Connect with us

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Plafonarea tarifelor la energie electrică și gaze ar urma să fie eliminată. Care sunt planurile Guvernului

Publicat

Publicitate

Guvernul pregăteşte eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică şi gaze, din aprilie. Executivul are în plan introducerea unui mecanism de compensare pentru consumatorii vulnerabili, printr-un card guvernamental, notează alba24.ro, citând  Ziarul Financiar.

Plafonarea tarifelor, valabilă din ianuarie 2023, nu se va mai aplica tuturor clientilor, ci doar unei anumite categorii.

În prezent, clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0- 100 kWh au un tarif plafonat la 0,68 lei/kWh, cei care au între 100,01 kWh şi 255 kWh, precum şi clienţii cu consum lunar între 255,01 şi 300 kWh (pentru consumul primilor 255 kWh) au un tarif de 0,80 lei/kWh. Pentru consumul de energie electrică ce depăşeşte 255 kWh, tariful este de 1,3 lei.

Deocamdată, autoritătile nu au anuntat care va fi tariful plafonat pentru consumatorii vulnerabili.

Marii jucători din energie au sustinut în repetate rânduri eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică şi gaze, potrivit Mediafax.

Ministerul Energiei a precizat în toamna trecută că, în cazul renunţării la preţurile plafonate, consumatorii vor trebui să achite preţurile din piaţă care, în funcţie de evoluţie, vor putea fi mai mari sau mai mici decât cele plafonate.

Publicitate

UPDATE: Precizările Ministerului Energiei

„Conform programului de guvernare şi planului de acţiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică şi gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Programul de guvernare prevede „elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor şi asigurarea unui climat concurenţial solid, previzibil, pentru preţuri accesibile la energie electrică şi gaze naturale”. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor şi nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili”, a anunțat ministerul.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Cum ajung lipsa de afecțiune și statul pe telefoane să ne îmbolnăvească copii. Cum ne dăm seama că un elev este afectat de ADHD

Publicat

Publicitate

Deși este o problemă serioasă de sănătate, ADHD este de multe ori confundată cu obrăznicia sau lipsa de educație. Acestă tulburare psihică afectează sute de mii de copii români și are multiple cauze, printre care și factorii genetici dar și utilizarea excesivă a gadgeturilor, scrie ADEVĂRUL

Tulburarea cu deficit de atenţie şi hiperactivitate sau pe scurt ADHD este un sindrom tot mai des întâlnit la copii din România. Conform statisticilor în jur de 200.000 de copii din țara noastră sunt afectați de ADHD, o tulburare care lasă urme adânci în viața de adult. Din păcate, la noi în țară, de multe ori ADHD este confundată cu obrăznicia, lipsa de educație, răsfățul sau, în unele cazuri, cu lenea. Specialiștii spun că un copil cu ADHD nu este nici leneș, nici obraznic și nici răsfățat. Este doar un copil care se luptă cu o problemă de sănătate care-i afectează mai ales viața de școlar, dar și cea socială. Specialistul Laura Jijie, psihiatru pediatric,  coordonator al Compartimentului de Psihiatrie pediatrică din cadrul Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani, explică care sunt simptomele acestei tulburăi, care sunt cauzele și mai ales ce efecte are dacă nu se intervine la Când apare bănuiala de ADHD și când trebuie să apelăm la un medic.

Tulburarea cu deficit de atenție și hiperactivitate este zgomotoasă, ușor de observat, dar cu toate acestea la fel de ușor de confundat. Pentru diagnosticarea acestei tulburări este nevoie de o serie de criterii bine evaluate de un specialist în psihiatrie pediatrică. Practic ADHD este o tulburare  de neurodezvoltare care afectează viața copilului și mai apoi cea a adultului. Iar efectele pot fi foarte grave.

Specialiștii spun că există câteva semne care pot duce cu gândul la ADHD atunci când urmărim comportamentul copilului. Este în primul rând hiperkinetic, mereu agitat, fără să-și găsească locul. Apoi are tulburări mari de concentrare și de atenție, uită să-și facă temele, nu se poate adapta programului școlar, nu poate fi atent la lecții dar poate avea și un comportament.

„Profesorii văd, de exemplu, că acel copil nu se încadrează în colectivitate. Se uită pe geam în timp ce se lucrează la clasă, fără să se poată concentra, este atras de diferiţi stimuli din jur, nu-şi finalizează temele,nu-şi îndeplineşte sarcinile şcolare, îşi uită rechizitele, uită să-şi facă temele. Are o atenție fluctuantă, deranjează orele, se trezește vorbind fiindcă nu mai are răbdare să asculte, nu poate fi tent, nu-și poate organiza programul școlar.  În timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor, este exagerat de activ, aleargă, se caţără peste tot, deranjează pe ceilalţi din jur. Atunci apar semne de întrebare. Se diagnostichează atunci când sunt întrunite criteriile de inatenție pe o perioadă de șase luni. ”, spune medicul primar Laura Jijie, relatează ADEVĂRUL.

Trebuie de observat dacă acel copil prezintă același timp de comportament peste tot, acasă și la școală sau la alte activități. Dacă prezintă acel comportament doar într-un loc, atunci nu este vorba de ADHD ci de probleme legate fie de mediul școlar, fie de cel familial. Specialiștii încurajează deasemenea profesorii și învățătorii să anunțe părinții în cazul unui comportament nepotrivit, fără marginalizarea elevului sau etichetarea sa.

Publicitate

De la genetică la expunerea exagerată la tehnologie

Specialiștii spun că ADHD-ul este o tulburare provocată de o multitudine de factori. Inclusiv lipsa de afecțiune sau tehnologia în exces oferită copiilor joacă un rol important. În unele cazuri pleacă de la o componentă genetică. ”Există și o componentă genetică dar și una de neuro-dezvoltare care poate apărea în urma suferinței fetale sau dacă mama a consumat alcool sau tutun, de exemplu. Totodată există probleme de atașament. S-a constatat că o parte a copiilor instituționaliați în primii doi de viață, chiar dacă ulterior au fost adoptați prezintă probleme emoționale, inclusiv ADHD. Pentru că atunci când la nivelul atașamentului nu se crează o bază sigură apar astfel de probleme. Poate fi o greşeală în atitudinea parentală, poate fi o greşeală din punct de vedere pedagogic la şcoală. Şi atunci trebuie să identificăm cauza. Este o problemă și cu timpul petrecut excesiv pe telefon, pe rețele sociale. Copilul începe să aibă probleme de concentrare, de atenție”, spune Laura Jijie.

 
Copil cu ADHD, adult cu probleme

Dacă un copil cu ADHD nu este inclus într-un program de terapie și tratament atunci problemele sale se vor înmulți odată cu vârsta. Respins de cei din jur, din cauza comportamentului, apar alte tulburări afective dar și de comportament. Devine răzvrătit, uneori cu comportament agresiv. ” Nediagnosticat la timp poate să afecteze, stima de sine. Copilul este respins de colectiv. Şi atunci se adaugă nişte emoţii negative, care conduc la alte tulburări afective sau tulburări de comportament.

Pentru că ADHD poate dezvolta în timp alte comorbidităţi, spunem noi. Adică vorbim de tulburare opoziţionist-sfidătoare şi tulburări afective. Se ajunge în cele din urmă la tulburări de conduită, tulburări de comportament mai severe la adolescenţă în special.”, adaugă Laura Jijie. În viața de adult ADHD-ul se poate traduce într-o viață expusă riscului și viciilor. Adică conduc autoturisme în mod agresiv, periculos, sunt consumatori de alcool și droguri sau alte tulburări comportamentale periculoase. Specialiștii spun că băieții sunt mai expuși acestei tulburări.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Mark Zuckerberg anunță sfârșitul telefoanelor mobile. Ce le va înlocui și când s-ar putea face tranziția

Publicat

Publicitate

Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, consideră că ochelarii inteligenți vor deveni în curând platforma dominantă. Această previziune îndrăzneață a stârnit dezbateri intense în rândul experților din industrie și al consumatorilor, scrie ADEVĂRUL.

Viziunea lui Zuckerberg cu privire la viitorul tehnologiei personale este înrădăcinată în convingerea că informatica ar trebui să devină mai omniprezentă, mai naturală și mai integrată socia, scrie thinkstewartville.

Ochelarii inteligenți, susține el, oferă „o experiență mai imersivă și mai puțin intruzivă în comparație cu smartphone-urile”. Această schimbare se aliniază cu preferința tot mai mare a utilizatorilor pentru discreție și practicitate în interacțiunile noastre digitale.

Predicția CEO-ului Meta nu este doar o speculație. Marile companii de tehnologie, inclusiv Meta și Apple, investesc masiv în tehnologia ochelarilor inteligenți. Aceste dispozitive promit să ofere o gamă largă de funcționalități, de la experiențe de realitate augmentată la afișarea de informații în timp real.

Pe măsură ce aceste tehnologii avansează, ele s-ar putea transforma în asistenți personali capabili să răspundă la întrebări, să ofere navigație și să ne informeze cu privire la evenimentele curente.

Deși conceptul de înlocuire a telefoanelor cu ochelari poate părea futurist, progresele tehnologice recente fac această perspectivă tot mai plauzibilă. Oameni foarte inteligenți, care rămân ageri mental, explorează deja potențialul acestor tehnologii emergente, recunoscând puterea lor de transformare.

Publicitate

Potrivit lui Zuckerberg, tranziția de la smartphone-uri la ochelari inteligenți ca dispozitive de calcul principale ar putea avea loc chiar în anii 2030. El preconizează un viitor în care smartphone-urile vor petrece mai mult timp în buzunare decât în mâini, utilizatorii optând pentru confortul ochelarilor pentru majoritatea sarcinilor.

Potrivit publicației citate, tranziția de la smartphone-uri la ochelari inteligenți este alimentată de progresele rapide în mai multe tehnologii-cheie. Aceste inovații permit ochelarilor inteligenți să ofere funcționalități care altădată erau rezervate exclusiv smartphone-urilor.

Sursa: ADEVĂRUL

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Nichifor Leprosul, ocrotitor de molime

Publicat

Publicitate

În primăvara anului 2020, pe când pandemia se instala în întreaga lume, unui credincios din Athena i s-a arătat un sfânt care i-a spus: „Să le transmiți oamenilor să nu se teamă de coronavirus! Chiar dacă se va îmbolnăvi cineva, să mă cheme în rugăciune, iar eu îl voi vindeca!”.

Sfântul era Nichifor cel Lepros, un om al lui Dumnezeu, care a trăit întrea­ga viață chinuit de lepră, una dintre cele mai cumplite molime de pe pământ. Răbdând boala cu rugăciune, și-a sfințit sufletul, și a ajuns să îi tămăduiască miraculos și pe alții. Sfântul Nichifor cel Lepros s-a născut în anul 1890, în insula Creta. A rămas orfan de mic, fiind crescut de bunicul după tată. La vârsta de treisprezece ani a dezvoltat primele semne ale leprei. A plecat în Egipt, unde a lucrat o vreme la un bărbier din Alexandria, dar, întrucât boala a înaintat, a cerut sfatul unui arhiereu ortodox, care l-a îndrumat spre Cuviosul Antim Vaianos (†1960, canonizat în anul 1992 și prăznuit în 15 februarie), care slujea la leprozeria din Hios.

La vârsta de 24 de ani, în anul 1914, Nicolae a ajuns la azilul-spital pentru leproși administrat de ieromonahul Antim. După doi ani, Cuviosul Antim l-a tuns în monahism, dându-i numele de Nichifor (în limba greacă, înseamnă purtător de biruință). Boala lui a avansat (un tratament pentru lepră a fost descoperit abia în 1947), dar sfântul şi-a trăit viaţa în ascultare, în post și rugăciune. Iubea privegherile de noapte și la chilie se ruga ceasuri în șir, dar, în același timp, nu vorbea despre acestea și nu își deschidea inima nimănui altcuiva decât părintelui său duhovnicesc. A devenit prim-cântăreț (protopsalt) al bisericii azilului, dar mai târziu, când, din pricina bolii, și-a pierdut vederea, cele mai multe slujbe erau cântate de ceilalți de la strană.

Totuși, el rostea din memorie psalmii lui David și multe tropare și rugăciuni, pe care le știa pe de rost. În anul 1957, când azilul-spital a fost închis, Sfântul Nichifor și ceilalți pacienți rămași au fost mutați în centrul pentru leproși Sfânta Varvara din Egaleo, la vest de orașul Atena. În acea vreme, sfântul avea aproape 67 de ani. Trupul și ochii îi fuseseră afectați de boală. Mulți credincioși au început să vină la monahul Nichifor să îi ceară binecuvântarea. Țintuit la pat, chinuit de dureri și aproape orb, sfântul Nichifor avea însă darul de a aduce mângâiere celor ce veneau la el.

Vizitatorilor le spunea adesea: „Copiii mei, vă rugați? Și cum vă rugați? …să vă rugați cu rugăciunea lui Iisus, cu «Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă.» Așa să vă rugați.” Sfântul Nichifor a trecut la Domnul în ziua de 4 ianuarie 1964, la vârsta de 74 de ani.  Pentru toate minunile săvârșite, pentru viața lui, aprinsă ca o torță a iubirii de Dumnezeu și de oa­meni, Patriarhia Ecumenică l-a canonizat pe Sfântul Nichifor cel Lepros în anul 2012, și i-a fixat ca dată de pomenire ziua trecerii sale în veșnicie – 4 ianua­rie.

Cu douăzeci de ani înainte, Patriarhia îl cano­nizase și pe Sfântul Antim din Hios, povățuitorul Sfântului Nichifor Leprosul. Să-i chemăm în rugă­ciuni pe amândoi sfinți, așa cum au și trăit. Și să nu uităm că în molima care ne bân­tuie, Sfântul Nichifor cel Lepros ne poate oferi aju­torul!

Publicitate

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât introducerea în calendar a Sfântului Nichifor cel Lepros. Este sărbătorit, anual, în data de 4 ianuarie.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending