împăratului bizantin Teodosie cel Tânăr (408-450), în ținutul Capadociei. Părinții lui erau creștini și se numeau Ioan și Sofia. Încă de la vârsta de 8 ani a ales calea călugăriei și a intrat în mănăstirea numită a lui Flavian, unde a deprins să fie răbdător în toate și unde a învățat Psaltirea pe de rost. Era atât de înfrânat încă din copilărie, încât, văzând în grădină un măr și dorind să-l mănânce, a zis: „Frumos era la vedere și bun la mâncare rodul ce m-a omorât”. A luat mărul în mâini, dar nu l-a mâncat, ci l-a călcat în picioare și și-a făgăduit să nu mănânce niciodată mere.

 

La varsta de 18 ani ajunge la renumitul calugar Eftimie, care-l va trimite la Cuviosul Teoctist. Acolo s-a desavarsit si apoi a facut multe minuni. Din pricina covârșitoarei lui înduhovniciri, Cuviosul Eftimie îl numea copil bătrân. Și, cu cât creștea în vârstă, cu atât sporea și în virtute. De aceea l-a și înzestrat Hristos Domnul cu darul minunilor. Printre altele, prin rugăciunea lui a făcut să izvorască apă în locuri fără de apă. De altfel, Sfântul Sava era vestit ca făcător de minuni, în biografiile scrise de ucenici săi fiind consemnate numeroase fapte minunate.

 

Sfântul Sava a fost povățuitor și învățător multor călugări și a așezat tipicul sfintelor slujbe pe care îl urmează până astăzi Biserica Ortodoxă. Recunoscut fiind pentru virtuțile sale ieșite din comun, în jurul său s-a adunat o obște de monahi, pentru care Sfântul Sava a construit în Palestina o mănăstire care îi poartă numele. Cum numărul fraților a crescut considerabil în timp, mănăstirea a devenit vestită — o adevărată lavră aflată la cca 45 km de Ierusalim. A fost cunoscut și prețuit de patriarhii Ierusalimului, Salustiu (489-498), care l-a hirotonit preot, Ilie (498-516), pe care l-a vizitat în surghiun, Ioan III (516-524) și Petru (524-552), căruia i-a vindecat sora de o boală grea.

 

Publicitate

Sfântul Sava este numit ,,cel Sfințit” pentru că a fost hirotonit preot și rânduit îndrumător al tuturor sihaștrilor din Palestina. El a mers în două rânduri la Constantinopol, fiind trimis ca sol de către patriarhii Ierusalimului din acele vremuri, la împărații Anastasie (491-518) și Iustinian cel Mare (527-565). A murit la 5 decembrie, anul 532, la vârsta de 94 de ani, înconjurat de mulțime de ucenici, în lavra sa regăsindu-se figuri de seamă ale monahismului răsăritean, precum Andrei Criteanul sau Ioan Damaschin și fratele său, Cosma. În anul 584, când a fost deschis mormântul Cuviosului spre a fi îngropat trupul starețului Casian, moaștele Sfântului Sava au fost găsite nestricate și răspândind bună mireasmă.

 

În secolul al XII-lea, trupul Sfântului Sava a fost luat de cruciați și dus în Veneția. Acesta a fost adus înapoi în Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfințit abia după înțelegerea dintre Papa Paul al VI-lea și Patriarhul ortodox grec Atenagora – Athinagorus, în cadrul vizitei papei în Țara Sfântă, în anul 1965.

Citeste mai mult

Actualitate

Alegeri în comuna Mihai Eminescu: Alegătorii pot vota doar la secția arondată domiciliului sau reședinței stabilite înainte de 7 iunie

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă reamintește alegătorilor, inclusiv celor din comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani, unde pe 7 decembrie au loc alegeri parțiale, că își pot exercita dreptul de vot exclusiv la secția la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință. Reședința trebuie să fi fost stabilită cu cel puțin șase luni înainte de scrutin, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, relatează mediafax.ro.

Instituția precizează că regula este valabilă la nivel național și că alegătorii nu se pot prezenta la o altă secție decât cea la care figurează în Registrul electoral. Pentru verificarea arondării, locuitorii din Mihai Eminescu pot consulta Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro, unde pot introduce CNP-ul pentru a afla secția corectă înainte de ziua votului.

În comunicatul AEP se reamintește și situația specială a municipiului București, unde alegătorii pot vota doar în sectorul de domiciliu sau reședință, conform Hotărârii nr. 95/2025. Deși aceste prevederi nu privesc alegătorii din Mihai Eminescu, ele subliniază caracterul strict al regulilor de arondare.

Pentru alegerile locale parțiale – care includ și scrutinul din comuna Mihai Eminescu – au fost înființate 1.771 de secții de votare la nivel național. Votarea va avea loc între orele 7.00 și 21.00, iar AEP recomandă tuturor alegătorilor să verifice din timp secția la care sunt arondați pentru a evita situațiile în care nu li se poate permite votul.

Scrutinul din comuna Mihai Eminescu este unul important pentru comunitate, iar respectarea regulilor privind arondarea secțiilor este esențială pentru buna desfășurare a procesului electoral.

Acte necesare

Alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, după cum urmează: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Publicitate

Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Aceștia prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate, împreună cu documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz.

Cum se desfășoară votul

La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”.

Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare.

Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare.

Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate.

Citeste mai mult

Economie

Delgaz Grid pregătește rețelele pentru hidrogen și biometan. Botoșani, printre județele-cheie în tranziția energetică la gazele verzi

Publicat

Publicitate

Rețelele de gaze naturale din zona Moldovei, inclusiv cele din județul Botoșani, intră pe lista infrastructurilor pregătite pentru tranziția energetică. Delgaz Grid a anunțat astăzi într-un comunicat că cei peste 26.000 de kilometri de conducte pe care le operează sunt 100% compatibile cu biometanul, iar rețelele din polietilenă – care reprezintă aproximativ 70% din total – sunt parțial pregătite pentru utilizarea hidrogenului.

Compania derulează în prezent trei proiecte pilot în domeniul gazelor verzi, un pas important pentru modernizarea sistemelor de distribuție din cel mai mare județ din nordul Moldovei.

Potrivit datelor prezentate la o masă rotundă organizată la Târgu Mureș, biometanul ar urma să aibă o pondere de 5% în rețeaua națională până în 2030 și de 10% până în 2050, iar producția de hidrogen regenerabil ar putea ajunge la 153 kt/an în 2030. Delgaz Grid subliniază că România are un potențial considerabil în domeniul gazelor verzi, iar Moldova, inclusiv județul Botoșani, poate deveni un actor important în adoptarea noilor tehnologii.

Directorul general al Delgaz Grid, Cristian Secoșan, a transmis că rețelele de gaze vor rămâne esențiale în arhitectura energetică a țării, mai ales în contextul tranziției spre energie curată. Investițiile în hidrogen și biometan sunt considerate obligatorii, nu opționale, iar întârzierea modernizării ar duce la costuri mult mai mari în anii următori.

Pentru Moldova și implicit pentru Botoșani, unde Delgaz Grid operează atât rețele de gaze, cât și rețele electrice, proiectele verzi pot genera locuri de muncă și pot consolida siguranța energetică a regiunii. Testele cu hidrogen în concentrații de 20%, 23% și 30%, precum și proiectul HyGrid100, care urmărește utilizarea hidrogenului pur pe tronsoane existente, sunt prezentate ca prime etape ale unei transformări masive la nivel național.

Compania pregătește și un proiect dedicat biometanului, BioMethaneMix, care va testa producția și injectarea gazului verde în rețele de distribuție. Delgaz Grid subliniază că implementarea acestor soluții necesită modernizarea cadrului legislativ și programe de finanțare care să susțină piața gazelor verzi.

Publicitate

Cu o rețea de gaze care acoperă 20 de județe, printre care Botoșani, Delgaz Grid joacă un rol central în pregătirea infrastructurii pentru energia viitorului, iar schimbările anunțate pot avea un impact major în dezvoltarea regională din nord-estul țării.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending