Connect with us

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Costurile din construcții vor crește semnificativ în 2026. România, puternic dependentă de importuri non-UE

Publicat

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2026, sectorul construcțiilor din România va fi afectat de majorări importante de costuri, generate de introducerea taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene.

Conform unei analize făcute publice miercuri, cele mai expuse scumpirilor vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – elemente indispensabile în majoritatea proiectelor de construcții, potrivit Agerpres.

Noua taxă este parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și presupune costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. Aceste costuri vor fi transferate treptat în prețurile materialelor, iar ulterior se vor reflecta în costul final al construcțiilor.

„Pentru foarte multe materiale utilizate în România, materia primă sau produsele semifinite sunt importate din afara Uniunii Europene. Odată cu introducerea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în structura de preț. Anul 2026 va marca momentul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, afirmă Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).

Potrivit estimărilor din industrie, luna ianuarie 2026 va reprezenta, practic, ultima perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente.

Scumpiri aplicate treptat

Publicitate

Majorările de preț nu vor apărea brusc, prin anunțuri oficiale, ci vor fi introduse etapizat. Producătorii și importatorii își ajustează deja structurile de cost, urmând ca noile prețuri să intre treptat în piață, pe măsură ce sunt utilizate materii prime achiziționate la costuri mai mari.

Astfel, materialele fabricate din materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate la prețurile actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta integral impactul taxei de carbon, al energiei și al costurilor logistice.

„Nu discutăm despre o scumpire instantanee, ci despre una dictată de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în derulare mai pot beneficia de prețurile vechi dacă se grăbesc cu achizițiile. Ulterior, pe măsură ce apare producția nouă, creșterile de preț devin inevitabile”, explică Raileanu.

Această fereastră de timp va fi limitată și diferită de la un producător la altul, în funcție de stocuri, contracte și ritmul transferului de costuri în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor poate influența semnificativ costul final.

România, puternic dependentă de importuri non-UE

Analiza arată că România depinde în mare măsură de importuri din afara Uniunii Europene, în special în sectorul metalurgic și industrial. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, țări care nu fac parte din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va avea un impact direct asupra acestor importuri, iar estimările din piață indică scumpiri de 9–10% pentru materia primă și produsele semifinite, în special în cazul oțelului și aluminiului.

Cele mai afectate vor fi construcțiile industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată. Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate ajung la 9–10%, iar produsele metalurgice, în ansamblu, ar putea înregistra majorări de aproximativ 10%.

Efectele se vor propaga în lanț: pavajele ar putea avea scumpiri de circa 6%, acoperișurile metalice și profilele – 5–7%, iar panourile sandwich – 5–7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat va fi și mai mare.

Construcțiile ar putea fi cu până la 15% mai scumpe

„Dacă adunăm creșterile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate fi cu până la 15% mai mare în 2026 comparativ cu 2025”, explică Cosmin Raileanu.

Astfel, o investiție de 100.000 de euro realizată în 2025 pentru construirea unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge la 115.000 de euro în 2026, fără modificări de proiect sau standard, exclusiv din cauza scumpirilor din lanțul de aprovizionare.

În prezent, nu sunt anticipate creșteri semnificative pentru materialele de izolație, precum polistirenul sau vata minerală, acestea fiind mai puțin dependente de materiile prime intens poluante din afara UE. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste segmente pe termen mediu.

În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în modul de formare a prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectele în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai costisitoare decât cele din 2025.

„În perioada următoare, diferența nu o va mai face cel mai mic preț de listă, ci capacitatea de a planifica eficient, de a cumpăra din timp și de a optimiza corect achizițiile”, subliniază Cosmin Raileanu.

Sursa: Agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Hidroelectrica, anunț pentru clienți: Întreruperi la facturi, plăți și alte operațiuni, din 1 ianuarie. Care este motivul

Publicat

Publicitate

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat că va derula, în perioada 1-20 ianuarie, un proiect pentru digitalizare și creșterea calității serviciilor oferite clienților, operațiune care presupune implementare a unui nou sistem informatic, precum și migrarea bazelor de date, informează, miercuri, compania.

Potrivit sursei citate, noile sisteme informatice vor permite, pe termen mediu și lung, o gestionare mai eficientă a relației cu clienții, procese de facturare mai rapide și mai sigure, o transparență sporită a informațiilor privind soldurile și plățile, precum și dezvoltarea unor funcționalități digitale îmbunătățite, orientate către nevoile consumatorilor.

În contextul acestor operațiuni tehnice, Hidroelectrica informează că, temporar, anumite activități vor fi întrerupte:

  • emiterea și corectarea facturilor;
  • reconcilierea soldurilor și alocarea plăților;
  • alte operațiuni care presupun accesarea sau modificarea bazelor de date.

De asemenea, plățile efectuate prin alte canale decât aplicația iHidro (de exemplu, transfer bancar), în perioada 1 – 15 ianuarie, se vor reflecta în soldurile clienților după finalizarea etapelor de migrare, respectiv începând cu 15 ianuarie, fără a afecta drepturile contractuale ale clienților.

Pe toată durata implementării, activitatea de relaționare cu publicul se va desfășura conform programului normal.

Hidroelectrica subliniază că aceste investiții în infrastructura IT sunt realizate în beneficiul direct al consumatorilor, pentru a asigura servicii moderne, sigure și adaptate cerințelor actuale.

Publicitate

sursa: agerpres

Citeste mai mult

Eveniment

Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului este sărbătorită de Biserică la 1 ianuarie

Publicat

Publicitate

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a primit tăierea împrejur, act care confirma legământul poporului israelit cu Dumnezeu, pe de o parte ca să împlinească legea, cum însuși Mântuitorul spune în Evanghelie: ‘Să nu socotiți că am venit să stric legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să plinesc’ (Matei 5, 17), iar pe de altă parte pentru a arăta fără tăgadă că a luat trup adevărat, iar cei necredincioși să nu aibă temei să susțină că Hristos cu nălucire S-ar fi născut.

Drept aceea, S-a tăiat împrejur, ca să fie arătat omenirii; pentru că de nu S-ar fi îmbrăcat cu trup, apoi cum ar fi fost cu putință să se taie împrejur nălucirea, fiindcă spune Sfântul Efrem Sirul: ‘Cel ce a fost cu trup adevărat S-a și tăiat împrejur ca un om, și cu sângele Său S-a roșit Pruncul, ca un fiu omenesc și, durându-L, plângea, precum se cădea firii omenești’.

Nu se cădea Lui să rabde acea rană a păcatului, ca unul Care era fără de păcat și dătător de lege, tăierea împrejur în Vechiul Testament fiind rânduită în chipul Botezului și al curățirii păcatului strămoșesc.

Mai mare smerenie a arătat Hristos, Mântuitorul lumii, în tăierea împrejur decât în nașterea Sa. Pentru că prin naștere a luat asupra Sa numai chipul omenesc, iar prin tăierea împrejur a luat asupra Sa chipul păcătosului, suferind ca și un păcătos rana cea rânduită pentru păcat.

Deci, a voit ca să primească tăiere împrejur, începând înainte de a pătimi pentru noi, și gustând acel pahar, pe care voia să-l bea până în sfârșit, grăind pe Cruce: ‘Săvârșitu-s-a’.

S-a pus apoi numele fericitului prunc ‘Iisus’, nume care s-a dat din cer de Arhanghelul Gavriil în vremea când a binevestit Preacuratei Fecioare zămislirea Lui și mai înainte până a nu se zămisli în pântece.

Publicitate

‘Deci, acest preasfânt nume, Iisus, care s-a spus de înger mai înainte de zămislire, I s-a dat la tăierea împrejur Domnului Hristos, ca o încredințare despre mântuirea noastră; pentru că ‘Iisus’ înseamnă ‘Mântuitor’, precum mai înainte a tălmăcit același înger lui Iosif, în vis, arătându-se și zicându-i: Vei da numele Lui ‘Iisus’, pentru că Acela va mântui pe poporul Său din păcate. Încă și Sfântul Apostol Petru, mărturisând despre numele lui Iisus, zicea: ‘Nu este întru nimeni altul mântuire, pentru că nu este nici un alt nume sub cer, dat între oameni, întru care se cade a ne mântui’ ‘. (Viețile Sfinților)

Acest mântuitor nume, Iisus, era pregătit în sfatul Sfintei Treimi mai înainte de toți vecii.

‘Ca un mir bine mirositor a umplut lumea de bună mireasmă. Ca un mir este vărsat numele Său, nu ținut în vas, ci vărsat; căci până când mirul este în vas, până atunci mireasma lui este înăuntru; iar când se varsă, îndată buna lui mireasmă umple văzduhul. Puterea numelui lui Iisus era tăinuită în sfatul cel mai înainte de veci, acoperindu-se ca într-un vas; iar după ce din cer s-a vărsat pe pământ acest nume, îndată ca niște mir plin de aromate, prin buna mirosire a darului, de la vărsarea pruncescului sânge la tăierea împrejur, a umplut lumea. Și toată lumea acum mărturisește că Domnul Iisus Hristos este întru slava lui Dumnezeu Tatăl’. (Viețile Sfinților)

Arătată s-a făcut puterea numelui lui Iisus, căci acest minunat nume a mirat pe îngeri, a bucurat pe oameni și a înfricoșat pe diavoli, pentru că și diavolii cred în El și se cutremură. De numele acesta tremură iadul, tremură cele dedesubt, se scutură puterea întunericului, cad cei ciopliți, se gonește întunericul idoleștii îndrăciri; iar lumina dreptei credințe răsare și luminează pe tot omul ce vine în lume. (sursa: Viețile Sfinților – paginiortodoxe.tripod.com) AGERPRES

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial al Ministerului Transporturilor: Autostrada Siret-Pașcani-Ungheni va avea finanțare europeană cu utilizare duală civil-militară cu termen de finalizare 2030

Publicat

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat obținerea acordului autorităților europene pentru finanțarea tronsoanelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret prin programul SAFE (Security Action for Europe). Infrastructura va avea utilizare duală – civilă și militară – pentru creșterea capacității de apărare a Flancului Estic al NATO, fiind utilizată și în interes civil.

„Am reuşit să convingem autorităţile europene că este necesară această infrastructură. Am încărcat aplicaţia prin intermediul Cancelariei premierului către Comisia Europeană, iar aceste sectoare de autostradă, practic un tronson Ungheni-Paşcani-Siret, va fi finanţat prin finanţare europeană cu utilizare duală pentru creşterea capacităţii de apărare a Flancului Estic, bineînţeles folosită şi în interes civil. Este o şansă foarte importantă ca, până în 2030, să avem construită de la Ungheni până la Siret autostradă, în aşa fel încât să finalizăm axa sud-nord”, a declarat, marți seara, Scrioșteanu la Euronews România.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru drumul expres Suceava-Siret, în timp ce licitațiile pentru autostrada Pașcani-Suceava au fost atribuite încă în prima parte a anului 2025 companiei UMB Spedition.

Oficialul a anunțat și parteneriatul cu Republica Moldova pentru construirea primilor cinci kilometri de autostradă dincolo de Prut – primii din istoria țării vecine. „Deja suntem în licitaţie pentru proiectare şi execuţie”, a precizat el, subliniind că acești kilometri vor face legătura cu un nod intermodal în Moldova.

Tronsoanele fac parte din eforturile de conectivitate estică, completând axa sud-nord a rețelei de autostrăzi. Finanțarea SAFE este dedicată proiectelor cu utilitate duală, accelerând dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru securitate și economie în contextul tensiunilor regionale.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending