Șoferii cărora le-a fost reținut permisul de conducere ar putea cere amânarea sancțiunii, pentru o perioadă de 120 de zile, în anumite condiții, prevede un proiect legislativ înregistrat recent la Senat, informează alba24.ro. 

O propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 22 octombrie.

Proiectul propune o modernizare a regimului de executare a sancțiunilor contravenționale rutiere, în conformitate cu principiile proporționalității, predictibilității şi responsabilizării conducătorului auto. În acest sens, se propune introducerea unui mecanism de flexibilizare a executării sanctiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, fără diminuarea fermitătii şi caracterului desuasiv al legii.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la USR, în prezent, legislația în vigoare prevede un mecanism rigid de aplicare a acestei sancțiuni complementare.

„Odată constatată contravenția şi reținut permisul de conducere, suspendarea exercitării dreptului de a conduce operează, de regulă, imediat după expirarea valabilităţii dovezii înlocuitoare, iară a oferi contravenientului posibilitatea de a-şi adapta situatia personală sau profesională la noua condiție.

Această aplicare uniformă şi imediată a sanctiunii, deşi eficientă din punct de vedere administrativ, nu ține cont de particularitățile fiecărui caz şi poate genera consecințe sociale şi economice disproporționate. Spre exemplu, pentru conducătorii auto a căror profesie depinde direct de deținerea permisului de conducere (şoferi profesionişti, agenti de vânzări, taximetrişti, etc.), suspendarea imediată echivalează cu pierderea temporară a locului de muncă şi a sursei de venit, afectând grav atât persoana în cauză, cât şi familia acesteia.

Cadrul normativ actual nu dispune de un instrument juridic care să permită o flexibilizare a momentului de executare a sanctiunii, condiționată de un comportament responsabil anterior şi ulterior săvârşirii contravenției”, explică parlamentarii, în expunerea de motive.

Șoferii cărora le-a fost reținut permisul ar putea cere amânarea sancțiunii, pentru o perioadă de 120 de zile

Se propune astfel modificarea și completarea articolului 111 din OUG nr 195/2002, pentru instituirea dreptului conducătorului auto de a solicita o amânare a executării suspendării permisului pentru o perioadă de 120 de zile.

Astfel, la cererea titularului permisului de conducere reținut, formulată în perioada de valabilitate a dovezii înlocuitoare cu drept de circulație, şeful poliției rutiere a județului sau a municipiului București pe raza căreia a fost săvârşită fapta sau șeful poliției rutiere din Inspectoratul General al Poliției Române, după caz, va dispune amânarea executării sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile şi, ca efect al amânării, restituirea permisului de conducere, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

• prezintă dovada achitării amenzii contravenționale prevăzute în procesul verbal de constatare a contravenției;
• nu i-a mai fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimii 2 ani anteriori săvârşirii contravenției pentru care se solicită amânarea executării sancțiunii complementare.

Șoferii cărora le-a fost reținut permisul ar putea cere amânarea sancțiunii. Cum se depune cererea

Cererea de amânare se depune sau se transmite prin orice mijloace de comunicare la distanță ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, de către contravenient sau de către reprezentantul convențional al acestuia, la unitatea de poliție din care face parte agentul constatator.

În cazul aprobării cererii, permisul de conducere reținut se restituie personal titularului sau reprezentantului convențional al acestuia, căruia i se va comunica în mod expres data calendaristică exactă la care expiră termenul de 120 de zile şi, respectiv, obligaţia de a preda permisul de conducere.

În situaţia transmiterii cererii prin mijloace de comunicare la distanță, la cererea scrisă a titularului, unitatea de poliție poate restitui permisul de conducere la adresa de corespondență indicată în cuprinsul cererii.

Pe perioada de 120 de zile pentru care s-a dispus amânarea executării sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, titularul permisului de conducere va avea drept de circulaţie.

Perioada de amânare de 120 de zile se calculează pe zile pline şi va începe să curgă de la data la care cererea de amânare a fost aprobată.

Condiții pentru predarea permisului, după cele 120 de zile

Potrivit proiectului, titularul permisului de conducere care a beneficiat de amânare are obligaţia de a preda documentul la serviciul/biroul poliției rutiere, care îl va înainta unității de poliție care îl are în evidenţă, cel târziu în ultima zi a termenului de 120 de zile.

În situația în care ultima zi a termenului prevăzut se împlineşte într-o zi nelucrătoare, termenul de predare a permisului de conducere se prelungeşte până la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.

Predarea permisului de conducere se face personal, prin reprezentant convențional sau prin servicii de curierat cu aviz de primire. Se consideră îndeplinită obligaţia de predare şi în cazul în care documental este transmis prin servicii de curierat, data care se ia în considerare fiind data predării către serviciul de curierat, care nu poate fi ulterioară termenelor prevăzute.

În cazul în care contravenientul nu respectă obligația de predare a permisului de conducere în termenele prevăzute, durata de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se majorează de drept cu 30 de zile, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi.

Ce se întâmplă cu șoferii care săvârșesc o nouă contravenție în perioada celor 120 de zile

Potrivit proiectului, în situația în care o persoană căreia i-a fost reținut permisul de conducere pentru o faptă prevăzută cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce săvârşeşte, în perioada în care are drept de circulație (inclusiv în perioada de 120 de zile), o nouă contravenție pentru care se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce, perioadele de suspendare dispuse se vor executa distinct, fără a se suprapune.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au reușit să oprească două înșelăciuni care ar fi putut produce prejudicii de peste 450 000 de lei.

Intervențiile au fost posibile datorită reacției rapide a victimelor, care au realizat la timp că sunt înșelate și au sesizat imediat poliția, precum și datorită colaborării eficiente dintre polițiști și instituțiile bancare implicate.

*Credit contractat la îndemnul autorului – prejudiciu de 78.000 de lei recuperat integral*

La data de 24 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au fost sesizați de un tânăr de 29 de ani, din municipiul Botoșani, care a realizat că a fost indus în eroare de persoane necunoscute, fiind determinat să contracteze un credit bancar în valoare de 78.000 de lei.

Tânărul a fost contactat de mai multe persoane care au pretins ca sunt reprezentanți ai unei unități bancare și sub pretextul că pe numele victimei ar exista deja un credit ca urmare a unei fraude, au convins-o pe aceasta să contracteze un alt împrumut, de pe o aplicație ce o avea instalată în telefon, bani pe care, ulterior, să-i transfere într-un cont pus la dispoziție de către autor.

Totul s-a întâmplat în timp ce tânărul se afla în convorbire telefonică cu persoanele ce pretindeau a fi de la unități bancare.

După ce a făcut împrumutul victima a realizat ca ceva nu este în regulă și a anunțat poliția.

În urma intervenției rapide și a colaborării cu reprezentanții Departamentului Antifraudă al unității bancare respective, polițiștii au reușit blocarea integrală a sumei de 78.000 de lei, înainte ca banii să fie transferați către autorii fraudei.

*Înșelăciune online prin intermediul unei false platforme de investiții – 385.000 de lei recuperați*

În aceeași zi, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au fost sesizați de un bărbat de 72 de ani din municipiul Botoșani, care a realizat că a fost victima unei fraude online, după ce a fost contactat de persoane ce pretindeau a fi reprezentanți ai unei societăți de investiții.

Acesta a fost indus în eroare și convins să-și desființeze depozitele bancare și să efectueze mai multe transferuri către persoane din cadrul ANAF, pentru o mai bună evidență a conturilor pe care autorii urmau să le administreze pentru victimă.

După ce a urmat indicațiile acestora și a efectuat mai multe transferuri bancare, bărbatul a devenit suspicios și a sesizat poliția.

Intervenția promptă a polițiștilor și cooperarea cu instituțiile bancare implicate au permis identificarea rapidă a conturilor beneficiare.

Întreaga sumă urma să fie transferată prin mai multe conturi pentru a i se pierde urma, însă a fost blocată în contul unei persoane din Neamț, care a cooperat cu polițiștii și a sistat orice altă tranzacție din conturile sale și a restituit cei 385.000 de lei.

Cercetările continuă pentru identificarea tutori persoanelor implicate și tragerea acestora la răspundere penală conform prevederilor legale.

*Recuperarea banilor și împiedicarea creării unor prejudicii mai mari a fost posibilă ca urmare a sesizării poliției de către victime.*

În ultimul an, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități de prevenire a infracțiunilor de înșelăciune, fraude bancare și fraude online, prin care au fost informați cetățenii despre metodele de operare ale infractorilor și pașii corecți de urmat în astfel de situații.

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani reamintește cetățenilor ca în cazul oricărei suspiciuni de fraudă, să nu transfere bani sau să ofere date bancare și să contacteze imediat poliția, direct sau prin apel 112.

La 25 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Armatei Române. La 25 octombrie 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă. 

Evenimentul a încununat astfel lupta și jertfa zecilor de mii de combatanți pentru eliberarea Ardealului, luptă începută în Carpații Orientali, chiar în noaptea de 23/24 august 1944. Astfel s-a eliberat întreg teritoriul de 44.492 km pătrați, ocupat prin Dictatul de la Viena, refăcându-se în partea de Vest adevăratele hotare de stat ale României.

Ziua Armatei Române a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare din teatrele de operații unde sunt dislocați militarii români și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.

Ceremonii similare au loc anual în principalele garnizoane din țară, la Monumentele eroilor, precum și la cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Republica Moldova, Slovacia și Ungaria, potrivit https://www.mapn.ro/.

În ziua de 25 octombrie 2025, Ziua Armatei Române va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naționale, în București vor avea loc mai multe evenimente: la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol I, se va desfășura, la ora 10:00, o ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori, urmată de schimbarea gărzii. De asemenea, aeronave militare ale Forțelor Aeriene Române vor survola monumentul; ceremonii militare și religioase vor avea loc și la Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, din fața Universității Naționale de Apărare ‘Carol I’, și la Monumentul Eroilor Căzuți în Teatrele de Operații și pe Teritoriul României, din fața Palatului Național al Copiilor; la AFI Cotroceni, între orele 10:00 și 16:00 – o expoziție de tehnică și echipament militar, un concert al Muzicilor militare, standuri de promovare a carierei militare, ateliere interactive VR, demonstrație de hochei susținută de sportivii CSA Steaua, prezentarea trofeelor ‘Cupa campionilor Europeni’ și ‘Supercupa Europei’, precum și, în premieră, o zonă de tip Escape room; în Parcul Cișmigiu, la ora 17:00, un concert susținut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale; la ora 19:00 va fi organizată retragerea cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Național – Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Bd. Mihail Kogălniceanu – Splaiul Independenței – Bd. Eroilor Sanitari – Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu – Șoseaua Cotroceni – Bd. Iuliu Maniu – Bd. General Paul Teodorescu – Bd. Timișoara – sediul Brigăzii 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’.

Totodată, în țară, manifestări vor avea loc la: Cluj-Napoca, Monumentul ‘Glorie Ostașului’ Român din Piața Avram Iancu – Ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori (ora 10:00); Iași, Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt – Ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori (ora 10:00) și retragere cu torțe pe traseul Muzeul Unirii, Piața Unirii, Bulevardul Ștefan cel Mare, Palatul Culturii (ora 19:00); Satu Mare, Monumentul Ostașului Român – ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori (ora 10.00); Păuliș, Monumentul Eroilor – ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori (ora 12:30); Carei, la Ansamblul Monumental ‘Glorie Ostașului Român’ – ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori, sosirea ‘Ștafetei Veteranilor Invictus’ (ora 13:00).

Ceremonii similare vor avea loc în principalele garnizoane din țară, la Monumentele eroilor, precum și la cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Republica Moldova și Ungaria. De asemenea, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele, marile unități și unitățile militare de pe întreg teritoriul țării organizează Ziua Porților Deschise, activități cultural-artistice și sportive, simpozioane, întâlniri și vizite la veteranii de război, expoziții, gale de filme, spectacole și activități de îngrijire a cimitirelor și monumentelor eroilor.

De asemenea, Forțele Navale Române vor participa, pe 25 octombrie 2025, la ceremonii militare și religioase dedicate cinstirii eroilor Patriei, cu prilejul Zilei Armatei României, organizate în garnizoanele București, Constanța, Brăila, Mangalia, Tulcea și Babadag.

Tot în contextul Zilei Armatei Române, Muzeul Militar Național ‘Regele Ferdinand I’ găzduiește în perioada 23 octombrie – 23 noiembrie 2025, în Sala ‘Ferdinand I’, fotoexpoziția documentară ‘Eroism și Credință: Memoriale ale Neamului Românesc’.

***

Situația României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost deosebit de complexă, evoluția ei fiind dependentă de raporturile dintre cele două puteri totalitare, Germania și Uniunea Sovietică.

Uniunea Sovietică a rupt granițele românești prin notele ultimative din 26 și 28 iunie 1940, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herței (44.500 km pătrați și o populație de 3,2 milioane locuitori din Basarabia, respectiv 6.000 km pătrați și o populație de 500.000 de locuitori din Nordul Bucovinei). Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 44.492 km pătrați, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populație de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat județele Durostor și Caliacra, cu o suprafață totală de 6.921 km pătrați și aproximativ 410.000 locuitori.

În perioada următoare, refacerea integrității teritoriale a fost principala misiune a guvernului României, care, la 22 iunie 1941, a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS. Au fost angajate în operațiunile militare efectivele celor două armate, care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară (672 de avioane, dintre care 219 de bombardament și 146 de vânătoare) și forța maritimă (3 distrugătoare, 2 submarine și alte vase mici). Într-o primă etapă, a avut loc eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei, eveniment care a fost finalizat la 25 iulie 1941, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). Etapa a doua de eliberare a teritoriului românesc, a avut loc imediat după actul de la 23 august 1944, când prin Proclamația regelui Mihai I către țară se anunța ruperea relațiilor diplomatice cu Germania și armistițiul cu Națiunile Unite. Totodată, regele declara că România s-a alăturat Aliaților, împotriva Axei și că își va mobiliza toate forțele pentru eliberarea Nordului Transilvaniei.

Istoricul englez John Erickson, citat în lucrarea ”O istorie sinceră a poporului român” (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008), consemna că data de ”23 august 1944 s-a dovedit a fi una din zilele decisive ale întregului război”. Prin ieșirea României din alianța cu Germania, Wehrmachtul nu a mai beneficiat de pe urma aliniamentelor strategice de mare importanță – Poarta Focșanilor și Carpații – și de aprovizionarea cu petrolul românesc și, în același timp, a deschis Armatei Roșii înaintarea pe două mari axe strategice: spre Balcani și spre Europa Centrală (Viena), făcând să se prăbușească întreg dispozitivul militar german din sud-estul european (Wehrmachtul a fost constrâns să evacueze Grecia, Albania și o însemnată parte a Iugoslaviei). Pe frontul din Moldova, însă, operațiunile militare ale sovieticilor au continuat (24 august-5 septembrie), în cadrul cărora circa 130.000 de soldați și ofițeri, aparținând Armatei a 3-a și a 4-a Română, au fost luați prizonieri.

Spectaculoasa întorsătură a evenimentelor a luat prin surprindere reprezentanții diplomatici și militari germani aflați în țara noastră. Deși mai mulți ofițeri, printre care generalul Hans Friessner, comandantul armatelor germane de pe frontul românesc, au cerut insistent o imediată evacuare a tuturor forțelor germane din România spre teritoriul controlat de către trupele ungare, unde s-ar fi putut stabili o nouă linie defensivă, Hitler i-a ordonat să ocupe Bucureștii și să instaleze un nou guvern, condus de un general progerman. Tentativa a eșuat. Între 24-26 august, Capitala a fost teatrul unor puternice lupte între forțele germane și trupele române. Lupte grele s-au dat la Școala superioară de Război, Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa și Otopeni. În urma operațiunilor militare au fost capturați 6.700 de militari germani (șapte generali și 358 de ofițeri). La 26 august, ultimele rezistențe germane din zona Capitalei erau lichidate. În zilele de 30-31 august, unități de avangardă ale Armatei sovietice și ale Diviziei ”Tudor Vladimirescu” au intrat în București. La 31 august, forțele germane se aflau în retragere în întreaga țară, potrivit volumului ”România, 1866-1947” (Keith Hitchins, Editura Humanitas, 2017) și lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În aceste împrejurări, guvernul României, condus de generalul Constantin Sănătescu, și-a concentrat toate eforturile spre a încheia o convenție de armistițiu între România și Națiunile Unite, care a fost semnată în cele din urmă în noaptea de 12/13 septembrie 1944. Convenția prevedea recunoașterea anexiunilor sovietice din iunie 1940, despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, plătibile în decurs de șase ani în mărfuri (petrol, cereale, materiale lemnoase, vase maritime și fluviale, mașini, etc.), asigurarea libertății de mișcare pentru trupele sovietice pe teritoriul României, nulitatea arbitrajului de la Viena și restituirea către România a Transilvaniei sau a celei mai mari părți a ei, eliberarea urmând a se face prin lupta comună a forțelor armate sovietice și române. Armata română urma să participe cu minimum 12 divizii de infanterie, conform volumului ”O istorie sinceră a poporului român” (Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2008). Aplicarea armistițiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică a fost hotărâtoare.

Sub comanda Marelui Stat Major Român, eliminarea trupelor germane de pe teritoriul național aflat sub jurisdicția guvernului român și regruparea Armatelor a 3-a și a 4-a române de pe frontul din Moldova, au avut loc concomitent cu acoperirea frontierei și a liniei de demarcație vremelnice din Podișul Transilvaniei, Crișana și Banat cu o deschidere frontală de circa 900 km, respectiv trecerea la ofensivă pentru eliberarea părții de nord a Transilvaniei, notează www.jandarmeriaromana.ro.

Ofensiva s-a desfășurat în trei etape. În prima etapă (9-11 octombrie), Armata a 4-a Română, cu nouă divizii la dispoziție, a declanșat ofensiva la 9 octombrie, pe un front de 70 km, rupând succesiv aliniamentele de apărare ale inamicului de la linia de contact (între Târgu-Mureș și Turda) până în fața înălțimilor aflate la vest de Someșul Mic. La 11 octombrie, cel mai mare oraș din Transilvania, Clujul, era eliberat, potrivit lucrării ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). A urmat Oradea la 12 octombrie.

Trupele Armatei a 4-a române și ale Armatei sovietice au efectuat, în cadrul celei de-a doua etape (14-20 octombrie), o urmărire susținută a inamicului prin ‘Poarta Someșului’, au zdrobit rezistențele opuse de gărzile acestuia, au rupt aliniamentele de apărare organizate pe culmile muntoase Lăpuș, Mezeș, Făget și au ajuns la vest de Munții Apuseni, în Câmpia Tisei. Tot în această etapă, Divizia 2 Munte a înaintat pe direcția Huedin, Ciucea, pe Valea Crișului Repede, la 18 octombrie trecând frontiera și intrând în compunerea Armatei a I-a Română.

Eliberarea completă a teritoriului național de sub ocupația hitleristo-horthystă a avut loc în cursul ultimei etape a operațiunilor, ce s-a desfășurat între 21 și 25 octombrie 1944. Ofensiva a fost reluată în dimineața zilei de 22 octombrie cu Corpul 6 Armată, pe direcția Sărmășag, Carei și Corpul 2 Armată, pe direcția Belting, Bighiș. Pentru eliberarea orașului Carei, s-a decis executarea unei ample manevre cu forțele a patru divizii ale Corpului 6 Armată, care aveau misiunea de a nimici trupele inamice din zona orașului, în timp ce Corpul 2 Armată, în dreapta, cu forțele Diviziei 11 Infanterie, trebuiau să acționeze pe la sud împotriva rezistenței inamicului din Satu Mare. Atacul a început în seara zilei de 24 octombrie și, în aceeași seară, militarii Diviziei 9 Infanterie au pătruns în Carei, unde au angajat lupte de stradă. În zorii zilei de 25 octombrie 1944, după lupte grele, ultimele localități românești de la frontiera de vest a țării au fost eliberate.

Bilanțul luptelor purtate de armata română pentru desăvârșirea eliberării Transilvaniei este ilustrativ pentru efortul major de război al națiunii române în apărarea idealurilor sale de libertate și unitate. Armata română a angajat, între 1 septembrie – 25 octombrie 1944, 27 de divizii, un corp aerian și două brigăzi de artilerie antiaeriană, totalizând un efectiv de 265.735 militari (100.000 militari mai mult decât prevederile convenției de armistițiu).

Trebuie amintit faptul că eliberarea teritoriului nu a încheiat efortul de război românesc. Armata română a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe și sacrificii, la victoria consacrată prin actele de capitulare ale Germaniei din 8 și 9 mai 1945, ce au marcat sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa. În cele nouă luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanți.

Cu 180.000 de oameni aflați permanent în prima linie de luptă, până la 12 mai 1945, Armata română a străbătut prin lupte 1.700 km, de la țărmul Mării Negre până în Podișul Boemiei, a eliberat 8.717 localități între care care 138 de orașe, a forțat 12 cursuri mari de apă, a escaladat circa 20 de masive muntoase. Pierderile armatei române s-au ridicat la circa 169.822 de militari (morți, răniți și dispăruți), potrivit lucrării ”Istoria militară a românilor” (Editura Militară, București, 1992). AGERPRES

De aproape opt ani, românii care nu mai pot face față datoriilor pot cere să intre în insolvență. Aceștia scapă de executarea silită, o perioadă, scrie alba24.ro.

Potrivit datelor transmise pentru Mediafax de către Direcția de insolvență a persoanelor fizice din cadrul ANPC, în perioada ianuarie 2018 – septembrie 2025 au fost înregistrate 641 de cereri e insolvență din partea unor persoane fizice.

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Legea insolvenței persoanelor fizice. Cea mai mare datorie

Potrivit sursei citate, Direcția de Insolvență a Persoanelor fizice a menționat suma maximă datorată de un solicitant: aproape 500.000 de euro. Mai exact, ”a fost înregistrat inclusiv un caz în care a fost solicitată deschiderea procedurii de insolvență pentru datorii de aproximativ 2.400.000 lei”.

De asemenea, au fost depuse de către debitori cereri de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare și pentru datorii sub pragul minim prevăzut de lege, de 15 salarii minime brute pe economie.

În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență cu privire la care legea impune condiția ca pragul maximal al datoriilor să nu depășească 10 salarii minime brute pe economie au fost înregistrate cereri cu datorii variind de la cuantumuri de câteva mii de lei până la valoarea maximă prevăzută de actul normativ.

În privința cererilor pentru deschiderea procedurii simplificate aproximativ o treime dintre solicitanți au fost femei și două treimi bărbați. În cazul procedurii pe bază de plan de rambursare în multe cazuri au fost cereri de insolvență comune, ale ambilor soți/parteneri, arată ANPC, în răspunsul pentru Mediafax.

Unde au fost cele mai multe cereri

În București au fost cele mai multe cereri (77) pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și procedurii simplificate de insolvență.

În top urmează Galați (48 de cereri), Timiș și Gorj, cu 39 de solicitări. În Harghita, Teleorman și Tulcea sunt doar câte o cerere, din 2018 și până în prezent.

În ceea ce privește procedura judiciară de insolvență, a fost aprobată deschiderea procedurii pentru 28 de debitori.

Ce înseamnă insolvența persoanelor fizice

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente.

Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, conform ghidului elaborat de oficialii ANPC.

Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active. Aceasta este de 15 salarii minime pe economie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, ceea ce înseamnă că pragul în prezent este de 60.750 de lei.

Cine poate beneficia de insolvență

Debitorul persoană fizică, de bună-credinţă, care:

• are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită, de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii, în România
• este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere
• are datorii al căror cuantum depășește întreaga valoare a tuturor bunurilor valorificabile pe care le deține în proprietate cu cel puțin 15 salarii minime pe economie (valoarea-prag)

Debitorul are reşedinţa obişnuită în România dacă locuieşte în mod statornic în România, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare, dacă are bunuri şi/sau realizează venituri în România.

Tipuri de proceduri de insolvență

În funcție de situația personală, debitorii pot accesa trei tipuri de proceduri ale insolvenței:

• procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor – Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor iar debitorul şi creditorii săi pot prevedea în plan şi posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiţiile stabilite în plan. Planul, însoţit de o evaluare, elaborată de comisia de insolvenţă, cu privire la fezabilitatea acestuia, se notifică creditorilor cunoscuţi
• procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active
• procedura simplificată.

Excepții. Cine nu poate beneficia de această lege

Debitorul care:

• a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
• a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile
• deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabilă necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit
• a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare, în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă
• la data formulării cererii de deschidere a unei proceduri de insolvenţă, potrivit prezentei legi, are deja deschisă o altă procedură de insolvenţă
• în cazul căruia a fost închisă, din motive ce îi sunt imputabile, o procedură de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active sau o procedură simplificată de insolvenţă, cu mai puţin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenţei

Alte condiții

Nu poate beneficia de lege nici persoane care a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă. Se prezumă a fi avut acest efect:

• contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, a unor datorii care reprezintă cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiilor, cu excepţia obligaţiilor excluse
• asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaţii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel
• efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăţi preferenţiale care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii
• transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice ori juridice în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenţă
• încetarea unui contract de muncă prin acordul părţilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii

Sursa foto: www.infoquick.ro